Proiect De Lege nr. 979/2016

EXPUNERE DE MOTIVE

privind adoptarea proiectului de lege pentru

modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituția României

"Purtătorii conștiinței istorice au datoria să stabilească și să impună păstrarea și valorificarea PĂMÂNTULUI, ca sursă esențială a securității și siguranței alimentare, ca izvor de existență a generațiilor de astăzi și a celor de mâine"

Punct de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole*1)

Prezentul act normativ își propune să stopeze expansiunea fenomenului de acaparare și concentrare a terenurilor din România, a pădurilor și a apelor, sens în care cetățenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor și a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condițiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinație construcții civile, comerciale, industriale.

Terenurile

Este din ce în ce mai cunoscut, atât la nivel global, cât și european, așa-numitul fenomen de acaparare și concentrare al terenurilor. Acest fenomen constă într-un "proces de achiziționare pe scară largă de terenuri agricole fără consultarea populației locale în prealabil sau fără a obține aprobarea acesteia"*2) și se manifestă prin faptul că "limitează posibilitățile de care dispune populația locală de a gestiona în mod independent o exploatație și de a asigura producția de alimente"*3), pe de o parte, în timp ce, pe de altă parte "proprietarul se bucură (...) de dreptul de a utiliza resursele (terenul, suprafața de apă, pădurea) și beneficiile care decurg din utilizarea acestora"*4).

De asemenea, constatăm faptul că "proprietatea funciară se concentrează din ce în ce mai mult în mâna unui număr limitat de companii de mari dimensiuni, ceea ce a dus la nașterea unei agriculturi industrializate în unele țări din Europa Centrală și de Est"*5).

"Cumpărătorii nu sunt interesați (să achiziționeze pământ n.n) în țările cu un nivel ridicat al prețurilor terenurilor"*6), astfel că "acapararea terenurilor are loc în principal în țările din Europa Centrală și de Est"*7).

Cu privire la manifestarea acestui fenomen în România, Academia Română a emis recent un document intitulat "Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole" în cadrul căruia a luat act de faptul că "în prezent, în societatea românească sunt exprimate semnale de alarmă privind fenomenul de acaparare a terenurilor agricole, care (...) capătă notorietate în absența unor date oficiale privind evoluția tranzacțiilor cu terenuri agricole"*8).

De asemenea, Academia Română a constatat și faptul că "amplificarea volumului tranzacțiilor de pe piața funciară românească are loc în contextul în care prețurile practicate în țara noastră sunt mult mai reduse decât prețurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiții"*9).

Într-un studiu realizat de către Transnational Institute (prin Sylvia Kay, Jonathan Peuch, Jennifer Franco) pentru Parlamentul European din mai 2015*10) referitor la acapararea terenurilor agricole la nivel european, printre altele, se arată:

"În Polonia, statisticile oficiale par să indice că problema acaparării de terenuri agricole este relativ minoră. Între 1999 și 2005, cetățenii străini au achiziționat aproximativ 1400 ha de teren, adică mai puțin de 1% din totalul suprafeței agricole (...).

În Slovacia, unde cetățenii străini pot cumpăra terenuri agricole prin crearea unei entități juridice, aceștia dețin aproximativ 20 000 ha, adică 1% din suprafața agricolă utilizată (...).

În Republica Cehă, potrivit unui sondaj efectuat de către Uniunea Întreprinderilor Agricole din Cehia, cetățenii străini aveau în proprietate, în 2006, 90 000 ha de teren agricol (reprezentând 2,1% din totalul suprafeței agricole).

În Lituania, experții estimează că în 2007 cetățenii străini dețineau între 12 000 și 15 000 ha de terenuri agricole (adică aproximativ 0,5% din total), 10 000-12 000 ha fiind posedate de circa 30 de persoane juridice străine, iar alte 1 000-3 000 ha de aproximativ 20 de persoane fizice.

Potrivit informațiilor furnizate de cartea funciară din Letonia, în 2005 și în 2006 s-au derulat în această țară 427, respectiv 512 tranzacții cu terenuri la care a participat un cetățean străin. Aceste cifre reprezintă aproximativ 2% din vânzările care au avut loc în anii respectivi"*11).

Conform avizului Comitetului Economic și Social European (în continuare "CESE") din ianuarie 2015, în România, până la 10% din suprafețele agrare au ajuns în proprietatea unor investitori din țări terțe, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE*12).

Asta era în 2015. Acum lucrurile se prezintă într-o situație mult mai gravă, chiar dacă instituțiile abilitate ale statului păstrează o tăcere condamnabilă în această direcție.

Faptul că la ora actuală nu există la nivel guvernamental o situație clară asupra terenurilor vândute, concesionate sau arendate străinilor, ne face să credem că la acest nivel s-a dat și se dă în continuare dovadă de o mare iresponsabilitate.

România este țara din UE în care amploarea fenomenului analizat a atins cele mai mari cote din întreaga Uniune Europeană, stare de fapt care reiese și din aceea că, spre exemplu, în România există cea mai mare întreprindere agricolă din UE, care își desfășoară activitatea pe aproximativ 65.000 hectare de teren agricol*13).

Această situație dramatică în care se află România este reafirmată atât în studiul realizat de către Transnational Institute pentru Parlamentul European din mai 2015*14), cât și într-o foarte recentă investigație jurnalistică românească*15) din care rezultă faptul că peste 4,5 milioane de hectare din suprafața totală a României se află în momentul de față sub controlul străinilor, adică, de facto, o suprafață cât întreaga zonă istorică a Moldovei.

În altă ordine de idei, mai întâi de toate, considerăm că este necesar să demitizăm susținerea potrivit căreia agricultura industrializată, intensivă, este mai eficientă decât cea practicată la scară redusă.

Astfel, cercetători din domeniul agriculturii au înaintat teza potrivit căreia micile exploatații agricole familiale sunt cel puțin la fel de eficiente ca și întreprinderile agricole de mari dimensiuni*16).

Potrivit acestor date, în ciuda faptului că 90% din exploatațiile agricole sunt exploatații familiale și prelucrează sub 25% din suprafețele agricole mondiale*17), totuși acestea produc 80% din alimentele consumate de populația Planetei.

Prin urmare, chiar dacă întreprinderile promotoare ale industriei agricole la scară largă au în control terenurile cele mai fertile, au suportul tehnic și financiar optim și au acces la instrumente de irigație moderne, la modul general, ele consumă și cele mai multe resurse. Acest lucru se datorează și nivelului scăzut de personal uman folosit în procesul producției, cu scopul de a maximiza profiturile.

Pe de altă parte, dincolo de criteriul strict financiar, al profiturilor, exploatațiile agricole familiale sunt mult mai eficiente în păstrarea biodiversității, în întreținerea terenurilor. Ele au o contribuție însemnată la economiile locale, furnizează locuri de muncă și înlesnesc coeziunea socială.

De asemenea, ele sunt singurele care au un efect benefic asupra schimbărilor climatice*18).

Același lucru este susținut atât în avizul CESE*19), cât și în studiul elaborat de International Institute pentru Parlamentul European*20).

Efectele fenomenului pe care dorim să-l stopăm prin modificarea Constituției sunt dintre cele mai diverse și privesc, conform studiului intitulat "Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor UE"*21), chestiuni legate de marginalizarea agriculturii familiale și obstrucționarea accesului tinerilor și al viitorilor fermieri în domeniul agricol, apariția marilor întreprinderi agricole de tip corporatist ale căror trăsături sunt instabilitatea economică, afectarea mediului, productivitatea scăzută și ireversibilitatea modificărilor produse*22).

