Decizia nr. 35/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) și (3), art. 346 alin. (2)-(6) și art. 347 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elena Curcudel în Dosarul nr. 9.737/99/2014/a1 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.166D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că prevederile legale criticate sunt suficient de clare, judecătorul de cameră preliminară putând apela la regulile de interpretare în vederea verificării competenței instanței sau a legalității sesizării. Totodată, mai arată că intervenția Curții Constituționale asupra unor prevederi referitoare la procedura de cameră preliminară nu s-a datorat lipsei de claritate și precizie a acestora. În susținerea opiniei sale, reprezentantul Ministerului Public face trimitere la jurisprudența instanței de contencios constituțional, nominalizând

Decizia nr. 636 din 13 octombrie 2015 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 24 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 9.737/99/2014/a1, Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) și (3), art. 346 alin. (2)-(6) și art. 347 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elena Curcudel în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care au fost respinse ca nefondate excepția nelegalei sesizări a instanței, excepția de necompetență teritorială și prin care s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Incertitudinea pentru situația procesuală a persoanelor interesate este, în opinia autoarei, agravată de starea actuală a textelor al căror înțeles ambiguu a fost adâncit prin deciziile de admitere ale Curți Constituționale.

6. Totodată, se critică soluția referitoare la compatibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a judeca în fond și în căile de atac, deoarece judecătorul aflat într-o astfel de situație nu mai este imparțial, fiind interesat să își confirme soluțiile pronunțate, măsurile dispuse și aspectele reținute în procedura camerei preliminare.

7. Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele menționate fiind constituționale în raport cu criticile aduse, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 .

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 342 cu denumirea marginală Obiectul procedurii în camera preliminară, art. 343 cu denumirea marginală Durata procedurii în camera preliminară, art. 344 alin. (1)-(3) cu denumirea marginală Măsurile premergătoare, art. 345 alin. (2) și (3) cu denumirea marginală Procedura în camera preliminară, art. 346 alin. (2)-(6) cu denumirea marginală Soluțiile și art. 347 alin. (1) și (2) cu denumirea marginală Contestația, toate din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

- Art. 342: "Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.";

- Art. 343: "Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță.";

- Art. 344 alin. (1)-(3): "(1) După sesizarea instanței prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

(2) Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se totodată la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

(3) În cazurile prevăzute de art. 90, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.";

- Art. 345 alin. (2) și (3): "(2) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare, în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul.

(3) În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.";

- Art. 346 alin. (2)-(6): "(2) Dacă nu s-au formulat cereri și excepții ori nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3), judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății.

(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:

a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății;

b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;

c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.

(4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății.

(5) Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

(6) Dacă apreciază că instanța sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 și 51, care se aplică în mod corespunzător.";

- Art. 347 alin. (1) și (2): "(1) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5).

(2) Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate. Când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se judecă de către completul competent, potrivit legii."

13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției și a legilor, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ce privește critica referitoare la lipsa de claritate a normelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, și Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, că legea internă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Așadar, previzibilitatea legii ține de calitatea acesteia, respectiv legea trebuie să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată. Totuși, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit pentru a permite instanțelor naționale să facă să evolueze dreptul în funcție de ceea ce ele consideră măsuri necesare în interesul justiției, precum și în funcție de evoluția concepțiilor sociale (Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).

15. Așa fiind, Curtea constată că nu poate primi critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile contestate nu ar îndeplini cerințele de claritate, deoarece acestea au o redactare univocă, nefiind susceptibilă de o interpretare abuzivă sau arbitrară. Dimpotrivă, dispozițiile legale referitoare la soluțiile pe care judecătorul de cameră preliminară le poate pronunța sunt suficient de clare, sens în care, potrivit art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, "În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății."

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară fie dispune începerea judecății în condițiile mai sus date sau în condițiile în care nu s-au formulat cereri și excepții ori nu s-au ridicat din oficiu excepții, fiind constatată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, fie restituie cauza la parchet dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termen de 5 zile de la comunicare, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății, dacă a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale ori dacă procurorul însuși solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.

16. Totodată, cât privește trimiterea la jurisprudența Curții Constituționale prin care aceasta a cenzurat prevederile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) raportat la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1), Curtea constată că, dimpotrivă, intervenția sa nu a făcut altceva decât să statueze cu privire la înțelesul constituțional al anumitor soluții legislative.

17. În plus, autoarea pune în discuție situații imaginare care nu au legătură cu soluționarea cauzei sau care, dacă ar avea legătură, nu fundamentează o excepție de neconstituționalitate, ci vizează modalitatea de interpretare și de aplicare concretă a prevederilor criticate. Faptul că într-o cauză sunt excluse probele esențiale cu privire la un anumit inculpat nu echivalează automat cu începerea judecății, deoarece, așa cum prevede art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, rechizitoriul este neregulamentar întocmit și atunci când nu se poate stabili obiectul sau limitele judecății.

18. În aceste condiții, Curtea constată că textele de lege criticate nu prezintă, în sine, deficiențe de claritate, fiind redactate cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului, care poate apela și la sfaturile unui specialist, să își regleze conduita, astfel încât să prevadă consecințele ce pot decurge din neîndeplinirea obligațiilor stabilite.

19. În ce privește critica referitoare la posibilitatea judecătorului de cameră preliminară competent să se pronunțe asupra verificărilor, după trimiterea în judecată, de a exercita și funcția de judecată în fond sau în căile de atac, Curtea constată că prin

Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, a statuat că o astfel de competență nu este de natură a afecta dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, dimpotrivă, este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca același judecător care a verificat atât competența și legalitatea sesizării, cât și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală să se pronunțe și pe fondul cauzei. De altfel, o soluție contrară celei criticate de autorul excepției ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcției de judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esențială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuși asupra legalității urmăririi penale și a administrării probelor și de a decide asupra întregului material probator pe care își va întemeia soluția. Așa fiind, simplul fapt pentru judecător de a fi luat o decizie înaintea procesului nu poate fi considerat întotdeauna că ar justifica, în sine, o bănuială de parțialitate în privința sa. Ceea ce trebuie avut în vedere este întinderea și importanța acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influențeze aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărârii și să se bazeze pe elementele dosarului și pe dezbaterile din ședința de judecată (a se vedea Hotărârea din 6 iunie 2000, pronunțată în Cauza Morel împotriva Franței, paragraful 45).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Curcudel în Dosarul nr. 9.737/99/2014/a1 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) și (3), art. 346 alin. (2)-(6) și art. 347 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 februarie 2016.