Decizia nr. 785/2016

Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică București, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju și Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 15D/2016.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepției Daniel Perju, personal și în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluționarilor din România Decembrie 1989, și consilier juridic Alina Vîlcu, cu împuternicire aflată la dosar, pentru partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepției Daniel Perju, în nume personal și în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluționarilor din România Decembrie 1989, a depus note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate și în cuprinsul acestora cere Curții Constituționale să solicite Guvernului stenograma Ședinței de Guvern și banda magnetică cu înregistrarea acesteia din data de 29 decembrie 2014 și reformularea punctului de vedere exprimat în prezenta cauză. De asemenea se solicită Curții să analizeze dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014
și ale
Ordonanței Guvernului nr. 1/2015
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 341/2004
sub toate aspectele, nu doar în raport cu criticile formulate.
4. Față de cererea de probe formulată, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice lasă la aprecierea Curții soluționarea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca neîntemeiată solicitarea unui nou punct de vedere Guvernului și ca inadmisibile celelalte cereri formulate de autorul excepției.
5. Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , respinge cererea de probe formulată, întrucât asupra acestor solicitări s-a mai pronunțat într-o cauză similară, iar Guvernul a transmis punctul său de vedere cu privire la prezenta excepție de neconstituționalitate.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției Daniel Perju care solicită admiterea acesteia, reiterând, pe larg, criticile de neconstituționalitate cuprinse în încheierea de sesizare a instanței. Depune note scrise.
7. Reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Depune un punct de vedere.
8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât există precedent constituțional în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 11 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 501/2CAF/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică București, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju și Mioara Gheorghe, într-o cauză având ca obiect obligația de a face, respectiv "retragerea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 ".
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că actul normativ criticat a fost emis cu nerespectarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6), din partea introductivă nu se poate constata caracterul de urgență, întrucât procedura de instituire a unei situații de urgență este reglementată de
art. 10 și următoarele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999
privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 453/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004. Totodată, se arată că Guvernul nu era abilitat prin lege să emită ordonanțe în domeniul
Legii nr. 341/2004 , încălcându-se art. 108 din Legea fundamentală.
11. De asemenea, autorii excepției apreciază că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
nu a fost supusă dezbaterii publice, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. În plus, susțin că proiectul de act normativ nu a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014 și afectează adevărul istoric al evenimentelor din Decembrie 1989, face o nouă redefinire a Revoluției și creează o discriminare între Luptătorii cu merite deosebite și cei cu rol determinant.
12. Autorii excepției consideră că, pentru a fi aplicat în înțelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și să asigure securitatea juridică a destinatarilor lui, lucru care nu s-a întâmplat și în cazul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , încălcându-se astfel
Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
13. În final, apreciază că susținerea din partea introductivă a ordonanței nu poate fi considerată ca fiind veridică, întrucât se motivează că aplicarea abuzivă și frauduloasă a
Legii nr. 341/2004
a generat inechități. Or, dacă există asemenea abuzuri, autorii excepției consideră că cei care le-au constatat trebuiau să sesizeze organele de anchetă și să nu modifice adevărul istoric stipulat în lege.
14. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
este neconstituțională în întregul ei, ca urmare a neîndeplinirii cerințelor art. 115 alin. (4) din Constituție. Astfel, pornind de la jurisprudența Curții Constituționale în materia ordonanțelor de urgență, instanța consideră că actul normativ criticat a fost adoptat fără a fi întrunite condițiile imperative ale existenței urgenței și situației extraordinare. În acest sens apreciază că motivele expuse de Guvern nu relevă o situație extraordinară, neobișnuită ce impunea modificarea
Legii nr. 341/2004 , considerentele fiind legate de modul de aplicare al acestei legi, precum și de existența unor impedimente administrative.
15. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
16. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că situația extraordinară a fost apreciată la momentul emiterii actului normativ criticat, ca fiind determinată de "reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor
Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015". În ceea ce privește susținerea privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin neîndeplinirea procedurii privind transparența decizională, arată că, potrivit
art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 , în cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare.
17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente și notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare.
20. În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 15 alin. (1) potrivit căruia cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea se apreciază că, prin adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , nu au fost respectate dispozițiile
Legii nr. 52/2003
privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, și cele ale
Legii nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu,
Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016 , nepublicată*) în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii,
Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, și
Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017.
──────────
22. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată
Legea nr. 42/1990
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. În baza dispozițiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.
23. Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat
Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
24. Curtea a reținut că
Legea nr. 341/2004
stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit
Legii nr. 42/1990 .
25. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.
26. Prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
au fost modificate și completate unele dispoziții din
Legea nr. 341/2004 , care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut", "Luptător cu Rol Determinant" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit
Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ la
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.
27. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată.
28. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica
Legea nr. 341/2004
printr-o ordonanță, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acesteia, întrucât, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice".
Ordonanța Guvernului nr. 1/2015
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, care abrogă alin. (2) al
art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , a fost adoptată în baza
art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea
Legii nr. 341/2004 .
29. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor
art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 , "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a apreciat că aspectul invocat de autorii excepției, potrivit căruia "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014", excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.
30. Referitor la existența unei pretinse discriminări între categoria Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și categoria Luptător cu Rol Determinant, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele legale supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens a se vedea
Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.
31. Prin
Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012,
Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013,
Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori
Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, Curtea a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare". Ca atare, Curtea a reținut că indemnizația se acordă în condițiile
Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
și
Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .
32. De asemenea, prin
Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , precitată, Curtea a reținut, în esență, că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, "acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989".
33. Pentru argumentele menționate anterior, Curtea a constatat și netemeinicia criticilor de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție.
34. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
35. În final, Curtea constată că celelalte dispoziții din Constituție invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică București, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju și Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2016.

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 660 din 8 noiembrie 2016