Un alt efect nociv al acaparării resurselor naturale ale țării, în general, și al acaparării terenurilor, în special, a fost distrugerea industriei românești din domeniu în trecut și imposibilitatea refacerii ei în prezent, România devenind exportatoare de materii prime și importatoare de produse finite (alimentare sau industriale).

Mai mult, potrivit studiului elaborat de Transnational Institute, cât și avizului CESE anterior menționat, acest fenomen amenință securitatea și suveranitatea alimentară și tradițiile alimentare locale.

Astfel, potrivit CESE, "terenurile agricole constituie baza pentru producția alimentară, formând, prin urmare, o condiție prealabilă necesară pentru asigurarea securității alimentare"*23). Astfel, "produsele alimentare și culturile de materie primă cultivate pe terenurile achiziționate sunt exportate în special în țările de origine ale investițiilor. Numai o mică parte a acestor culturi este destinată piețelor interne. Prin urmare, securitatea alimentară este invers proporțională cu gradul de acaparare a terenurilor"*24).

Aceeași concluzie este asumată și de către Academia Română, potrivit căreia sunt întemeiate temerile privind securitatea alimentară a populației din România "în condițiile în care cele mai fertile terenuri s-ar afla în proprietatea unor entități cu interese economice diferite față de cele ale statului român"*25).

Având în vedere cele expuse anterior, devin tot mai importante și de luat în seamă studiile de specialitate potrivit cărora fenomenul acaparării și concentrării terenurilor pune în mare pericol posibilitatea de hrănire a populației*26).

Mai mult, din punct de vedere social, s-a identificat și efectul depopulării zonelor în care se practică în prezent agricultura intensivă de tip industrial corporatist. Este unul dintre motivele pentru care România se confruntă în acest moment cu o gravă criză demografică.

Astfel, goana după terenuri agricole și concentrarea proprietății asupra lor face ca exploatațiile agricole care au lucrat aceste terenuri anterior să fie eliminate.

Rezultatul este unul cât se poate de nefast: "pierderea de locuri de muncă și reducerea posibilităților de viață în zonele rurale", fenomen care, de obicei, este "ireversibil, deoarece în lipsa unui capital suficient, micii producători sau întreprinderile nou-înființate (tinerii fermieri) se confruntă cu mari dificultăți la achiziționarea (de terenuri n.n.) și reușita economică în acest sector"*27).

Avizul instituției europene indică România ca exemplu de scădere maximă a numărului de lucrători din agricultură (8,9%/an între 2005 și 2010)*28), o creștere a șomajului ce a implicat, evident, costurile sociale inerente și semnificative.

Un exemplu grăitor pentru consecințele acaparării și concentrării terenurilor îl reprezintă Scoția, unde acum 200 de ani echivalentul ca mărime al Olandei a fost împărțit în terenuri cu suprafețe între 8.000 și 20.000 hectare care au fost vândute apoi investitorilor.

În acel moment locuiau în acea zonă între 1,5 și 2 milioane de persoane. În prezent, Parlamentul scoțian are pe ordinea de zi măsuri de repopulare a zonei*29), puternic afectată din punct de vedere demografic, ca urmare a depopulării din perioada imediat următoare practicării agriculturii intensive la scară industrială.

În general, fenomenul analizat afectează în mod negativ nu doar aspectul demografic al țării.

Producția de alimente naturale, sănătoase și aspectele socio-ecologice sunt și ele grav deteriorate de acest tip de agricultură industrială intensivă, dominată de întreprinderile mari.

În plus, exploatațiile agricole mici sunt cele care contribuie la conservarea patrimoniului cultural și a stilului de viață rural, gestionează resursele naturale într-un mod durabil și fac ca dreptul de proprietate, în zonele rurale, să fie foarte dispersat pe plan geografic*30).

Totodată, considerăm că fenomenul acaparării și concentrării terenurilor aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului, așa cum sunt acestea reglementate prin acte și tratate internaționale la care România este parte.

Astfel, prin art. 11 din Pactul internațional al Națiunilor Unite privind drepturile economice, sociale și culturale*31), cât și prin art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului*32), statele au obligația să recunoască fiecărei persoane aflate pe teritoriul său dreptul la hrană suficientă și sigură, aspect care, în mod evident, are legătură și cu accesul la pământ, întrucât "pământul stă la baza producției de alimente"*33).

În punctul său de vedere, Academia Română își exprimă opinia că "terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale României și gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanție pentru securitatea alimentară a generațiilor care vor urma".

Citându-l pe marele agronom Gheorghe Ionescu-Șișești, "Pământul este bogăția principală a României. Dar... nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm și să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viață și mijlocul de existență al poporului român"*34).

Într-adevăr, aceasta este și opinia CESE potrivit căruia "terenurile nu reprezintă o marfă comercială care să poată fi fabricată în cantități mai mari. Pământul este o resursă finită, motiv pentru care el nu ar trebui să se supună normelor tipice ale pieței"*35).

Totodată, aceeași instituție europeană afirmă că "o piață a terenurilor bazată exclusiv pe cele patru libertăți (de circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor) nu este suficientă pentru a face față riscului de discriminare și marginalizare legat de aspectele sensibile ale accesului la terenuri agricole, ale controlului asupra acestora și ale destinației ce le este atribuită"*36).

Este cât se poate de evidentă discriminarea țăranului român, a fermierului român, în acest proces de acaparare a terenurilor agricole și nu numai.

În continuare, vom mai aduce câteva argumente cu privire la admisibilitatea modificării constituționale ce o susținem, din punct de vedere al reglementărilor Uniunii Europene, cât și raportându-ne, pentru conformitate, la Constituția României.

Suntem de părere că modificarea propusă de noi în ceea ce privește terenurile în general și a terenurilor agricole în special este conformă cu reglementările UE.

Astfel, pe de o parte, chiar CESE constată faptul că "fenomenul concentrării unor suprafețe mari de teren în mâinile unor mari investitori neagricoli și ale marilor companii agrare reprezintă o amenințare gravă (...).

Aceasta contravine modelului european al unei agriculturi durabile, multifuncționale și competitive, în bună măsură bazată pe exploatațiile agricole familiale și periclitează punerea în aplicare a obiectivelor formulate în art. 39 și art. 191 din T.F.U.E. Acest model se află în contradicție cu obiectivul structural al sectorului agrar de a dispune de proprietăți funciare cât mai dispersate, duce la deteriorarea ireversibilă a structurii economice în zona rurală și la o agricultură industrializată nedorită de societate"*37).

"Politica funciară este de competența statelor membre", fapt în virtutea căruia acestea "pot impune restricții privind tranzacțiile atunci când siguranța alimentară și energetică națională este periclitată sau dacă există un interes public major"*38).

Iar aceste restricții sunt permise pentru a evita speculațiile, pentru a conserva tradițiile locale și pentru a asigura o utilizare adecvată a terenurilor, aceasta chiar dacă, spune CESE, "astfel de restricții limitează principiul - consfințit în tratate - al liberei circulații a bunurilor și a capitalurilor"*39), întrucât sunt "justificate în contextul garantării securității alimentare"*40).

Potrivit studiului elaborat de același International Institute pentru Parlamentul European*41), se recomandă Uniunii Europene să permită statelor membre o mai mare libertate de reglementare a tranzacțiilor cu privire la terenurile agricole de pe teritoriul lor și să solicite Curții Europene de Justiție să dea curs unei mai mari flexibilități în interpretarea principiului liberei circulații a capitalurilor.

Ar trebui adâncite și extinse restricțiile justificabile la libera circulație a capitalurilor, în spiritul obiectivelor politice solide care sunt de interes public, pentru a permite statelor membre să dețină mai mult control, în această direcție, printr-o mai mare capacitate de reglementare*42).

