Decizia nr. 683/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Nicolae Băjan în Dosarul nr. 10.138/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 389/D2015.

2. La apelul nominal răspunde partea Agenția Națională de Integritate, prin consilierul juridic Dragoș Vaida, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care susține respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, potrivit art. 45 din Constituție, accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă sunt garantate. Astfel, opțiunea aparține destinatarului normei juridice care, în funcție de această alegere, poate să exercite activitatea economică sau funcția ori demnitatea publică deținută.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentința civilă nr. 147 din 26 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 10.138/3/2013, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Nicolae Băjan într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existența stării de incompatibilitate întocmit de Agenția Națională de Integritate.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că incompatibilitatea stabilită dintre funcția de viceprimar, ca în speța dedusă judecății, și calitatea de comerciant persoană fizică duce la îngrădirea dreptului de a fi ales, a dreptului la libera alegere a profesiei, a libertății economice, precum și a libertății de asociere, fără a fi întrunite condițiile limitativ și expres prevăzute de art. 53 din Constituție.

7. De asemenea, consideră că îngrădirea drepturilor constituționale invocate nu se justifică, întrucât nu servește protejării niciuneia dintre valorile sau situațiile reglementate de prevederile constituționale ale art. 53, respectiv apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Totodată, susține că măsura restrângerii trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

8. Curtea de Apel București - Secția contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.

9. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât incompatibilitatea stabilită de acestea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. În plus, arată că stabilirea, în concret, a stării de incompatibilitate revine instanței de judecată, care, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, analizează particularitățile fiecărei spețe, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins:

"(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...]

g) calitatea de comerciant persoană fizică;"

14. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (3) referitor la egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea, în condițiile legii, a funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 45 referitor la libertatea economică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, iar prin

Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, și

Decizia nr. 93 din 3 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.

16. Astfel, prin

Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013 , precitată, Curtea a statuat că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , stabilind incompatibilitatea dintre funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și calitatea acestuia de comerciant persoană fizică, instituie o garanție a exercitării funcției publice în condiții de imparțialitate și transparență decizională, obiectiv ce urmărește protejarea interesului public constând în apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

17. Cât privește invocarea prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție, referitoare la principiul egalității de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea, în condițiile legii, a funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituțional. Demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, iar acestea vizează în egală măsură pe toți cei aflați într-o atare situație, fără deosebire pe criterii de gen.

18. De asemenea, prin

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Curtea, analizând conformitatea dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

față de exigențele impuse de prevederile art. 37 și art. 41 din Constituție, a reținut că incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Totodată, Curtea nu a reținut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

19. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 45, Curtea a reținut că, potrivit acestor norme, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate sub condiția respectării cadrului normativ incident. Dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 , prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. Prin urmare, Curtea a respins, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 45 din Legea fundamentală.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

21. Cum dispozițiile de lege criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autorul excepției, nu poate fi reținută incidența în cauză a prevederilor art. 53 din Constituție.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Băjan în Dosarul nr. 10.138/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 octombrie 2015.