OUG nr. 96/2003
privind protecția maternitatii la locurile de muncă
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 25/2004 5 martie 2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternit…
Modificat prin 1
- Legea nr. 154/2015 18 iunie 2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind p…
Interpretat prin 1
- Decizia nr. 361/2025 20 octombrie 2025 (prevederi anume) referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. h) din Ordonanța de ur…
Pus în aplicare prin 2
- Normele din 7 aprilie 2004 7 aprilie 2004 de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecți…
- HG nr. 1141/2004 23 iulie 2004 pentru modificarea alin. (1) al art. 20 din Normele metodologice de aplicare a prevederilo…
Stă la baza 4
- Normele din 7 aprilie 2004 7 aprilie 2004 (prevederi anume) de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecți…
- Normele din 27 ianuarie 2006 27 ianuarie 2006 de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concedi…
- Normele din 27 ianuarie 2006 27 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr…
- Regulamentul din 1 iulie 2024 1 iulie 2024 de organizare și funcționare a Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor…
În temeiul art. 144 alin. (4) din Constituție,
Guvernul României adopta prezenta ordonanță de urgență.
Articolul 1
Prezenta ordonanță de urgență reglementează măsuri de protecție socială pentru:
a) salariate gravide și mame, lauze sau care alapteaza, de cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator;
b) cetățeni ai altor state și apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a).
Articolul 2
În sensul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:
a) protecția maternitatii este protecția sănătății și/sau securității salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor de muncă;
b) locul de muncă este zona delimitată în spațiu, în funcție de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele și cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operații, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activități de către unul ori mai mulți executanți, cu pregătirea și indemanarea lor, în condiții tehnice, organizatorice și de protecție a muncii corespunzătoare, din care se obține un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste aceasta stare;
d) salariata care a născut recent este femeia care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lauzie și solicita angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activității după efectuarea concediului de lauzie, își alapteaza copilul și anunta angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alaptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultații prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor și examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligația sa îl efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcina și lauzie cu durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condițiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e) pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a fatului ori a copilului lor.
Articolul 3
Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au obligația de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.
În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligația prevăzută la alin. (1) și nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile sale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, cu excepția celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 și 25.
Articolul 4
Angajatorii au obligația sa adopte măsurile necesare, astfel încât:
a) sa prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea;
b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse să efectueze o munca dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.
Articolul 5
Pentru toate activitățile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenți, procedee și condiții de muncă, a căror lista este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum și la orice modificare a condițiilor de muncă natura, gradul și durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor și oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
Evaluarile prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.
Articolul 6
Angajatorii sunt obligați ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, sa inmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanților salariaților.
Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanță de urgență.
Articolul 7
În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de către o salariata ca se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligația sa înștiințeze medicul de medicina muncii, precum și inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui raza își desfășoară activitatea.
De la data primirii înștiințării medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial de muncă vor verifica condițiile de muncă ale salariatei la termenele și în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 8
Angajatorul are obligația sa păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunta alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibila.
Articolul 9
În cazul în care o salariata se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) și desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alaptarii, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Articolul 10
În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:
a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c);
b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) și e), în cazul în care nu solicita concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Eliberarea certificatului medical se va face în condițiile în care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale și postnatale, conform normelor Ministerului Sănătății.
Articolul 11
Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizație de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cuantumul indemnizației prevăzute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, pe baza cărora s-a achitat contribuția de asigurări sociale de stat.
Pentru indemnizația de risc maternal nu se datorează contribuția de asigurări sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezintă perioada asimilată stagiului de cotizare.
Calculul și plata indemnizației de risc maternal se fac lunar de către angajator, cel mai târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă concediul de risc maternal.
Articolul 12
Pentru salariatele care se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c) și d) și își desfășoară activitatea numai în poziția ortostatica sau în poziția așezat, angajatorii au obligația de a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție sezanda sau, respectiv, pentru mișcare.
Medicul de medicina muncii stabilește intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziției de lucru, perioadele de activitate, precum și durata perioadelor pentru repaus în poziție sezanda sau, respectiv, pentru mișcare.
Dacă amenajarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic și/sau obiectiv posibila sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective.
Articolul 13
În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Articolul 14
Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) și e) nu pot fi obligate de către angajator sa realizeze activități pentru care evaluarea a evidențiat riscul de expunere la agenți sau condiții de muncă prevăzute la lit. A și B din anexa nr. 2.
Articolul 15
Angajatorii au obligația de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultații prenatale, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
Articolul 16
Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, după naștere, salariatele au obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. g) și în cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 17
Angajatorii sunt obligați sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare. În aceste pauze se include și timpul necesar deplasarii dusintors de la locul în care se găsește copilul.
La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de muncă cu doua ore zilnic.
Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alaptare, se includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unității încăperi speciale pentru alaptat, acestea vor îndeplini condițiile de igiena corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
Articolul 18
Pentru asigurarea securității și sănătății în munca a salariatelor gravide și/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unităților trebuie să conțină măsuri privind igiena, protecția sănătății și securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și ale celorlalte acte normative în vigoare.
Articolul 19
Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfășoare munca de noapte.
În cazul în care sănătatea salariatelor menționate la alin. (1) este afectată de muncă de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de muncă de zi, cu menținerea salariului de baza brut lunar.
Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de muncă de noapte.
În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal, conform art. 10 și 11.
Articolul 20
Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfășura munca în condiții cu caracter insalubru sau penibil.
