Decizia nr. 525/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) teza a doua și ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ionița Cochințu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) teza a doua și ale
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Răuț, în calitate de administrator al Societății "Inforomtur" - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, județul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013/a3 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.814D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.815D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea "Inforomtur" - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, județul Gorj, prin Vasile Răuț, în calitate de administrator, în Dosarul nr. 7.788/95/2013/a6 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.
6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.815D/2016 la Dosarul nr. 1.814D/2015, care este primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că procedura insolvenței este o procedură specială, guvernată de celeritate tocmai în vederea asigurării desfășurării în condiții optime și cu celeritate a cauzelor. Legiuitorul a prevăzut dispoziții derogatorii de la dreptul comun, astfel cum este și cea privind competența completului de apel, căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel și rămâne competent să soluționeze toate celelalte apeluri vizând aceeași procedură în cauză. Cu privire la dispozițiile
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , arată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea reținând poziția specială a lichidatorului judiciar față de celelalte părți în proces, neputând fi vorba despre încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. Menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8. Prin încheierile din 4 noiembrie și 2 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 7.788/95/2013/a3 și nr. 7.788/95/2013/a6, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) teza a doua și ale
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, respectiv
art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Răuț, în calitate de administrator al Societății "Inforomtur" - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, județul Gorj, și de Societatea "Inforomtur" - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, județul Gorj, prin Vasile Răuț, în calitate de administrator, în cauze întemeiate pe dispozițiile
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin prevederile art. 8 alin. (5) teza a doua și ale
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței se încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, principiu ce corespunde rigorilor art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, dând posibilitatea ca același complet de judecată să se pronunțe asupra mai multor cereri vizând dosarul de insolvență al unui debitor, conduce la o lipsă de imparțialitate a membrilor completului, aspect ce este incompatibil cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție.
10. În ceea ce privește dispozițiile
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , având în vedere faptul că acestea prevăd că "toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator sunt scutite de taxa de timbru", arată că prin acestea se introduce o discriminare între administratorul judiciar/lichidator și ceilalți participanți la procedura insolvenței și, în principal, administratorul social care urmărește prin demersurile sale redresarea activității societății debitoare, fapt ce contravine egalității părților. Astfel, susține că aceste dispoziții legale nu trebuie aplicate numai pentru lichidatorul judiciar care urmărește lichidarea societății, ci și administratorului societății care urmărește redresarea activității societății.
11. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
12. Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13. Guvernul opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (5) teza a doua și
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:
-
Articolul 8
alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 85/2006 : "Completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluționa toate apelurile următoare privind aceeași procedură, exercitate împotriva aceleiași hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunțate de judecătorul-sindic în același dosar de insolvență."
-
Articolul 77
alin. (1) din Legea nr. 85/2006 : "Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru."
17.
Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile
art. 343 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", precum și
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din
privind procedura insolvenței.
18. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006
statuează cu privire la faptul că, în materia insolvenței, completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluționa toate apelurile următoare privind aceeași procedură, exercitate împotriva aceleiași hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunțate de judecătorul-sindic în același dosar de insolvență. Or, autorii excepției de neconstituționalitate consideră că această procedură ar conduce la o încălcare a prevederilor constituționale cu privire la dreptul părților la un proces echitabil, ca urmare a lipsei de imparțialitate a membrilor completului de judecată.
20. Curtea observă că, având în vedere prevederile
art. 124 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 20, a constatat că judecătorii se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului lor profesional. Astfel, reiterând jurisprudența sa în materie, precum și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut că imparțialitatea magistratului, ca garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). Totodată, Curtea a reținut că imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragraful 47).
21. Ca atare, cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale mai sus menționată se aplică, mutatis mutandis, și cu privire la judecătorii care fac parte din completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel și care va fi cel care va soluționa toate apelurile următoare privind aceeași procedură, exercitate împotriva aceleiași hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunțate de judecătorul-sindic în același dosar de insolvență.
22. Totodată, Curtea observă că procedura insolvenței este o procedură specială ce presupune desfășurarea cu celeritate a cauzelor, impunându-se adoptarea unor reguli de procedură speciale, respectiv crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență (a se vedea
Decizia nr. 182 din 16 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, sau
Decizia nr. 169 din 19 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 205 din 10 aprilie 2013). Ca atare, în acest cadru legislativ special se înscriu și dispozițiile criticate în prezenta cauză. Astfel, legiuitorul, în virtutea prerogativelor sale constituționale prevăzute la art. 61 din Constituție, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", a adoptat norme legale - respectiv un cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar, care să satisfacă cerința de celeritate a desfășurării procedurii insolvenței, prevederi care sunt în consonanță cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul părților la un proces echitabil.
23. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține că prevederile criticate, prin conținutul lor normativ, sunt de natură a încălca dispozițiile constituționale și convenționale privind dreptul la un proces echitabil, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
24. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că taxele și impozitele se stabilesc prin lege, iar prevederile
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
corespund scopului acestei legi, celerității procedurii, precum și poziției deosebite în care se află administratorul judiciar sau lichidatorul, iar exonerarea de la obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează egalitatea în fața legii și nu instituie vreo discriminare, sens în care este și
Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.
25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera practica Curții Constituționale, considerentele cuprinse în decizia menționată sunt valabile și în prezenta cauză, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Răuț, în calitate de administrator al Societății "Inforomtur" - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, județul Gorj, și de Societatea "Inforomtur" - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vârtopu, județul Gorj, prin Vasile Răuț, în calitate de administrator, în dosarele nr. 7.788/95/2013/a3 și nr. 7.788/95/2013/a6 ale Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (5) teza a doua și ale
art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.