Decizia nr. 389/2016

Mona-Maria Pivniceru

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Șofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 , modificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 , excepție ridicată de Elena Daniela Strat în Dosarul nr. 394/44/2015 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.378D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.398D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 și nr. 1.864D/2015, având ca obiect excepții de neconstituționalitate parțial identice, ridicate de Maria Pîrvan în Dosarul nr. 244/54/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați în Dosarul nr. 188/44/2015, de Ion Stoica în Dosarul nr. 321/44/2015 și de Romeo Lefter în Dosarul nr. 322/44/2015 ale Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 892/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Viorel Bulete în Dosarul nr. 187/45/2015 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, de Cristian Daniel Mircea în Dosarul nr. 205/36/2015 și de Marin Florian Nicola în Dosarul nr. 198/36/2015 ale Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Romeo Lefter în Dosarul nr. 1.708/121/2015 și de Ilie Plătică-Vidovici în Dosarul nr. 1.737/121/2015 ale Tribunalului Galați - Secția I civilă.

4. La apelul nominal răspund autorii excepției de neconstituționalitate Ion Stoica, Romeo Lefter, Silviu Florin Lazăr și Viorel Bulete, personal. De asemenea, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați răspunde consilier juridic Florin Ciriplinschi, iar pentru partea Casa Teritorială de Pensii Galați răspunde consilier juridic Cezarina Gruia, cu împuterniciri de reprezentare juridică aflate la dosare. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosare, autorii excepției Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați, Ion Stoica, Romeo Lefter, Viorel Bulete și Ilie Plătică-Vidovici au depus note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, autorul Ilie Plătică-Vidovici a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

6. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.378D/2015, nr. 1.398D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 și nr. 1.864D/2015 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Autorii excepției de neconstituționalitate prezenți, reprezentantul părții Casa Teritorială de Pensii Galați și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.398D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 și nr. 1.864D/2015 la Dosarul nr. 1.378D/2015, care este primul înregistrat.

7. Președintele întreabă părțile prezente dacă au cereri prealabile de formulat.

8. Reprezentantul Asociației Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați, în temeiul art. 149 din Codul de procedură civilă, solicită comunicarea punctelor de vedere exprimate de Guvern și Avocatul Poporului.

9. Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, coroborat cu

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , respinge cererea formulată, întrucât autorul excepției avea posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul punctelor de vedere exprimate de Guvern și Avocatul Poporului atât de la arhiva instanței, dosarul fiind la dispoziția părților, cât și de pe site-ul Curții Constituționale, potrivit indicațiilor cuprinse în citație.

10. Autorul excepției de neconstituționalitate Silviu Florin Lazăr, în susținerea excepției, depune concluzii scrise și un set de înscrisuri.

11. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați, care solicită admiterea excepției. În acest sens se susține, în esență, că actul administrativ nu s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014, iar faptul că această ședință a fost declarată secretă contravine dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și, ca atare, solicită Curții Constituționale și Ministerului Public să ceară declasificarea acesteia. Cât privește indemnizația reparatorie, se apreciază că aceasta reprezintă un bun protejat de art. 44 din Legea fundamentală și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, se consideră că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

modifică cursul istoriei și contravine prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), (5) și (6), precum și normelor de tehnică legislativă. Totodată, se apreciază că un alt argument în susținerea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă constă în faptul că ordonanța de urgență nu a fost contrasemnată de ministrul justiției, care, în opinia sa, are atribuții de punere în executare a actului normativ supus controlului de neconstituționalitate.

12. Autorul excepției de neconstituționalitate Romeo Lefter solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens se arată, în esență, că

Legea nr. 42/1990

este actul normativ care a instituit titlurile onorifice pentru luptătorii Revoluției, iar

Legea nr. 341/2004

a verificat și preschimbat certificatele de revoluționar. Însă

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

"mistifică istoria", modifică

Legea nr. 341/2004

și, contrar jurisprudenței Curții Constituționale, concretizate prin

Decizia nr. 1.595 din 14 decembrie 2011 , modifică o lege abrogată, respectiv

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. De asemenea, afirmă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014, încălcându-se astfel dispozițiile

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică, și solicită declasificarea stenogramei ședinței de Guvern. În final, se consideră că ministrul justiției are atribuții de punere în executare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , iar faptul că nu a contrasemnat ordonanța criticată reprezintă un viciu de neconstituționalitate.

13. Autorul excepției Silviu Florin Lazăr solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că indemnizația reparatorie reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, fapt ce îi conferă dreptul de a cere plata acestei indemnizații, care reprezintă o creanță asupra statului. Ca atare, se apreciază că plata indemnizației reparatorii nu poate fi suprimată. De asemenea, se susține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

diminuează importanța Revoluției Române din Decembrie 1989 și o limitează teritorial la câteva orașe, încălcându-se astfel prevederile constituționale ale art. 33.