În cazul în care o salariata care desfășoară în mod curent munca cu caracter insalubru sau penibil se încadrează în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligația sa o transfere la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului de baza brut lunar.
Denumirea și enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin. (1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonanțe de urgență.
Prevederile art. 19 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 21
Este interzis angajatorului sa dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legătură directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se afla în concediul de maternitate;
d) salariatei care se afla în concediul pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de până la 3 ani;
e) salariatei care se afla în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de până la 18 ani.
Interdicția prevăzută la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singură dată cu până la 6 luni, după revenirea salariatei în unitate.
Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierilor pe motive economice ce rezultă din desființarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării angajatorului, în condițiile legii.
Prevederile alin. (1) lit. d) și e) și ale alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător și salariaților bărbați aflați în situațiile respective.
Articolul 22
Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanța judecătorească competența, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.
Acțiunea în justiție a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
Articolul 23
În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Articolul 24
Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariata prevăzută la art. 21 are obligația ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către salariata, sa transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanților salariaților din unitate, precum și inspectoratului teritorial de muncă ori, după caz, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Copia deciziei se însoțește de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.
Articolul 25
Inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui raza își desfășoară activitatea angajatorul sau, după caz, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevăzute la art. 23, are obligația sa emita aviz consultativ corespunzător situației constatate.
Inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum și sindicatului sau reprezentanților salariaților din unitate.
Articolul 26
Angajatorii au obligația sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unitățile pe care le dețin, câte o copie a prezentei ordonanțe de urgență, o perioadă de 6 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Reprezentanții sindicali sau reprezentanții aleși ai salariaților având atribuții privind asigurarea respectării egalitati de sanse între femei și bărbați, desemnați în baza
privind egalitatea de sanse între femei și bărbați, au obligația de a organiza semestrial, în unitățile în care funcționează, informări privind prevederile prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 27
Încălcarea următoarelor dispoziții constituie contravenție și se sancționează astfel:
a) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) și (2), art. 17, 18 și art. 26 alin. (1), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) și (4), art. 21 alin. (1) și (2), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale corespunzătoare se fac de către:
a) inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se afla sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului și, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) și (4), art. 20 alin. (2) și (4), art. 21 alin. (1) și (2) și art. 26 alin. (1);
b) personalul de control din casele județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 11;
c) personalul împuternicit din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, conform legislației sanitare în vigoare, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) și art. 19 alin. (2).
Articolul 28
Contravențiilor prevăzute la
art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.
Articolul 29
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Articolul 30
Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data depunerii la Parlament și se aplică începând cu data de 1 februarie 2004.
Articolul 31
În termen de 90 de zile de la publicare Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Sănătății vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, care se aproba prin hotărâre a Guvernului.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: ────────────────── Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Elena Dumitru Ministrul sănătății, Mircea Beuran Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu București, 14 octombrie 2003. Nr. 96.
Anexa 1 LISTA
minimala a agenților, procedeelor și condițiilor de muncă
susceptibile să prezinte un risc specific de expunere,
la care se face referire în art. 5
A. Agenți
1. Agenți fizici, considerați ca agenți cauzali pentru leziuni ale foetusului și/sau dezlipirea de placenta, în special:
a) socuri, vibratii sau miscari bruste;
b) manipularea manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare;
c) zgomot;
d) radiatii ionizante;
e) radiatii neionizante;
f) ambiante termice extreme, reci sau calde;
g) miscari și poziții de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unității), oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e).
2. Agenți biologici
Agenții biologici din grupele de risc 2, 3 și 4, definite astfel conform legislației în vigoare, în măsura în care se cunoaște ca acești agenți sau măsurile terapeutice cerute de existenta lor pun în pericol sănătatea femeii gravide și a copilului ce urmează a se naște și în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2.
3. Agenți chimici
Următorii agenți chimici, în măsura în care se știe ca pun în pericol sănătatea femeii gravide și a copilului ce urmează a se naște și în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2:
a) agenții cancerigeni și/sau mutageni, în măsura în care nu sunt menționați în listele de valori limita de expunere profesională la agenți chimici și pulberi din normele generale de protecție a muncii și în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2;
b) agenții chimici prevăzuți în lista de valori limita de expunere profesională la agenți chimici din normele generale de protecție a muncii;
c) mercurul și derivatii săi;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agenții chimici periculosi cu cale de absorbție cutanata.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la apariția cancerului, prevăzute în normele generale de protecție a muncii.
C. Condiții de muncă
Activități subterane miniere.
Anexa 2 LISTA
minimala a agenților, procedeelor și condițiilor de muncă, la care se face referire în art. 14 A. Salariatele gravide prevăzute la art. 2 lit. c) 1. Agenți a) Agenți fizici: - activitatea în atmosfera hiperbarica, de exemplu în incinte presurizate și la scufundari subacvatice b) Agenți biologici: ● toxoplasma; ● virusul rubeolei, exceptând cazurile în care se dovedește ca salariata gravida este suficient protejata față de acești agenți prin imunizare. c) Agenți chimici: - plumbul și derivatii acestuia, în măsura în care pot fi absorbiti de organismul uman. 2. Condiții de muncă Activități subterane miniere B. Salariatele care alapteaza, prevăzute la art. 2 lit. e) 1. Agenți Agenți chimici - plumbul și derivatii săi, în măsura în care pot fi absorbiti de organismul uman. 2. Condiții de muncă Activități subterane miniere. ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.