În altă ordine de idei, în anul 2008 apare HG nr. 1.460 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, o strategie la care s-a lucrat multă vreme și care a necesitat costuri considerabile de la bugetul de stat.

Un document extrem de important care însă a fost ascuns dezbaterii publice. Acest fapt ridică multe semne de întrebare asupra bunei-credințe a autorităților din acea perioadă, dar și a celor care au preluat apoi puterea în România.

În această strategie se stabilește, printre altele, ca obiectiv național "Creșterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condițiile menținerii echilibrului social prin dezvoltarea durabilă a agriculturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populației și pentru asigurarea conservării și îmbunătățirii resurselor naturale".

Pădurile

Într-un comunicat al Academiei României se afirmă: Starea actuală a pădurilor României îngrijorează, în mod justificat, cele mai importante segmente ale societății românești. Constatarea, făcută acum mai bine de două decenii, potrivit căreia pădurile României sunt în declin, iar silvicultura în regres, este astăzi mai actuală ca oricând. Președintele României a luat inițiativa, susținută de Academia Română, de a introduce în legislația aferentă siguranței naționale prevederi prin care este considerată amenințare la adresa siguranței naționale "orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic ....., cu consecințe la nivel național sau regional"*43).

În Strategia națională pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin

HG nr. 1.460/2008

de Guvernul României, referitor la silvicultură, se spune printre altele că "În completarea obiectivelor conținute în Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se recomandă următoarele măsuri suplimentare: elaborarea, cu concursul comunității academice de specialitate și implementarea unui Program Național pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeței totale a pădurilor; creșterea suprafeței pădurilor cu cel puțin 200.000 hectare prin împădurirea în special a terenurilor degradate și abandonate".

Noi considerăm că o primă măsură, absolut necesară pentru reglementarea silviculturii românești în direcția satisfacerii interesului național, dar și a echilibrării ecosistemului românesc, în general, a întăririi siguranței naționale, în special, este interzicerea prin Constituție a vânzării, concesionării sau închirierii terenurilor forestiere, a pădurilor, către cetățeni străini sau persoane juridice străine ori care nu au capital 100% românesc.

Pădurea, alături de terenuri și ape, este o resursă naturală vitală care a aparținut întotdeauna, în exclusivitate, neamului nostru, națiunii noastre și așa trebuie să rămână.

Altfel, vom afecta cu siguranță soarta generațiilor viitoare și nu avem acest drept, nici în fața propriei noastre conștiințe și nici în fața lui Dumnezeu.

Apele

De asemenea, într-un demers științific de colaborare între Politehnica din Milano, Italia, și Universitatea din Virginia, Statele Unite, cercetătorii acestor instituții au identificat ca fiind un corolar al fenomenului acaparării terenurilor un alt fenomen: acela al acaparării apelor*44).

Prin urmare, pentru întărirea și clarificarea art. 136 alineat 3, referitor la ape și care lasă loc la interpretări, considerăm că trebuie menționat clar la art. 44 alineat 2 din Constituția României faptul că apele țării nu pot face, în niciun caz, obiectul vânzării, concesionării sau al închirierii lor către persoane fizice sau juridice străine.

Și avem această poziție ținând cont de importanța deosebită a acestei resurse naturale fundamentale, dar și de o preconizată criză a apei la nivel mondial, criză anunțată de oamenii de știință din mai multe Instituții de cercetare*45).

Acestea sunt motivele pentru care solicităm în mod expres menționarea clară și fără echivoc a acestui lucru în Constituția României, la art. 44 alineat 2.

Concluzii

Pământul, apa și pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esență, ale țării și ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul național și aparțin trecutului, prezentului și viitorului națiunii noastre, aparțin generațiilor de ieri, celor de astăzi, dar și celor de mâine.

Ele nu sunt o marfă, ci fac parte din teritoriul sacru al României, care, conform Constituției, art. 3 alineat (1), este inalienabil.

Consecințele pe termen lung ale acaparării terenurilor țării, a pădurilor și a apelor de către străini sunt de o gravitate extremă, acest fenomen fiind cât se poate de clar un atac la siguranța națională a țării, el lezând grav interesele strategice economice și sociale ale României.

În timp ce alte țări europene au luat și iau măsuri stricte de protejare a acestora, acapararea lor de către străini fiind declarată subiect de securitate națională, autoritățile române, până acum, nu au luat nicio măsură de protecție reală. Acest fapt a dus la situația gravă actuală a afectării patrimoniului național, a risipirii, printr-o înstrăinare necontrolată către străini, a acestor resurse naturale vitale (terenurile agricole, pădurile și apele), înstrăinare care poate fi ușor constatată în acest moment.

Mai mult, inexistența la nivel național a unor evidențe clare asupra situației proprietății asupra terenurilor agricole o considerăm ca fiind o gravă eroare a autorităților, ca să nu spunem mai mult.

Păstrarea terenurilor agricole, a pădurilor, în proprietatea cetățenilor români și în proprietate publică, dar și păstrarea apelor în proprietate publică exclusivă devine mai mult ca oricând o necesitate strategică.

Și aceasta pentru că printr-o agricultură și o silvicultură autohtonă puternică îndreptată spre realizarea prioritară a interesului național și asigurarea protecției mediului la nivel european, printr-o reglementare judicioasă a exploatării și conservării apelor în aceleași direcții, va avea loc în mod automat și dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei românești, fapt care poate face din România una dintre cele mai puternice și mai respectate țări din Europa.

În opoziție, continuarea vânzării, arendării, concesionării sau închirierii acestora către străini va prăbuși în mod sigur țara, va afecta grav siguranța națională și interesul nostru național a cărui protecție este impusă de art. 135 alin. (2) din Constituția României.

Iar odată cu pierderea pământului, a pădurilor și a apelor ne vom pierde, cu certitudine, și suveranitatea.

Vrem să fim pe deplin stăpâni pe resursele țării noastre, să le controlăm în mod eficient și să le folosim așa cum credem noi de cuviință, și nu după cum ne dictează alții.

S-a vândut străinilor mult prea mult din pământul și pădurile țării. Acest lucru trebuie oprit imediat, în totalitate. Nu ne mai putem permite să înstrăinăm aceste resurse esențiale pentru țară, în niciun fel de condiții, străinilor.

Noi, inițiatorii acestui Proiect de modificare a art. 44 alineat (2) din Constituție, suntem de părere că modificarea pe care o susținem este una atât în litera, cât și în spiritul Constituției României.

Astfel, pe de o parte, aceasta se încadrează în limitele revizuirii Constituției reglementate de art. 152 alin. (2) din Constituția României.

Aceasta deoarece limita revizuirii Constituției privește acele restrângeri ale drepturilor și libertăților cetățenilor români, nu și ale străinilor, apatrizilor ori ale persoanelor juridice străine.

Pe de altă parte, această modificare este în spiritul Constituției, deoarece prin această transformare s-ar întări prevederile art. 1, art. 3, art. 45, art. 135, 136 și art. 152 din Constituție, cât și prin art. 20 s-ar confirma art. 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 5 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 11 din Pactul internațional al Națiunilor Unite privind drepturile economice, sociale și culturale, cât și art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

De asemenea, această modificare este constituțională și nu încalcă nici angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene, deoarece, așa cum am arătat mai sus, modificarea privește domeniul securității naționale, iar potrivit angajamentelor europene, acest domeniu este și rămâne în competența strictă, exclusivă a statelor naționale.

Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru".

În acest sens, a fost formulat și răspunsul Comisarului European pentru agricultură, Phil Hogan, dat europarlamentarilor în cadrul ședinței Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European din 24 mai 2016, potrivit căruia este în sarcina fiecărui stat să aibă grijă de propriul patrimoniu*46).