14. Autorul excepției Viorel Bulete solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , contrar dispozițiilor

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică, nu a fost înscrisă pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014 și avizele nu au fost acordate în timp util. Depune înscrisuri.

15. Reprezentantul Casei Teritoriale de Pensii Galați solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, concretizată prin

Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 .

16. Autorul excepției Ion Stoica solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost respinsă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități din cadrul Senatului.

17. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens se arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile legale criticate, prin

Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 , și nu au apărut elemente noi care să determine schimbarea acestei jurisprudențe.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

18. Prin încheierile din 14 septembrie 2015, 18 septembrie 2015 și 24 septembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 394/44/2015, nr. 188/44/2015, nr. 321/44/2015 și nr. 322/44/2015, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 . Excepția a fost ridicată de Elena Daniela Strat, Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați, Ion Stoica și Romeo Lefter în cauze având ca obiect anularea și suspendarea unui act administrativ.

19. Prin Încheierea din 14 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 244/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004

și ale

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 . Excepția a fost ridicată de Maria Pîrvan, într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aplicarea dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 , precum și pentru suprimarea drepturilor prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 .

20. Prin Încheierea din 9 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 892/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 . Excepția a fost ridicată de Silviu Florin Lazăr într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aplicarea dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

21. Prin Încheierea din 20 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 187/45/2015, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 . Excepția a fost ridicată de Viorel Bulete într-o cauză având ca obiect anularea și suspendarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 .

22. Prin încheierile din 25 septembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 205/36/2015 și nr. 198/36/2015, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004

și ale

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 . Excepția a fost ridicată de Cristian Daniel Mircea și de Marin Florian Nicola în cauze având ca obiect plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 .

23. Prin Sentința civilă nr. 1.306/2015 din 3 decembrie 2015 și Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 1.708/121/2015 și nr. 1.737/121/2015, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 . Excepția a fost ridicată de Romeo Lefter și de Ilie Plătică-Vidovici în cauze având ca obiect calcularea și plata indemnizației reparatorii prevăzute de

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 341/2004 .

24. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece Guvernul, neavând abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004 , modifică situații juridice definitiv stabilite, determinând arbitrarul. De asemenea, se susține că eliminarea din

Legea nr. 341/2004

a indemnizației lunare reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanță de urgență, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică și "determină o restrângere a acordării recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989".

25. Autorii excepției consideră că, prin emiterea ordonanței de urgență criticate, se creează o gravă discriminare între categoriile de participanți la victoria Revoluției din Decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcați și cei răniți, reținuți și urmași de eroi-martiri, dar în mod deosebit între participanții la Revoluția Română din Decembrie 1989 și alte categorii de beneficiari de indemnizații obținute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989.

26. De asemenea, autorii excepției apreciază că din examinarea dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu reiese existența situației extraordinare care să justifice urgența cerută de prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4). Totodată, se susține că actul normativ criticat "nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern", iar "avizul Consiliului Legislativ a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea acestuia" și nu respectă normele de tehnică legislativă și prevederile legale referitoare la transparența decizională.

27. În continuare, autorii excepției arată că indemnizația lunară reparatorie reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, iar sistarea ei contravine prevederilor constituționale potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, și la măsuri de asistență socială, potrivit legii. În final, autorii excepției apreciază că neacordarea indemnizației lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate privată și menționează considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013 .

28. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, nefiind încălcate prevederile constituționale invocate de autori. În ceea ce privește adoptarea măsurilor prin ordonanță de urgență, instanța consideră că urgența măsurii este justificată de necesitatea protejării bugetului de stat împotriva unor prejudicii care s-ar putea produce ca urmare a plății unor drepturi despre care nu este clar dacă sunt sau nu cuvenite.

29. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât reglementările criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, justificată de finalitatea exercitării în condiții optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele negative asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile, fără a încălca, sub niciun aspect, principiul liberului acces la justiție.

30. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, întrucât Guvernul României are competența de a emite ordonanțe, a motivat caracterul urgent al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , efectele sale se produc numai pentru viitor, nu și retroactiv, iar dreptul de a beneficia de indemnizația prevăzută de

Legea nr. 341/2004

nu este unul definitiv, așa cum susține autorul excepției, astfel încât nu se încalcă dreptul de proprietate.

31. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile ordonanței de urgență criticate nu încalcă reglementările constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate.

32. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, deoarece lipsa de intervenție din partea Guvernului ar fi avut drept consecință imposibilitatea menținerii echilibrelor bugetare, nerespectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar.

33. Tribunalul Galați - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate au fost emise cu respectarea prevederilor Constituției. În acest sens se arată că motivația din preambulul ordonanței este amplă și justifică caracterul urgenței și necesitatea emiterii acestui act normativ.

34. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

35. Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015, nr. 1.740D/2015, nr. 1.830D/2015, nr. 1.831D/2015, nr. 1.856D/2015 și nr. 1.864D/2015, consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și a

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată, în esență, că, așa cum rezultă din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , urgența este justificată de reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform

Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se consideră că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acordarea acestui beneficiu - indemnizația lunară reparatorie - nu reprezintă un drept fundamental și, ca atare, nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Totodată, arată că din analiza dispozițiilor criticate se deduce că acestea se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a noilor norme, astfel că nu se poate reține nici argumentul privind încălcarea principiului neretroactivității legii civile.

36. Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 1.378D/2015, nr. 1.428D/2015, nr. 1.572D/2015, nr. 1.573D/2015, nr. 1.587D/2015 și nr. 1.864D/2015, apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens se arată că din urmărirea procesului legislativ reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanței de urgență și, tocmai pentru caracteristica lor privind urgența reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea, apreciază că situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate. În continuare se arată că nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispozițiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunității și a intensității politicilor privind acordarea măsurilor de protecție socială. Cât privește invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție se arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , respectând principiul neretroactivității legii, nu produce efecte asupra indemnizațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. În plus, titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite este în continuare recunoscut, persoanele beneficiare păstrându-și în continuare această calitate. În final, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, Avocatul Poporului menționează că dreptul la indemnizație reparatorie nefiind un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.

37. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții și ale autorilor excepției, precum și notele scrise depuse de aceștia, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

38. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

39. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

40. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informație, art. 33 alin. (3) potrivit căruia statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 74 alin. (3) potrivit căruia Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, art. 82 alin. (2) care reglementează validarea mandatului și depunerea jurământului de către Președintele României, art. 94 referitor la alte atribuții ale Președintelui României, art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 alin. (1), (4), (5) și (6) privind delegarea legislativă și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea sunt invocate art. 3 și art. 14 privind interzicerea torturii și a discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și art. 7 și art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totodată, se apreciază că prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost nerespectate dispozițiile

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, și cele ale

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

41. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, și, prin

Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, și

Decizia nr. 178 din 29 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.

42. Astfel, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

43. Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat

Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

44. Curtea a reținut că

Legea nr. 341/2004

stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitățile și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 .

45. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.

46. Prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost modificate și completate unele dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut", "Luptător cu Rol Determinant" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunare persoanelor care au obținut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

47. În ceea ce privește critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004

printr-o ordonanță, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice".

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004

a fost adoptată în baza

art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanța pentru modificarea și completarea

Legii nr. 341/2004 . Ca atare, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate.

48. Cât privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu,

Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

49. Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49).

50. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit jurisprudenței Curții, acestea condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituționale sunt transpuse la nivel legal de

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară" (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fișei legislative, se observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost adoptată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201/30/12/2014.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât nu a putut fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție.

51. În ceea ce privește critica conform căreia

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu a fost supusă dezbaterii publice, prin

Decizia nr. 178 din 29 martie 2016 , precitată, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor

art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 , "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de neconstituționalitate nu este întemeiată.

52. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile de lege deduse controlului de constituționalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile, nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu conțin, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susținerile autorilor excepției, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine.

53. Cu privire la critica potrivit căreia dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor lor, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

54. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației lunare reparatorii contravine prevederilor constituționale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susțineri, întrucât, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012,

Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013,

Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori

Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

55. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate încalcă prevederile constituționale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, analizând susțineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, Curtea, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , a reținut, în esență, că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, "acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989".

56. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

57. Pentru argumentele menționate anterior, Curtea constată că nu este întemeiată critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție.

58. Distinct de cele arătate, Curtea nu poate reține nici criticile potrivit cărora "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014" și "avizul Consiliului Legislativ a fost transmis Monitorului Oficial după publicarea lui", întrucât aspectele invocate de autorii excepției excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

59. În final, Curtea observă că prevederile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată, iar celelalte dispoziții din Constituție invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

60. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Daniela Strat în Dosarul nr. 394/44/2015 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Maria Pîrvan în Dosarul nr. 244/54/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Asociația Tinerii Eroi ai Revoluției - 22 Decembrie 1989 din Galați în Dosarul nr. 188/44/2015, de Ion Stoica în Dosarul nr. 321/44/2015 și de Romeo Lefter în Dosarul nr. 322/44/2015 ale Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Silviu Florin Lazăr în Dosarul nr. 892/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Viorel Bulete în Dosarul nr. 187/45/2015 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, de Cristian Daniel Mircea în Dosarul nr. 205/36/2015 și de Marin Florian Nicola în Dosarul nr. 198/36/2015 ale Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Romeo Lefter în Dosarul nr. 1.708/121/2015 și de Ilie Plătică-Vidovici în Dosarul nr. 1.737/121/2015 ale Tribunalului Galați - Secția I civilă și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Galați - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 iunie 2016.