Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 164/2016

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 și ale art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
24 martie 2016
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 477 din 27 iunie 2016
Citat de
3 acte
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 17.933 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Are ca temei 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 raportat la art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea "F&M Bunkering Services" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 667/36/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.256D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.839D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Dumitru în Dosarul nr. 3.326/120/2015 al Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Costel Gâlcă, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Regia Națională a Pădurilor Romsilva, domnul consilier juridic Ionică Cătănescu, cu delegație depusă la dosar.

5. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.896D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Valentina Lungu în Dosarul nr. 1.123/114/2015 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

6. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

7. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Carmen Mihaela Zaman și Alina Gabriela White, moștenitoarele legale ale autoarei excepției de neconstituționalitate, au depus o cerere scrisă prin care solicită judecarea în lipsă.

8. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.839D/2015 și nr. 1.896D/2015 la Dosarul nr. 1.256D/2015.

9. Atât reprezentanții părților prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.839D/2015 și nr. 1.896D/2015 la Dosarul nr. 1.256D/2015, care este primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat Costel Gâlcă, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că deciziile Curții Constituționale trebuie să se aplice tuturor dosarelor, întrucât Legea fundamentală conține norme de principiu. În continuare, președintele acordă cuvântul domnului consilier juridic Ionică Cătănescu, care apreciază că excepția este inadmisibilă.

11. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, și ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

12. Prin Decizia civilă nr. 845/CA din 1 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 667/36/2014, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 raportat la art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea F&M Bunkering Services - S.R.L. din Constanța într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire.

13. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.326/120/2015, Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire a unei sentințe.

14. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.123/114/2015, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Valentina Lungu într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei hotărâri de respingere a unei cereri de revizuire.

15. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale întrucât instituie o discriminare între cei care au invocat excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale și cei care nu au invocat o astfel de excepție, având ca efect declararea căii de atac extraordinare a revizuirii ca fiind inadmisibilă. Acest lucru este de natură să conducă la înlăturarea garanției constituționale potrivit căreia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Autoarea excepției mai arată că este fără îndoială că voința legiuitorului nu a fost una de restrângere a beneficiului declarării ca neconstituțională a unei prevederi legale numai pentru cei care au ridicat în cauzele lor excepții de neconstituționalitate, care, admise fiind, le deschid și le oferă șansa revizuirii unei hotărâri. Chiar dacă s-ar putea pune problema principiului retroactivității, precum și problema principiului securității juridice, aceste principii sunt subsecvente principiului egalității în fața legii. Altfel, se ajunge la concluzia că toate persoanele sunt egale în fața legii, însă doar în anumite condiții, nestipulate în Constituție.

16. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat în mod clar opinia asupra dispozițiilor legale criticate.

17. Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat în mod clar opinia asupra dispozițiilor legale criticate.

18. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța a menționat considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 48 din 4 februarie 2014 , apreciind că acestea își găsesc aplicarea în cauza de față.

19. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

20. Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituția României, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. Iar, potrivit prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. Guvernul mai menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 636 din 14 iunie 2012 ,

Decizia nr. 48 din 4 februarie 2014

și

Decizia nr. 616 din 4 noiembrie 2014 .

21. Avocatul Poporului și-a exprimat punctul de vedere în dosarele nr. 1.839D/2015 și nr. 1.896D/2015, apreciind că excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă în urma

Deciziei Curții Constituționale nr. 866 din 10 decembrie 2015 .

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în Dosarul nr. 1.256D/2015 îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 raportat la art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în dosarele nr. 1.839D/2015 și nr. 1.896D/2015 îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. În consecință, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele conexate îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 și cele ale art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- art. 509 alin. (1) pct. 11: Obiectul și motivele revizuirii: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...]

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții."

- art. 509 alin. (2): "Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul."

25. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și ale art. 124 alin. (2) și (3) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se mai invocă și încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate prin

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, dar dintr-o altă perspectivă, și a constatat că sintagma "pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul" din cuprinsul dispozițiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora. În condițiile în care doar această sintagmă a fost declarată ca fiind neconstituțională, Curtea Constituțională poate proceda la analiza art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, care cuprinde analiza soluției legislative criticate de autorii excepției de neconstituționalitate și în privința cărora nu s-a pronunțat prin prisma criticilor astfel formulate.

27. Curtea reține faptul că s-a pronunțat însă, în jurisprudența sa, asupra aceleiași soluții legislative din Codul de procedură civilă din 1865, soluție cuprinsă în prevederile

art. 322 pct. 10 (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 636 din 14 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012, și

Decizia nr. 48 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014). Astfel, Curtea a statuat, prin raportare la faptul că deciziile de admitere a unor excepții de neconstituționalitate pronunțate de instanța de contencios constituțional nu își produc efectele cu privire la procese soluționate înainte de pronunțarea și publicarea unor astfel de decizii, că soluția adoptată de legiuitor este justă, în alte condiții ajungându-se la afectarea siguranței circuitului juridic. Atât timp cât partea nu manifestă diligență și nu înțelege să ridice o excepție de neconstituționalitate în fața instanței competente, potrivit legii, și atât timp cât nu există o decizie de constatare a neconstituționalității publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dispozițiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiază de prezumția de constituționalitate. În momentul în care Curtea constată ca fiind neconstituționale aceste dispoziții legale, prezumția de constituționalitate este răsturnată, iar dispozițiile legale respective nu mai pot fi aplicate în acel proces.

28. De asemenea, Curtea a statuat în cadrul considerentelor deciziilor sale că revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 poate fi exercitată de cel căruia i s-a admis excepția și de cel căruia excepția i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, fără a face distincție că hotărârea a cărei revizuire se cere vizează sau nu fondul. În cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât și-ar pierde caracterul concret. Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează, în primul rând, situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 29 și 30).

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față.

30. În aceste condiții, Curtea Constituțională nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și ale art. 124 alin. (2) și (3) privind înfăptuirea justiției și nici ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată de Societatea "F&M Bunkering Services" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 667/36/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ion Dumitru în Dosarul nr. 3.326/120/2015 al Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Valentina Lungu în Dosarul nr. 1.123/114/2015 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 și ale art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 martie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.