Modificarea propusă de noi trebuie să fie interpretată ca fiind constituțională, întrucât, așa cum a fost deja redat în doctrina de specialitate, ".... Un popor are întotdeauna dreptul de a revizui, de a reforma și de a schimba Constituția sa".

Mai mult decât atât, "... O generație nu poate aservi legilor sale generațiile viitoare"*47), iar "un popor are un drept imprescriptibil la revizuirea Constituției"*48).

Totodată, istoria a demonstrat că o Constituție nu poate pretinde dreptul la eternitate, "că în lumea de azi niciun instrument juridic, oricât ar fi el de important - și cu atât mai puțin o Constituție - nu poate rămâne în afara transformărilor critice a experiențelor acumulate"*49).

Practic, experiențele acumulate în ultimii ani, cele referitoare la consecințele fenomenului de acaparare a terenurilor, pădurilor și apelor, sunt de natură să susțină constituționalitatea modificării propuse de noi.

Mai mult, în Raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România se afirmă că "blocarea evoluțiilor, prin apariția unor obstacole constituționale, este de natură să creeze premisele unor conflicte artificiale"*50).

Prin urmare, ar fi înțelept să ni se permită modificarea Constituției în sensul menționat de noi pentru a putea permite acesteia să reziste la încercarea timpului.

Altminteri, "excesiva imobilitate a Constituției ar fi o amenințare pentru ea însăși, deoarece nu ar mai putea fi schimbată decât prin forță"*51).

Pentru toate motivele expuse mai sus, în temeiul art. 150 din Constituția României, noi, membrii Comitetului de Inițiativă, legal constituit, supunem Parlamentului României spre adoptare Proiectul de lege de revizuire a Constituției, în redactarea alăturată.

Prezenta anexă face parte integrantă din declarația autentificată a Comitetului de inițiativă sub numărul 1.590/14.09.2016.

1. S.S. BĂLAN TEODOR

18. S.S. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN

2. S.S. BĂNUȚ ELENA

19. S.S. NEGOESCU SONIA

3. S.S. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN

20. S.S. PALCĂU ARALD-SERGIU

4. S.S. CĂLĂPĂREANU ION

21. S.S. PAVEL MARIA-RODICA

5. S.S. CERNESCU IUSTINA MARILENA

22. S.S. PETROVA TAMARA

6. S.S. CORBEANU VASILE-VALI

23. S.S. POPESCU IONEL-CRĂCIUN

7. S.S. COSTEA CARMEN-GABRIELA

24. S.S. POPESCU MIRCEA

8. S.S. DUMITRU FLORIAN-EMIL

25. S.S. SĂRMĂȘAN SEVER

9. S.S. FULOP BEATRICE-RITA

26. S.S. SĂVESCU PETRE

10. S.S. GHEORGHE FLORIAN

27. S.S. ȘERB MARCEL-GHEORGHE

11. S.S. HERȚA ADRIANA-MARIA

28. S.S. TODEA ALEXANDRA-MARIA

12. S.S. HOREANU AUREL

29. S.S. TODEA DORINA-CARMEN

13. S.S. IONESCU VIRGIL-BOGDAN

30. S.S. TODEA PETRU-ADRIAN

14. S.S. IONIȚĂ IONELA

31. S.S. TOROICAN IOAN

15. S.S. LĂONEANU MARILENA

32. S.S. TURC RADU-LUCIAN

16. S.S. MIHALCEA LUXANDRA

33. S.S. URECHE EMIL

17. S.S. MUSCA DIMITRIE

NOTAR PUBLIC,

L.S. CRĂCIUNESCU IOANA

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

──────────
*1) Document intitulat "Punctul de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole", pag. 3, disponibil la http://www.acad.ro/acadDeclaratii/d0512-AR-TerenuriAgrare.pdf.
──────────

──────────
*2) Document intitulat "Avizul Comitetului Economic și Social European privind acapararea terenurilor - un semnal de alarmă pentru Europa și o amenințare iminentă la adresa agriculturii familiale" din ianuarie 2015, pag. 4, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A52014IE0926.
*3) Ibid.
*4) Ibid.
──────────

──────────
*5) Id., pag. 6.
──────────

──────────
*6) Ibid.
*7) Ibid.
──────────

──────────
*8) Academia Română, op. cit., p. 1.
──────────

──────────
*9) Ibid.
──────────

──────────
*10) Document intitulat "Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE", pag. 18-19, disponibil la http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/540369/IPOL_STU(2015)540369_RO.pdf.
──────────

──────────
*11) Id., pag. 18-19.
──────────

──────────
*12) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 4.
──────────

──────────
*13) Id., pag. 7. Urmează Germania cu o întreprindere agricolă având suprafața de 38.000 hectare.
──────────

──────────
*14) Transnational Institute, op. cit.
*15) Reportaj intitulat "Poftiți la România", apărut pe 12 iulie 2016 în cadrul emisiunii "În premieră cu Carmen Avram", disponibil la http://inpremiera.antena3.ro/reportaje/poftiti-la-romania-363.html.
──────────

──────────
*16) Cercetătorul Willis Peterson de la Universitatea din Minnesota, parte din studiul disponibil la http://familyfarmingahap.weebly.com/family-vs-corporate-farming.html.
──────────

──────────
*17) Ideea principală a studiului "Hungry for land", studiu elaborat de Organizația Internațională "GRAIN", este aceea potrivit căreia fermele de mici dimensiuni sunt cele care, de facto, alimentează populația lumii și fac aceasta lucrând pe mai puțin de un sfert din terenurile disponibile; studiul poate fi consultat la https://www.grain.org/article/entries/4929-hungry-for-land-small-farmers-feed-the-world-with-less-than-a-quarter-of-all-farmland.
──────────

──────────
*18) Id., pag. 13.
──────────

──────────
*19) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 6.
*20) Transnational Institute, op. cit., pag. 6.
──────────

──────────
*21) Vezi mai sus nota nr. 10.
*22) Id., pag. 42-44.
──────────

──────────
*23) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 2.
*24) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 8.
──────────

──────────
*25) Academia Română, op. cit., pag. 1.
──────────

──────────
*26) GRAIN, op. cit.
──────────

──────────
*27) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 8.
──────────

──────────
*28) Id., pag. 7.
──────────

──────────
*29) Id., pag. 9.
──────────

──────────
*30) Id., pag. 10.
──────────

──────────
*31) Document disponibil la http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=79&inline.
*32) Document disponibil la http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=78&inline=.
*33) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 10.
──────────

──────────
*34) Academia Română, op. cit., pag. 2.
──────────

──────────
*35) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 11.
──────────

──────────
*36) Id., pag. 6.
──────────

──────────
*37) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 3.
──────────

──────────
*38) Comitetul Economic și Social European, op. cit., pag. 13.
──────────

──────────
*39) Ibid.
*40) Ibid.
──────────

──────────
*41) Transnational Institute, op. cit.
──────────

──────────
*42) Id., pag. 10.
──────────

──────────
*43) Document intitulat "Starea actuală și viitorul pădurilor României în viziunea Academiei Române", pag. 1, disponibil la http://www.academiaromana.ro/acadDeclaratii/d0509-AR-StareaPadurilor.pdf.
──────────

──────────
*44) Maria Cristina Rullia, Antonio Savioria, Paolo D'Odorico, document intitulat "Global land and water grabbing", p. 1, disponibil la http://www.pnas.org/content/110/3/892.full.pdf.
──────────

──────────
*45) Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), organism specializat al ONU, document intitulat "Human Development Report 2006. Beyond scarcity: Power, poverty and the global water crisis", p. 31-41, disponibil la http://www.undp.org/content/dam/undp/library/corporate/HDR/ 2006%20Global%20HDR/HDR-2006-Beyond%20scarcity-Power-poverty-and-the-global-water-crisis.pdf, și Transnational Institute, document intitulat "The Global Water Grab. A primer", p. 32, disponibil la https://www.tni.org/en/collection/land-and-water-grabbing.
──────────

