Decizia nr. 549/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 118 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistrița în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.679D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 57 din Legea nr. 47/1992

și ale art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , a amânat pronunțarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Sentința civilă nr. 810 din 30 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 118 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unor antecontracte de vânzare-cumpărare formulate în cadrul unei proceduri generale de insolvență.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiului accesului liber la justiție, întrucât creditorii, alții decât cei reprezentați în comitetul creditorilor sau de creditorul majoritar care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală, nu au posibilitatea de a intenta acțiuni în justiție pentru anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, deși acest drept le este garantat constituțional.

5. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legea instituie proceduri speciale de anulare a actelor frauduloase încheiate de debitor înainte de intrarea în insolvență, creditorii ori alte persoane interesate având posibilitatea să formuleze contestații la creanțele înscrise în tabelele de creanță în favoarea altor creditori sau împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar [art. 59 alin. (5) și

art. 111 din Legea nr. 85/2014 ]. De asemenea, se are în vedere și jurisprudența anterioară a Curții Constituționale care a constatat constituționalitatea prevederilor similare ale art. 80 și

art. 81 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței (abrogată prin

art. 344 din Legea nr. 85/2014 ), dispoziții care se aplică în continuare proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 85/2014 , conform art. 343 din acest act normativ.

6. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că procedura insolvenței este o procedură specială, aplicabilă unei situații dificile prin care trece la un moment dat o persoană fizică sau juridică, profesionist în sensul art. 3 din Codul civil. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. Stabilirea acestor reglementări constituie atributul exclusiv al legiuitorului [potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție]. Procedura insolvenței este o procedură colectivă în care toți creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor în modalitățile prevăzute de legea specială.

8. În plus față de vechea reglementarea, respectiv

Legea nr. 85/2006 , prin

art. 118 din Legea nr. 85/2014

s-a conferit legitimare procesuală activă, în situația în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu a introdus la judecătorul-sindic o acțiune în anulare, pe lângă comitetul creditorilor și creditorul majoritar care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.

9. Accesul liber la justiție are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a unor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele proprii unui stat de drept. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor

art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 , împotriva măsurilor și deciziilor comitetului creditorilor, orice creditor poate formula contestație la judecătorul-sindic. Dacă respectivul comitet refuză să dea curs cererii unui creditor, indiferent de valoarea creanței acestuia, de intentarea unei acțiuni în anularea actelor frauduloase, acesta poate uza de această cale de atac. Legea reglementează la art. 51 alin. (7) și situația conflictului de interese, situație la care s-a referit autoarea excepției de neconstituționalitate.

10. Guvernul mai indică jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007

și

Decizia nr. 71 din 19 ianuarie 2010 .

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile scrise depuse de autoarea excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 118 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins:

"(1) Acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, prevăzută la art. 117, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 97, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. În cazul admiterii acțiunii, părțile vor fi repuse în situația anterioară, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise.

(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu o face.

(3) Poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală."

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. De asemenea se arată că este încălcat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unei soluții legislative similare din

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

16. Astfel, prin

Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, și

Decizia nr. 71 din 19 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, Curtea s-a pronunțat cu privire la prevederile

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, prin raportare la art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție. Prevederile legale criticate aveau următoarea formulare: "Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune [pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale], dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face."

17. Curtea a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 81 alin. (1), administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a formula acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80 din lege. În condițiile expres prevăzute de lege - art. 81 alin. (2), dacă aceștia nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, calitatea procesuală activă este dobândită și de comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, fiind ales de adunarea creditorilor. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat și judicios toate aspectele ce țin de procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe. Așadar, Curtea a constatat că dispozițiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, și anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinței creditorilor participanți la procedura insolvenței. Din enumerarea atribuțiilor stabilite prin lege, Curtea a observat că acest comitet acționează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplinește funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19. Distinct de cele de mai sus, Curtea mai constată, în privința calității procesuale active, că prin

Legea nr. 85/2014

s-a conferit dreptul creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală să introducă acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, spre deosebire de reglementarea anterioară care nu prevedea o astfel de posibilitate.

20. Dispoziția nouă, introdusă prin

Legea nr. 85/2014 , nu contravine textelor constituționale invocate de autoarea excepției întrucât, înaintea creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, legea dă dreptul la acțiune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și comitetului creditorului să introducă acțiunea în justiție. Numai în condițiile în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu acționează intervine comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor. Cu alte cuvinte, în exercitarea competențelor sale, legiuitorul a luat în considerare atât interesele creditorilor, dar și necesitatea clarificării cât mai rapide a situației financiare a unei societăți în urma parcurgerii procedurii insolvenței. El a pus la dispoziția creditorilor minoritari suficiente garanții care să permită desfășurarea în bune condiții a procedurii menționate. Curtea mai constată că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar își desfășoară activitatea sub supravegherea judecătorului-sindic (conform

art. 45 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență). De asemenea, Curtea mai reține că, potrivit dispozițiilor

art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 , împotriva măsurilor și deciziilor comitetului creditorilor, orice creditor poate formula contestație la judecătorul-sindic, iar potrivit prevederilor art. 51 alin. (7) în cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situație de conflict de interese ori în cazul lipsei repetate nejustificate de la ședințele comitetului creditorilor, la cererea oricărui creditor, judecătorul-sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor, în mod provizoriu, urmând ca adunarea creditorilor să îl confirme pe cel provizoriu sau să aleagă un alt membru, potrivit criteriilor prevăzute la art. 50 alin. (4). Astfel, Curtea constată că prevederile legale criticate nu lasă loc arbitrariului vreunei părți interesate și că, în consecință, dispozițiile art. 21 privind accesul liber la justiție din Constituție și cele ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au fost încălcate.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistrița în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 118 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.