Decizia nr. 344/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Interpretează 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Andrei Ion Florin în Dosarul nr. 8.522/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.701D/2015.
2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihai Cosmin Tiu, cu delegație la dosar pentru Inspectoratul Județean de Poliție Prahova. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate și cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Având cuvântul reprezentantul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu a formulat veritabile critici de neconstituționalitate.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia solicită modificarea soluției legislative criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
5. Prin Sentința civilă nr. 1.842 din 26 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.522/105/2014, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Andrei Ion Florin în cadrul soluționării unei cereri având ca obiect "obligație de a face".
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează acordarea celor două solde anuale numai pentru persoanele care au dreptul la pensie de serviciu, fără să se acorde aceleași drepturi și persoanelor pensionate pe motiv de invaliditate. Pe de altă parte, susține că există și o discriminare între pensia de invaliditate și pensia de serviciu care, în cazul său, este una și aceeași, pensia de invaliditatea fiind efectul bolii contactate în timpul serviciului, fără a fi enumerată la
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010
ca făcând parte dintre pensiile de serviciu.
7. Tribunalul Prahova - Secția I civilă opinează în sensul că textul de lege criticat "apare ca fiind susceptibil de analiza constituționalității, fiind discutabilă - în lipsa unei precizări legale concrete - excluderea pensiei de invaliditate din conținutul sintagmei "pensie de serviciu", apărând mai echitabilă și mai justificată includerea de principiu și a acestei categorii de pensie în textul legal în discuție - desigur, sub rezerva dovedirii, în fiecare caz concret, prin probatorii temeinice, a împrejurării că invaliditatea care a determinat pensionarea a survenit în timpul serviciului și în legătură directă cu exercitarea atribuțiilor de serviciu".
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , deoarece autorul acesteia nu a motivat critica de neconstituționalitate, nefiind indicate dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente la ședință, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare "Apărare, ordine publică și siguranță națională" la
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, și ale
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010 : "Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.";
-
Articolul 51
lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 : "În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parțială; [...]"
13. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin
Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secțiunea a 3-a din
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, raportat la dispozițiile
art. 10 din Legea nr. 164/2001 , cu modificările și completările ulterioare,
art. 51 din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, și
art. 1 și 2 din Legea nr. 119/2010 , cu modificările și completările ulterioare, și a stabilit că sintagma "pensie de serviciu" din conținutul normei legale menționate include doar categoriile de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată și pensie anticipată parțială, prevăzute de
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Având în vedere acestea, Curtea Constituțională constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010 , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 .
14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate instituie discriminări și, prin urmare, deși nu indică expres textul de referință din Constituție, Curtea constată că, în mod rezonabil, se poate concluziona că susține încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate din
Legea-cadru nr. 284/2010
prevăd acordarea - pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege - a unui ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal. Însă, întrucât actele normative ce reglementează sistemul de asigurări sociale,
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și
privind sistemul unitar de pensii publice, legi adoptate anterior, nu mai reglementează noțiunea de "pensie de serviciu", în practică, s-a ridicat problema de a se interpreta la care categorie de pensie, astfel cum sunt acestea prevăzute de
art. 51 din Legea nr. 263/2010 , se referă noțiunea de "pensie de serviciu" cuprinsă de dispozițiile de lege criticate, mai exact căror categorii de pensionari li se aplică ajutorul reglementat de dispozițiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010 . Astfel, potrivit
art. 51 din Legea nr. 263/2010 : "În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limită de vârstă; b) pensia anticipată; c) pensia anticipată parțială; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaș."
16. Așa cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin
Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 , inserarea sintagmei "cu drept la pensie de serviciu" în conținutul normei legale ce a suscitat dificultăți de interpretare, respectiv
art. 20 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010
[...] și care a intrat în vigoare concomitent cu
Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, care a abrogat această noțiune, respectiv data de 1 ianuarie 2011, sugerează voința legiuitorului de a avea în vedere, pentru plata ajutorului pe care îl prevede, doar acele tipuri/categorii de pensii care, conform legislației anterioare, făceau parte din categoria pensiei de serviciu. Or, anterior,
art. 11 din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, includea în noțiunea de "pensie de serviciu": pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată și pensia anticipată parțială. Se reține, totodată, că toate actele normative din sistemul public de pensii definesc distinct pensia de invaliditate, acordată în cazul pierderii capacității de muncă în situațiile expres reglementate de lege și care este o categorie/specie a pensiei (ca gen), alături de pensia de serviciu. În acest sens,
art. 10 din Legea nr. 164/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune că sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Aceasta este concluzia dedusă din argumente de interpretare sistemică a legii, dar și din punct de vedere logico-juridic, fiind evidentă voința legiuitorului de a acorda ajutorul menționat doar persoanelor aflate în ipoteza dată.
17. Având în vedere acestea, Curtea constată că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărora prevederile de lege criticate instituie discriminări sunt neîntemeiate. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) Or, personalul la care se referă art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010 , cu drept de pensie de serviciu, nu se află în aceeași situație juridică cu același personal, dar care nu avea, conform legislației anterioare, drept de pensie de serviciu, ci a beneficiat de pensie de invaliditate, cele două categorii de pensii fiind diferite sub aspectul condițiilor de acordare.
18. Pe de altă parte, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 334 din 12 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 16, indemnizațiile acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Totodată, referitor la aceste ajutoare sau indemnizații, Curtea a reținut că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora.
19. De altfel, prin
Decizia nr. 266 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 487 din 3 iulie 2015, paragraful 23, Curtea a statuat, potrivit jurisprudenței sale constante, că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Andrei Ion Florin în Dosarul nr. 8.522/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la
Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale
art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.