──────────
*46) Revista Ferma nr. 10 din 14 iunie 2016, articol disponibil la http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/Phil-Hogan-despre-acapararea-terenurilor-Este-problema-fiecarui-stat.html.
──────────

──────────
*47) Mircea Criste, document intitulat "Forma de guvernământ și puterea de revizuire constituțională (limitele revizuirii)", p. 50, disponibil la rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/download/120/116, și Marian Enache, carte intitulată "Revizuirea Constituției României", ed. Universul Juridic, București, 2012, p. 9-10, disponibilă la https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwj2oNjo5ZjOAhWMaRQKHUu5CeEQFggiMAA&url= http%3A%2F%2Fediturauniversuljuridic.ro%2Fcarte%2Frevizuirea-constitutiei-romaniei%2Frasfoire%2F&usg=AFQjCNGhDVmFKRxsTfjG6FjyoBxUugQpmA&sig2= jCrBWMzJdfJzO5s_ubsC-g&bvm=bv.128617741,d.bGg.
*48) A de Lapradelle, Cours de droit constitutionnel, 1912, cit. de Ștefan Deaconu, Dreptul de a ne revizui Constituția, în Curierul Judiciar nr. 3.2011, p. 123, disponibil la http://www.unibuc.ro/prof/deaconu_s/docs/res/2012ianDreptul_de_a_ne_revizui_Constitutia.pdf.
──────────

──────────
*49) Victor Duculescu, "O temă de dezbatere între oamenii politici și juriștii români: modificarea Constituției", Juridica, nr. 7/2000, p. 253 în Mircea Criste op. cit., p. 50.
──────────

──────────
*50) Document intitulat "Raport al Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România", p. 9, document disponibil la http://old.presidency.ro/static/rapoarte/Raport_CPARPCR.pdf.
──────────

──────────
*51) Mircea Criste, op. cit., p. 50.
──────────

LEGE de revizuire a Constituției României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

AVIZ referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției României

Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției României, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor

Legii nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R1400 din 16.09.2016,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul

art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993 , republicată, și art. 46 (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 , republicată,

avizează negativ inițiativa legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituției României, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Potrivit Expunerii de motive, ca urmare a modificării art. 44 alin. (2) din Constituție, "cetățenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine, ori care nu au capital exclusiv românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor și a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condițiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinație construcții civile, comerciale, industriale".

Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.

2. Menționăm că posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către străini și apatrizi, în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală a fost consacrată de Constituția României în urma revizuirii din anul 2003. Așa cum s-a subliniat în doctrină, aceste condiții reprezintă garanții ale respectării principiului inalienabilității și indivizibilității elementelor componente ale statului (teritoriul, populația și suveranitatea), în contextul aderării României la Uniunea Europeană, însă "dincolo de aceste garanții, dobândirea terenurilor este în continuare neconstituțională, deci interzisă, deoarece, așa cum însăși noua reglementare o prevede expres «numai» în limitele garanțiilor la care ne-am referit ea este permisă"*1).

Trebuie subliniat că, în cuprinsul

Deciziei Curții Constituționale nr. 148/2003

privind constituționalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituției, s-a precizat că "aderarea la Uniunea Europeană, odată realizată, implică o serie de consecințe care nu s-ar putea produce fără o reglementare corespunzătoare, de rang constituțional".

Din acest punct de vedere, precizăm că, potrivit pct. 3 - Libera circulație a terenurilor, din anexa nr. VII la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, din Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, ratificat prin

Legea nr. 157/2005 , România a beneficiat de o perioadă de tranziție în ceea ce privește dobândirea proprietății asupra terenurilor de către resortisanții statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, după cum urmează:

"3. Libera circulație a capitalurilor

(1) Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menține în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietății asupra terenurilor pentru reședințe secundare de către resortisanții statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), nerezidenți în România, precum și de către societățile constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE și care nu sunt stabilite, și nici nu au o sucursală sau reprezentanță pe teritoriul României.

Resortisanților statelor membre și resortisanților statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European cu drept legal de rezidență în România nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisanților români.

(2) Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menține în vigoare, timp de șapte ani de la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietății asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere de către resortisanții statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European, precum și de către societăți constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE și care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În niciun caz, un cetățean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin favorabil în ceea ce privește dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei țări terțe.

Fermierilor care desfășoară activități independente care sunt resortisanți ai unui alt stat membru și care doresc să se stabilească și să aibă reședința în România nu li se aplică dispozițiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanților români.

O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziție menționate la primul paragraf."

Așa cum a subliniat Curtea Constituțională în

Decizia nr. 148/2003 , aderarea României la Uniunea Europeană "impune integrarea în dreptul intern a acquisului comunitar, precum și determinarea raportului dintre actele normative comunitare și legea internă". Analizând revizuirea propusă în 2003, Curtea Constituțională a precizat că "soluția propusă de autorii inițiativei de revizuire are în vedere implementarea dreptului comunitar în spațiul național și stabilirea regulii aplicării prioritare a dreptului comunitar față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecința aderării pleacă de la faptul că statele membre ale Uniunii Europene au înțeles să situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene și reglementările derivate din acestea - pe o poziție intermediară între Constituție și celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea Constituțională constată că această dispoziție, cuprinsă în art. 145^1, nu aduce atingere prevederilor constituționale privitoare la limitele revizuirii și nici altor dispoziții ale Legii fundamentale, fiind o aplicație particulară a dispozițiilor actualului art. 11 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia «Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern»."

Totodată, Curtea a observat că, "în scopul integrării în Constituția României a acestei concepții europene, se impune completarea dispozițiilor art. 11 cu un nou alineat, scop în care se prevede expres în propunerea legislativă de revizuire că, «În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte conține dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției»".

În analiza dispozițiilor Legii de revizuire din 2003 menite să asigure "respectarea dispozițiilor acquis-ului comunitar cu privire la libera circulație a capitalurilor, la drepturile cetățenilor europeni de a investi și de a dobândi bunuri în condiții de egalitate cu cetățenii români", în

Decizia nr. 148/2003 , Curtea Constituțională a reținut că "posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispozițiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituția României, prin care se interzice cetățenilor străini și apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicții și pentru instituirea unor garanții ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii «Protecția proprietății private», se propune sintagma «Dreptul de proprietate privată». Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare, proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin legea organică, precum și prin moștenire legală. Curtea Constituțională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanții constituționale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general și cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar".

Menționăm că, în aceeași decizie, Curtea Constituțională a apreciat că "introducerea acestor noi reglementări în Constituția României, în momentul actual, în vederea unei viitoare integrări în Uniunea Europeană, reprezintă o soluție de la care nu se poate abdica, deoarece integrarea în structurile euroatlantice nu se poate realiza în afara unor temeiuri constituționale preexistente".

În dezvoltarea normei constituționale din cuprinsul art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală a fost adoptată, mai întâi,

Legea nr. 312/2005

privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, lege care a intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, respectiv la data de 1 ianuarie 2007.

Legea nr. 312/2005

reglementează în capitolul II dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii statelor membre și persoanele juridice având naționalitatea acestor state, precum și de către apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România. Astfel, potrivit art. 3, cetățeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor "în aceleași condiții cu cele prevăzute de lege pentru cetățenii români și pentru persoanele juridice române".

La

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 312/2005

este reglementat modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere. Pentru această categorie de terenuri, persoanele din statele membre pot dobândi dreptul de proprietate la împlinirea unui termen de șapte ani de la data aderării la Uniunea Europeană.

