Decizia nr. 175/2016

Articolul 21

alin. (4) din Legea nr. 176/2010 : "Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare.";

-

Articolul 26

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 : "Agenția va comunica raportul de evaluare, după cum urmează: [...]

i) pentru primari și președinții consiliilor județene - instituției prefectului;";

-

Articolul 69

alin. (3)-(5) din Legea nr. 215/2001 : "(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.

(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.

(5) Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.";

-

Articolul 15

alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 : "Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [...]

b) incompatibilitate;";

-

Articolul 16

alin. (1) din Legea nr. 393/2004 : "În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului.";

-

Articolul 91

din Legea nr. 161/2003 : "(1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcție incompatibilă cu cea de ales local.

(2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soțul sau ruda de gradul I a acestuia devin acționari.

(3) Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcțiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) În situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.

(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competentă.

(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali și consilierilor județeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor

Legii nr. 70/1991

privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

20. Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 120 privind principiile de bază ale administrației publice, art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești, art. 122 privind consiliul județean și art. 123 alin. (4) potrivit căruia "Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare".

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc reguli privind încetarea mandatului de primar, în cazul constatării stării de incompatibilitate. Astfel, în caz de incompatibilitate, mandatul primarului încetează înainte de termen, în temeiul legii, respectiv al

art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004

și al

art. 69 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 . În cazul încetării înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată această împrejurare, potrivit

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 . În același sens, prevederile

art. 69 alin. (3) din Legea nr. 215/2001

stabilesc că prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului de primar. Corelând prevederile

art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010

cu ansamblul reglementărilor în materie, cuprinse în

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,

Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și

Legea nr. 340/2004

privind prefectul și instituția prefectului, legiuitorul a stabilit obligația Agenției Naționale de Integritate de a comunica prefectului raportul de evaluare, prin care s-a reținut starea de incompatibilitate a primarului.

22. Pe de altă parte, dispozițiile

art. 69 alin. (4) din Legea nr. 215/2001

și

art. 91 alin. (5) din Legea nr. 161/2003 , asigurând respectarea liberului acces la justiție, dau posibilitatea primarului de a contesta ordinul prefectului în fața instanței de contencios administrativ.

23. În aceste condiții, Curtea constată că normele de lege criticate atribuie prefectului rolul de a "constata", respectiv de "a lua act" de încetarea mandatului de primar, în caz de incompatibilitate. Așadar, în acest caz, prefectul îndeplinește, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea asigurării funcționării autorității administrației publice, în condiții de imparțialitate, fără a fi pusă în discuție crearea unui raport de subordonare între primar și prefect. Departe de a constitui o încălcare a art. 123 alin. (4) din Constituție, prevederile de lege criticate dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a asigura, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice, astfel cum stabilește

art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 340/2004

privind prefectul și instituția prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008.

24. Curtea constată că ordinul emis de prefect, în temeiul acestei atribuții legale, este un act administrativ de autoritate, cu caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi subiective, în sensul că se ia act de o situație juridică preexistentă, clarificându-se și definitivându-se, astfel, raporturi juridice stabilite anterior, prin alte acte juridice. Ca atare, prin crearea acestei atribuții, rațiunea legiuitorului nu contravine prevederilor constituționale, întrucât, conform art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală, Guvernul exercită conducerea generală a administrației publice, iar prefectul este, potrivit art. 123 alin. (2), reprezentantul său pe plan local.

25. Prin urmare, Curtea constată că atribuția legală exercitată de prefect, prin emiterea unui asemenea act administrativ, nu este de natură să creeze raporturi de subordonare între prefect și primar, neafectând prevederile art. 123 alin. (4) din Constituție, și nici nu modifică situații juridice preexistente, cum este în speță cea de incompatibilitate, stabilită prin alte acte juridice.

26. De asemenea, potrivit art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, "Consiliile locale și primarii aleși funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe". Or, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate reglementează procedura constatării încetării mandatului de primar înainte de termen, ținându-se cont de toate etapele necesare și specifice acestui domeniu, și fără a afecta funcționarea administrației publice locale. În aceste condiții, din analiza dispozițiilor legale criticate rezultă că acestea nu conțin norme de natură a conduce la înfrângerea principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.

27. Totodată, în vederea eliminării arbitrariului și posibilității exercitării unei puteri discreționare, abuzive a prefectului în această materie, prevederile

art. 69 alin. (4) și (5) din Legea nr. 215/2001

asigură controlul judecătoresc al ordinului prefectului, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 11 din Carta europeană a autonomiei locale.

28. În continuare, Curtea nu reține nici criticile argumentate pe existența unui pretins tratament discriminatoriu al primarilor față de parlamentari. Parlamentarii sunt reprezentanții poporului, prin care acesta exercită suveranitatea națională, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, și care acționează în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga națiune, potrivit art. 69 din Constituție. În ceea ce privește aleșii locali (categorie în care se includ și primarii),

art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004

garantează "libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local", caracterul reprezentativ al mandatului fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede că "aleșii locali sunt în serviciul colectivității locale". Curtea constată statutul constituțional diferit al celor două categorii de aleși, fiecare fiind reprezentanți ai unor autorități distincte, respectiv ai autorității legiuitoare și ai celei executive, care funcționează în baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Prin urmare, Curtea constată că prevederile constituționale ale art. 16 nu sunt încălcate.

29. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate încalcă principiul simetriei juridice, Curtea reține că, referitor la acest principiu, prin

Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, și

Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, a statuat că "aplicarea acestui principiu în dreptul public, cu atât mai mult în dreptul constituțional, cu deosebire la organizarea și funcționarea autorităților publice, nu este posibilă. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituționale sunt asimetrice prin excelență. Astfel, Parlamentul este ales de popor, dar își încetează mandatul prin trecerea timpului sau prin dizolvarea de către Președintele României, Guvernul este numit de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament, dar este demis în urma votării unei moțiuni de cenzură, ca urmare a demisiei prim-ministrului, ori când acesta își pierde drepturile electorale, se află în stare de incompatibilitate etc.; funcțiile publice eligibile sunt deținute de persoane care le-au obținut în alegeri și încetează prin revocare, survenirea unei incompatibilități, scurgerea timpului etc". Prin urmare, și în cazul primarului deținerea funcției este încredințată persoanei care a câștigat alegerile, iar încetarea mandatului, înainte de termen, are loc ca urmare a constatării stării de incompatibilitate.

30. În ceea ce privește calitatea legii, respectiv claritatea și previzibilitatea acesteia, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul prevederii legale, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (a se vedea și Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției, paragraful 68). Instanța europeană a mai reținut că, dat fiind principiul generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat că "una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive și că numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație".

31. Ca atare, ținând cont de aceste considerații, Curtea constată că cele trei acte normative, respectiv

Legea nr. 161/2003 ,

Legea nr. 176/2010

și

Legea nr. 393/2004 , cuprind norme clare, precise și previzibile, iar aplicarea lor coroborată oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora - în cazul de față, primarul - să înțeleagă sensul lor, putând să își adapteze conduita acestora.

32. În final, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, prevederile constituționale ale art. 122, referitoare la consiliul județean, nu au nicio relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florian Liviu Năstase în Dosarul nr. 5.233/109/2014 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și în Dosarul nr. 5.165/109/2014 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 alin. (4) și

art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative,

art. 69 alin. (3), (4) și (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) și

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, precum și

art. 91 din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția civilă și Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2016.