Ulterior, în mod similar, prin

Legea nr. 17/2014

privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a

Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, au fost stabilite regulile privind vânzarea terenurilor agricole către cetățenii români și către cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE) sau ai Confederației Elvețiene, precum și către apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în Confederația Elvețiană, precum și către persoanele juridice având naționalitatea română, respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederației Elvețiene. Potrivit aceleiași reglementări, cetățeanul unui stat terț și apatridul cu domiciliul într-un stat terț, precum și persoanele juridice având naționalitatea unui stat terț pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, în condițiile

Legii nr. 17/2014 .

Prin dispozițiile

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014

s-a instituit dreptul de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.

Semnalăm că, în

Decizia nr. 153/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

și ale

art. 5 din Legea nr. 312/2005

privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, Curtea Constituțională a precizat că "dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale." Totodată, "Curtea constată că

Legea nr. 312/2005

privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine prevede tocmai aceste condiții în care cetățenii străini pot dobândi terenuri în România".

Având în vedere cele de mai sus, rezultă că prezenta inițiativă cetățenească propune reglementări contrare obligațiilor rezultate din tratatele internaționale la care România este parte, obligații pe care, potrivit art. 11 alin. (1) din Constituție, statul român se obligă să le îndeplinească întocmai și cu bună credință, astfel încât aceasta nu poate fi promovată.

PREȘEDINTE

dr. Dragoș Iliescu

București, 13 octombrie 2016.

Nr. 979.

S-a solicitat autentificarea prezentului înscris.

Declarația de constituire a Comitetului de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea art. 44 alineat (2) din Constituția României

Subsemnații:

1. BĂLAN TEODOR, cetățean român, cod numeric personal 1550520354722, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Andrei Șaguna, bl. A20, et. 1, ap. 5, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 692891, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 15.08.2008;

2. BĂNUȚ ELENA, cetățean român, cod numeric personal 2600423354732, domiciliată în municipiul Calafat, str. Traian, bl. 01, sc. 1, et. 3, ap. 16, județul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 795139, eliberată de SPCLEP Calafat la data de 16.08.2011;

3. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN, cetățean român, cod numeric personal 1801012410123, domiciliat în municipiul București, sectorul 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 17, et. demisol, identificat cu C.I. seria RX nr. 846027, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 22.01.2016;

4. CĂLĂPĂREANU ION, cetățean român, cod numeric personal 1601223163191, domiciliat în municipiul Craiova, str. Elena Farago nr. 42, bl. 175B, sc. 2, ap. 16, județul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 096396, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 09.07.2015;

5. CERNESCU IUSTINA MARILENA, cetățean român, cod numeric personal 2660825165950, domiciliată în municipiul Craiova, str. Nicolae Bănescu nr. 4, bl. D9, sc. 1, ap. 10, județul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 783256, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 29.06.2011;

6. CORBEANU VASILE-VALI, cetățean român, cod numeric personal 1590602354731, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Stejarul nr. 4, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 158360, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 21.08.2014;

7. COSTEA CARMEN-GABRIELA, cetățean român, cod numeric personal 2810413160085, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, str. Putna nr. 7, bl. J6, sc. 1, ap. 2, județul Cluj, identificată cu C.I. seria CJ nr. 004051, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 18.10.2013;

8. DUMITRU FLORIAN-EMIL, cetățean român, cod numeric personal 1790827511706, domiciliat în satul Chiselet (comuna Chiselet), județul Călărași, identificat cu C.I. seria KL nr. 367295, eliberată de SPCLEP Oltenița la data de 13.06.2012;

9. FULOP BEATRICE-RITA, cetățean român, cod numeric personal 2690608354728, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Drubeta nr. 97, bl. A1, et. 1, ap. 7, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 027315, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 14.01.2013;

10. GHEORGHE FLORIAN, cetățean român, cod numeric personal 1620222163207, domiciliat în municipiul Craiova, str. România Muncitoare nr. 24, județul Dolj, identificat cu C.I. seria DX nr. 804937, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 28.09.2011;

11. HERȚA ADRIANA-MARIA, cetățean român, cod numeric personal 2480729120662, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, Calea Mănăștur nr. 107, bl. G7, et. 7, ap. 31, județul Cluj, identificată cu C.I. seria KX nr. 631096, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca în data de 12.09.2008;

12. HOREANU AUREL, cetățean român, cod numeric personal 1551109170368, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Gheorghe Cotoșman nr. 9, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 944052, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 14.12.2011;

13. IONESCU VIRGIL-BOGDAN, cetățean român, cod numeric personal 1661019434518, domiciliat în municipiul București, sectorul 6, Calea Crângași nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 4, ap. 49, identificat cu C.I. seria RD nr. 594572, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 03.10.2008;

14. IONIȚĂ IONELA, cetățean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul București, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, identificată cu C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 07.12.2010;

15. LĂONEANU MARILENA, cetățean român, cod numeric personal 2631031400216, domiciliată în satul Cernica (comuna Cernica), str. I.L. Caragiale nr. 1A, județul Ilfov, identificată cu C.I. seria IF nr. 513995, eliberată de SPCLEP Pantelimon la data de 11.07.2016;

16. MIHALCEA LUXANDRA, cetățean român, cod numeric personal 2700131360017, domiciliată în municipiul București, sectorul 5, Calea Ferentari nr. 18, bl. 125, sc. 1, et. 8, ap. 94, identificată cu C.I. seria RX nr. 634346, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 15.12.2014;

17. MUSCA DIMITRIE, cetățean român, cod numeric personal 1500830020047, domiciliat în municipiul Arad, str. Constanța nr. 5, județul Arad, identificat cu C.I. seria AR nr. 318037, eliberată de SPCLEP Arad la data de 12.12.2006;

18. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN, cetățean român, cod numeric personal 1770409354721, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Vasile Goldiș nr. 3/A, et. 2, ap. 7, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 043522, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 27.03.2013;

19. NEGOESCU SONIA, cetățean român, cod numeric personal 2751228120720, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Vasile Goldiș nr. 3/A, et. 2, ap. 7, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 043523, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 27.03.2013;

20. PALCĂU ARALD-SERGIU, cetățean român, cod numeric personal 1551027354767, domiciliat în municipiul Timișoara, Bd. Revoluției 1989 nr. 26, et. 1, ap. 6, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 067337, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 12.07.2013;

21. PAVEL MARIA-RODICA, cetățean român, cod numeric personal 2621112054673, domiciliată în municipiul Timișoara, Intrarea Orizont nr. 4, et. 3, ap. 7, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TM nr. 969544, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 26.04.2012;

22. PETROVA TAMARA, cetățean român, cod numeric personal 2630920354876, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Martir Petru Domășneanu, bl. 73/A, ap. 11, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 136834, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 16.05.2014;

23. POPESCU IONEL-CRĂCIUN, cetățean român, cod numeric personal 1490104354820, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Oravița nr. 3, bl. A109A, sc. A, et. 2, ap. 10, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 625813, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 03.10.2007;

24. POPESCU MIRCEA, cetățean român, cod numeric personal 1601023110643, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Horia Ursu Nicolae nr. 3, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 165444, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 17.09.2014;

25. SĂRMĂȘAN SEVER, cetățean român, cod numeric personal 1670908120685, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, aleea Gârbău nr. 5, bl. R.10, sc. 2, ap. 46, județul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 076792, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 27.08.2014;

26. SĂVESCU PETRE, cetățean român, cod numeric personal 1650616163252, domiciliat în municipiul Craiova, Str. Doljului nr. 39, bl. A6, sc. 2, ap. 10, județul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 092136, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 19.06.2015;

27. ȘERB MARCEL-GHEORGHE, cetățean român, cod numeric personal 1580623400340, domiciliat în municipiul București, sectorul 5, șos. Alexandria nr. 15, bl. 22, sc. 1, et. 1, ap. 39, identificat cu C.I. seria RT nr. 561793, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 3 la data de 30.05.2008;

28. TODEA ALEXANDRA-MARIA, cetățean român, cod numeric personal 2941024350015, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 052264, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 08.05.2013;

29. TODEA DORINA-CARMEN, cetățean român, cod numeric personal 2660615351063, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Baba Dochia, bl. D4, et. 1, ap. 4, județul Timiș, identificată cu CI seria TM nr. 981381, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 08.06.2012;

30. TODEA PETRU-ADRIAN, cetățean român, cod numeric personal 1690420264421, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 891272, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 06.04.2011;

31. TOROICAN IOAN, cetățean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în satul Dumbrăvița (comuna Dumbrăvița), str. Johann Sebastian Bach nr. 25-27, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 06.09.2011;

32. TURC RADU-LUCIAN, cetățean român, cod numeric personal 1620824120664, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 13, sc. 1, et. 2, ap. 11, județul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 157200, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 03.09.2015;

33. URECHE EMIL, cetățean român, cod numeric personal 1630426382766, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Aeroport nr. 1, bl. 1, sc. B, et. 1, ap. 3, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 688388, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 29.07.2008,

având în vedere că:

A. suntem cetățeni români, titulari ai dreptului de vot, prevăzut la art. 36 din Constituția României și ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituția României;

B. drepturile și libertățile stipulate în Constituția României, dreptul de a iniția revizuiri ale Constituției prevăzut la art. 150, îndatoririle noastre fundamentale ca cetățeni ai României prevăzute la art. 54 și 55 ne-au îndemnat să luăm inițiativa constituirii acestui Comitet al cărui scop este să unească forțele societății civile românești pentru apărarea suveranității și a siguranței noastre naționale, prin inițierea unei propuneri legislative de revizuire a Constituției României în sensul modificării art. 44 alineat (2) din Constituția României;

C. pământul, apa și pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esență, ale țării și ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul național și aparțin trecutului, prezentului și viitorului națiunii noastre, aparțin generațiilor de ieri, celor de astăzi, dar și celor de mâine. Sunt componente de esență ale siguranței naționale. Ele nu sunt o marfă, ci fac parte din teritoriul sacru al României, care conform Constituției, art. 3 alineat (1), este inalienabil.

În temeiul

art. 2 din Legea nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, art. 150 din Constituția României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea art. 44 alineat (2) din Constituția României.

În conformitate cu prevederile alin. (3) ale

art. 2 din Legea nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alineatul (2) al art. 2, din legea sus-menționată, respectiv dintre persoanele alese în funcție prin vot universal, membrii Guvernului, persoane numite în funcție de prim-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.

Ne asumăm întru totul Proiectul de lege de revizuire a Constituției și expunerea de motive, documente anexate prezentei declarații.

Noi, Comitetul de inițiativă, desemnăm pe dl Toroican Ioan, cetățean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în satul Dumbrăvița (comuna Dumbrăvița), str. Johann Sebastian Bach nr. 25-27, județul Timiș, posesor al C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de S.P.C.L.E.P. Timișoara la data de 6.09.2011, în calitate de președinte al Comitetului de inițiativă, să rezolve problemele operative și să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autoritățile centrale și locale, precum și cu cetățenii împuterniciți pentru întocmirea listelor de susținători, strângerea semnăturilor cetățenilor care susțin proiectul de lege de revizuire a Constituției, anexat prezentei declarații.

Noi, Comitetul de inițiativă, împuternicim pe dna Ioniță Ionela, cetățean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul București, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, posesoare a C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 7.12.2010, să reprezinte prezentul Comitet de inițiativă cetățenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat și ulterior să acționeze pentru publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Redactată, procesată și autentificată la Biroul Individual Notarial Ioana Crăciunescu, cu sediul în Timișoara, str. Paris nr. 2/A, et. 3, cam. 310, județul Timiș, astăzi, data autentificării, într-un exemplar original și 7 (șapte) duplicate, din care 6 (șase) duplicate s-au eliberat părților și 1 (un) duplicat va rămâne în arhiva biroului notarial alături de original.

Semnături,

1. S.S. Bălan Teodor

18. S.S. Negoescu Mihai-Bogdan

2. S.S. Bănuț Elena

19. S.S. Negoescu Sonia

3. S.S. Berenghi Cătălin-Ioan

20. S.S. Palcău Arald-Sergiu

4. S.S. Călăpăreanu Ion

21. S.S. Pavel Maria-Rodica

5. S.S. Cernescu Iustina Marilena

22. S.S. Petrova Tamara

6. S.S. Corbeanu Vasile-Vali

23. S.S. Popescu Ionel-Crăciun

7. S.S. Costea Carmen-Gabriela

24. S.S. Popescu Mircea

8. S.S. Dumitru Florian-Emil

25. S.S. Sărmășan Sever

9. S.S. Fulop Beatrice-Rita

26. S.S. Săvescu Petre

10. S.S. Gheorghe Florian

27. S.S. Șerb Marcel-Gheorghe

11. S.S. Herța Adriana-Maria

28. S.S. Todea Alexandra-Maria

12. S.S. Horeanu Aurel

29. S.S. Todea Dorina-Carmen

13. S.S. Ionescu Virgil-Bogdan

30. S.S. Todea Petru-Adrian

14. S.S. Ioniță Ionela

31. S.S. Toroican Ioan

15. S.S. Lăoneanu Marilena

32. S.S. Turc Radu-Lucian

16. S.S. Mihalcea Luxandra

33. S.S. Ureche Emil

17. S.S. Musca Dimitrie

──────────
*1) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituției României, Explicații și comentarii, Editura Rosetti, București, 2003, p. 36.
──────────

ROMÂNIA

Uniunea Națională a Notarilor Publici

Birou Individual Notarial Ioana Crăciunescu

Licența de funcționare nr. 350/3413/13.11.2014

Sediul: Timișoara, str. Paris nr. 2/A, et. 3, cam. 310, jud. Timiș

Tel: +40356 462080; Fax: +40356 462082;

e-mail: notar@craciunescu.eu; C.I.F.: RO33797354

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 1.590 anul 2016, luna septembrie, ziua 14

În fața mea, CRĂCIUNESCU IOANA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:

1. BĂLAN TEODOR, cetățean român, cod numeric personal 1550520354722, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Andrei Șaguna, bl. A20, et. 1, ap. 5, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 692891, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 15.08.2008, în nume propriu,

2. BĂNUȚ ELENA, cetățean român, cod numeric personal 2600423354732, domiciliată în municipiul Calafat, str. Traian, bl. 01, sc. 1, et. 3, ap. 16, județul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 795139, eliberată de SPCLEP Calafat la data de 16.08.2011, în nume propriu,

3. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN, cetățean român, cod numeric personal 1801012410123, domiciliat în municipiul București, sectorul 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 17, et. demisol, identificat cu C.I. seria RX nr. 846027, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 22.01.2016, în nume propriu,

4. CĂLĂPĂREANU ION, cetățean român, cod numeric personal 1601223163191, domiciliat în municipiul Craiova, str. Elena Farago nr. 42, bl. 175B, sc. 2, ap. 16, județul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 096396, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 09.07.2015, în nume propriu,

5. CERNESCU IUSTINA MARILENA, cetățean român, cod numeric personal 2660825165950, domiciliată în municipiul Craiova, str. Nicolae Bănescu nr. 4, bl. D9, sc. 1, ap. 10, județul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 783256, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 29.06.2011, în nume propriu,

6. CORBEANU VASILE-VALI, cetățean român, cod numeric personal 1590602354731, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Stejarul nr. 4, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 158360, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 21.08.2014, în nume propriu,

7. COSTEA CARMEN-GABRIELA, cetățean român, cod numeric personal 2810413160085, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, str. Putna nr. 7, bl. J6, sc. 1, ap. 2, județul Cluj, identificată cu C.I. seria CJ nr. 004051, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 18.10.2013, în nume propriu,

8. DUMITRU FLORIAN-EMIL, cetățean român, cod numeric personal 1790827511706, domiciliat în satul Chiselet (comuna Chiselet), județul Călărași, identificat cu C.I. seria KL nr. 367295, eliberată de SPCLEP Oltenița la data de 13.06.2012, în nume propriu,

9. FULOP BEATRICE-RITA, cetățean român, cod numeric personal 2690608354728, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Drubeta nr. 97, bl. A1, et. 1, ap. 7, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 027315, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 14.01.2013, în nume propriu,

10. GHEORGHE FLORIAN, cetățean român, cod numeric personal 1620222163207, domiciliat în municipiul Craiova, str. România Muncitoare nr. 24, județul Dolj, identificat cu C.I. seria DX nr. 804937, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 28.09.2011, în nume propriu,

11. HERȚA ADRIANA-MARIA, cetățean român, cod numeric personal 2480729120662, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, calea Mănăștur nr. 107, bl. G7, et. 7, ap. 31, județul Cluj, identificată cu C.I. seria KX nr. 631096, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca în data de 12.09.2008, în nume propriu,

12. HOREANU AUREL, cetățean român, cod numeric personal 1551109170368, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Gheorghe Cotoșman nr. 9, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 944052, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 14.12.2011, în nume propriu,

13. IONESCU VIRGIL-BOGDAN, cetățean român, cod numeric personal 1661019434518, domiciliat în municipiul București, sectorul 6, Calea Crângași nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 4, ap. 49, identificat cu C.I. seria RD nr. 594572, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 03.10.2008, în nume propriu,

14. IONIȚĂ IONELA, cetățean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul București, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima, nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, identificată cu C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 07.12.2010, în nume propriu,

15. LĂONEANU MARILENA, cetățean român, cod numeric personal 2631031400216, domiciliată în sat Cernica (comuna Cernica), str. I.L. Caragiale nr. 1A, județul Ilfov, identificată cu C.I. seria IF nr. 513995, eliberată de SPCLEP Pantelimon la data de 11.07.2016, în nume propriu,

16. MIHALCEA LUXANDRA, cetățean român, cod numeric personal 2700131360017, domiciliată în municipiul București, sectorul 5, calea Ferentari nr. 18, bl. 125, sc. 1, et. 8, ap. 94, identificată cu C.I. seria RX nr. 634346, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 15.12.2014, în nume propriu,

17. MUSCA DIMITRIE, cetățean român, cod numeric personal 1500830020047, domiciliat în municipiul Arad, str. Constanța nr. 5, județul Arad, identificat cu C.I. seria AR nr. 318037, eliberată de SPCLEP Arad la data de 12.12.2006, în nume propriu,

18. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN, cetățean român, cod numeric personal 1770409354721, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Vasile Goldiș nr. 3/A, et. 2, ap. 7, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 043522, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 27.03.2013, în nume propriu,

19. NEGOESCU SONIA, cetățean român, cod numeric personal 2751228120720, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Vasile Goldiș nr. 3/A, et. 2, ap. 7, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 043523, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 27.03.2013, în nume propriu,

20. PALCĂU ARALD-SERGIU, cetățean român, cod numeric personal 1551027354767, domiciliat în municipiul Timișoara, Bd. Revoluției 1989 nr. 26, et. 1, ap. 6, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 067337, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 12.07.2013, în nume propriu,

21. PAVEL MARIA-RODICA, cetățean român, cod numeric personal 2621112054673, domiciliată în municipiul Timișoara, intrarea Orizont nr. 4, et. 3, ap. 7, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TM nr. 969544, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 26.04.2012, în nume propriu,

22. PETROVA TAMARA, cetățean român, cod numeric personal 2630920354876, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Martir Petru Domășneanu, bl. 73/A, ap. 11, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 136834, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 16.05.2014, în nume propriu,

23. POPESCU IONEL-CRĂCIUN, cetățean român, cod numeric personal 1490104354820, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Oravița nr. 3, bl. A109A, sc. A, et. 2, ap. 10, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 625813, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 03.10.2007, în nume propriu,

24. POPESCU MIRCEA, cetățean român, cod numeric personal 1601023110643, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Horia Ursu Nicolae nr. 3, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TZ nr. 165444, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 17.09.2014, în nume propriu,

25. SĂRMĂȘAN SEVER, cetățean român, cod numeric personal 1670908120685, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, aleea Gârbău nr. 5, bl. R.10, sc. 2, ap. 46, județul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 076792, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 27.08.2014, în nume propriu,

26. SĂVESCU PETRE, cetățean român, cod numeric personal 1650616163252, domiciliat în municipiul Craiova, Str. Doljului nr. 39, bl. A6, sc. 2, ap. 10, județul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 092136, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 19.06.2015, în nume propriu,

27. ȘERB MARCEL-GHEORGHE, cetățean român, cod numeric personal 1580623400340, domiciliat în municipiul București, sectorul 5, șos. Alexandria nr. 15, bl. 22, sc. 1, et. 1, ap. 39, identificat cu C.I. seria RT nr. 561793, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 3 la data de 30.05.2008, în nume propriu,

28. TODEA ALEXANDRA-MARIA, cetățean român, cod numeric personal 2941024350015, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, județul Timiș, identificată cu C.I. seria TZ nr. 052264, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 08.05.2013, în nume propriu,

29. TODEA DORINA-CARMEN, cetățean român, cod numeric personal 2660615351063, domiciliată în municipiul Timișoara, str. Baba Dochia, bl. D4, et. 1, ap. 4, județul Timiș, identificată cu CI seria TM nr. 981381, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 08.06.2012, în nume propriu,

30. TODEA PETRU-ADRIAN, cetățean român, cod numeric personal 1690420264421, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 891272, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 06.04.2011, în nume propriu,

31. TOROICAN IOAN, cetățean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în sat Dumbrăvița (comuna Dumbrăvița), str. Johann Sebastian Bach nr. 25-27, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 06.09.2011, în nume propriu,

32. TURC RADU-LUCIAN, cetățean român, cod numeric personal 1620824120664, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 13, sc. 1, et. 2, ap. 11, județul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 157200, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 03.09.2015, în nume propriu,

33. URECHE EMIL, cetățean român, cod numeric personal 1630426382766, domiciliat în municipiul Timișoara, str. Aeroport nr. 1, bl. 1, sc. B, et. 1, ap. 3, județul Timiș, identificat cu C.I. seria TM nr. 688388, eliberată de SPCLEP Timișoara la data de 29.07.2008, în nume propriu,

care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lor, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat unicul exemplar, precum și cele 2 anexe.

Constatându-se îndeplinirea condițiilor de fond și de formă,

În temeiul art. 12 lit. b din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare,

SE DECLARĂ AUTENTIC PREZENTUL ÎNSCRIS.

S-a perceput onorariul în valoare de 40 lei + 8 lei TVA, cu bon fiscal nr. 19/14.09.2016.

Notar public,

L.S. Crăciunescu Ioana

Prezentul duplicat s-a întocmit în 7 (șapte) exemplare, de CRĂCIUNESCU IOANA, notar public, astăzi, data autentificării actului și are aceeași forță probantă ca originalul.

Notar public,

L.S. Crăciunescu Ioana