Decizia nr. 182/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 9/2013 19 februarie 2013 (prevederi anume) privind timbrul de mediu pentru autovehicule
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 227/2015 8 septembrie 2015 (prevederi anume) privind Codul fiscal
Are ca temei 1
- Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul civil
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Daniel Marius Morar
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Societatea "Energobit" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.888/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.463D/2015.
2. La apelul nominal răspunde avocatul Călin Eugen Bucerzan, cu împuternicire avocațială la dosar, pentru autoarea excepției. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. Precizează că invocă în susținerea excepției și art. 44 alin. (2) din Constituție. În acest sens arată că textul de lege criticat instituie excepții de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule, însă lit. e) a art. 8 se referă la autovehicule dobândite prin moștenire. Or, restul excepțiilor prevăzute la art. 8 se referă atât la persoane fizice, cât și la persoane juridice. Astfel, singura discriminare apare la lit. e) a
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 . În procedura de fuziune prin care se transmite universalitatea de patrimoniu, persoana juridică este în aceeași situație cu persoana fizică ce dobândește autovehiculul prin moștenire, termenul general folosit de legiuitor fiind "succesiunea". Se încalcă astfel proprietatea, care trebuie tratată în mod egal. Mai arată că nu este de acord cu punctul de vedere al Guvernului potrivit căruia excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, sens în care susține că nu solicită interpretarea textului de lege criticat, ci constatarea că acesta este neconstituțional, instituind discriminări din punctul de vedere al tratamentului fiscal, între o persoană fizică și o persoană juridică. Mai susține că se încalcă și principiul neutralității fiscale. În final, susține că dispozițiile criticate contravin și art. 21 din Constituție, deoarece în practică se resping acțiunile în instanță formulate de persoanele juridice, având ca obiect scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele dobândite ca urmare a fuziunii prin absorbție.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece exceptarea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele dobândite prin moștenire se face în considerarea transmiterii bunului ca efect al moștenirii, care se deschide prin faptul natural al decesului persoanei în patrimoniul căreia se afla bunul. Or, situația persoanelor juridice constituite prin fuziune este diferită, deoarece în cazul lor transmisiunea patrimoniului operează prin acordul de voință al persoanelor juridice. De altfel, exceptarea prevăzută de textul de lege criticat este rezultatul voinței legiuitorului.
5. Având cuvântul în replică, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate susține că nu există în nicio expunere de motive argumentarea diferențierii între persoanele fizice și persoanele juridice, sub aspectul invocat, și că nu există nicio justificare pentru instituirea acestei diferențe prin lege.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Încheierea din 3 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.888/117/2015, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea "Energobit" - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii prin care reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Administrația Fondului pentru Mediu și Instituția Prefectului Cluj, obligarea ANAF și a Administrației Fondului pentru Mediu la restituirea sumelor achitate cu titlu de timbru de mediu pentru două autovehicule, în temeiul
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 .
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate aduc atingere dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât realizează o discriminare a persoanelor juridice față de transmisiunea universală a patrimoniului care operează în cazul persoanelor fizice, restrângând în mod nejustificat câmpul de aplicare al scutirii de la plata timbrului de mediu. Dispozițiile de lege criticate vizează exclusiv persoanele fizice, acestea fiind scutite de la plata timbrului de mediu în cazul transmisiunii universale care se realizează prin succesiune. Or, susține autoarea excepției, esența dispozițiilor
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
este caracterul de transfer universal, nicidecum calitatea de persoană fizică. Astfel, nu se justifică o scutire de la plata timbrului de mediu în cazul persoanelor fizice și o obligație de plată a timbrului de mediu pentru persoanele juridice, atât timp cât, în esență, este vorba despre aceeași situație, respectiv un transfer universal de patrimoniu, necesar pentru a împiedica lăsarea unui patrimoniu fără titular. Având în vedere intenția legiuitorului de a scuti de la plata timbrului de mediu transferul universal al patrimoniului care trece de la o persoană la alta, ca urmare a încetării existenței unei persoane, același tratament trebuie aplicat atât persoanei fizice, cât și persoanei juridice. Analizând noțiunile de "moștenire", precum și "efectele deschiderii succesiunii", se ajunge la concluzia că efectele juridice sunt identice - transmiterea universală a patrimoniului, atât în cazul persoanei fizice în caz de deces, cât și în cazul persoanei juridice în caz de încetare a existenței prin procedura fuziunii prin absorbție. Mai susține că, prin dispozițiile de lege criticate, se aplică un tratament juridic diferit unor persoane aflate într-o situație juridică identică și, astfel, inaplicabilitatea
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
față de persoana juridică creează o discriminare din punct de vedere fiscal în raport cu persoana fizică. Or, pentru a nu fi în prezența unei discriminări din punctul de vedere al tratamentului fiscal între o persoană fizică și o persoană juridică, cu privire la scutirea de la plata timbrului de mediu, este necesară aplicarea prevederilor
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
și în cazul încetării persoanei juridice prin absorbție.
8. Mai susține că se încalcă și principiul neutralității fiscale, reglementat de art. 3 din Codul fiscal, principiu care reprezintă o transpunere în plan fiscal a principiului nediscriminării și care își găsește aplicare și prin intermediul art. 27 - "Reorganizări, lichidări și alte transferuri de active și titluri de participare" din Codul fiscal. De asemenea, autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin și principiului stabilității sistemului fiscal, care subsumează două aspecte: principiul certitudinii impunerii fiscale și principiul eficientei impuneri fiscale. Mai mult, potrivit Hotărârii din 7 iulie 2011, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Serkov împotriva Ucrainei, în baza principiului in dubio contra fiscum, orice dubiu asupra existenței faptului impozabil, asupra naturii acestuia sau asupra normei aplicabile, susceptibilă de interpretări ambigue sau multiple, profită contribuabilului.
Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, orice legislație aplicabilă unui subiect de drept trebuie să fie accesibilă persoanelor implicate, precisă și previzibilă în aplicarea sa (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109).
9. În final, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că acolo unde legislația națională oferă interpretări ambigue sau multiple, unor drepturi și obligații ale contribuabililor, remediul cel mai la îndemână pentru autorități, pentru a se conforma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, este aplicarea vechiului principiu in dubio contra fiscum, ridicat la rang de drept al omului.
10. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat este constituțional, deoarece nu se poate pune semnul egalității între persoana fizică și persoana juridică, "cele două având regimuri juridice diferite", astfel că se justifică tratamente juridice diferite.
11. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia solicită, în realitate, pe de-o parte, interpretarea normelor de lege în materie, în sensul că de scutirea plății timbrului de mediu să beneficieze și persoanele juridice care se reorganizează prin fuziune prin absorbție și, pe de altă parte, modificarea acestor norme, întrucât o asemenea interpretare ar putea fi dată numai în măsura în care textul de lege ar cuprinde o asemenea prevedere.
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 37/2014 , cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "Timbrul nu se plătește atunci când autovehiculele sunt: [...] e) dobândite prin moștenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii;".
16. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
17. Cu privire la susținerea din ședința publică a reprezentantului autoarei excepției, în sensul că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 21 și art. 44 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că această solicitare nu poate fi primită. Astfel, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...]", iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți [...]". Cadrul procesual specific al excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția. Or, prin încheierea de sesizare s-a reținut ca temei constituțional doar art. 16 din Constituție, fără legătură cu art. 21 și art. 44 alin. (2) din Constituție, invocate în ședința publică. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, invocarea în fața Curții, în cadrul unei excepții de neconstituționalitate, a unui alt temei, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare și nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificația ridicării unei excepții direct în fața Curții, eludându-se astfel prevederile art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 10 alin. (2) și
art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 . (A se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau
Decizia nr. 272 din 23 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013). Așa fiind, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la principiul egalității, consacrat de art. 16 din Constituție, că, în jurisprudența sa, a statuat că acesta "presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice" ( Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a reținut că art. 16 din Constituție "vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui" ( Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, și
Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).
19. Aplicând aceste considerente de principiu la speța de față, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate prevăd scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele dobândite prin moștenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii, ceea ce nu poate constitui o discriminare față de persoanele juridice înființate prin fuziune prin absorbție, cele două categorii de persoane nefiind în aceeași situație juridică, sub aspectul scopului pentru care legiuitorul a reglementat scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule. Astfel, fuziunea persoanelor juridice este reglementată cu caracter general în Codul civil (art. 234 - "Fuziunea" și art. 235 - "Efectele fuziunii") și cu caracter special în
Legea societăților nr. 31/1990 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Fuziunea este operațiunea prin care se realizează o concentrare a societăților, două sau mai multe societăți se reunesc pentru a forma o societate, și are ca efect transmiterea patrimoniului societăților care își încetează existența către societatea beneficiară care, astfel, dobândește întregul patrimoniu, adică totalitatea drepturilor și obligațiilor care au aparținut societăților care și-au încetat existența. Curtea mai reține că, potrivit
art. 239 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 , "Fuziunea [...] se hotărăște de fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societății." Așadar, înființarea unei persoane juridice prin fuziune reprezintă un act de voință, deliberativ, al asociaților, transmiterea întregului patrimoniu hotărându-se de către organele de conducere ale societăților care își încetează existența.
20. Or, transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă se deschide în momentul decesului acesteia, potrivit art. 954 din Codul civil. Așadar, legiuitorul a dorit să excepteze de la plata timbrului de mediu autovehiculele dobândite prin moștenire, dată fiind situația distinctă a succesiunii persoanelor fizice față de alte situații, cum este cea din cauza de față, referitoare la transmiterea patrimoniului între persoane juridice. Prin urmare, cele două categorii de persoane nu pot fi tratate identic sau similar sub aspectul scutirii de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule și, astfel, susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora persoana juridică ce a luat naștere prin fuziune s-ar afla în aceeași situație juridică cu persoana fizică moștenitoare, sunt nefondate.
21. Pe de altă parte, Curtea reține că instituirea unor scutiri de la plata timbrului de mediu este la latitudinea legiuitorului, care, în considerarea unor situații speciale, a prevăzut, la
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , că timbrul de mediu nu se plătește atunci când autovehiculele sunt: încadrate în categoria vehiculelor istorice [lit. a)]; acordate instituțiilor de învățământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor organe ale administrației publice, structurilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate, prin donații sau finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică [lit. b)]; transferate cu titlu gratuit de la autorități sau instituții publice altor autorități sau instituții publice [lit. b^1)]; confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului și acordate cu titlu gratuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare [lit. c)]; destinate competițiilor sportive, definite conform prevederilor legale în vigoare [lit. d)]; dobândite prin moștenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii [lit. e)]. De altfel, scutirea de la plata timbrului de mediu nu reprezintă un drept fundamental. Astfel, legiuitorul este în măsură să acorde scutiri sau alte facilități, fără ca acestea să constituie discriminări de natură a contraveni art. 16 din Constituție și, prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la aceste dispoziții constituționale este neîntemeiată.
22. Cât privește invocarea încălcării principiilor din Codul fiscal, Curtea reține că aceste susțineri nu pot fi primite, deoarece, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Așadar, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susține autoarea excepției.
23. Referitor la invocarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, mai exact a Hotărârii din 7 iulie 2011, pronunțate în Cauza Serkov împotriva Ucrainei, Curtea Constituțională reține că, așa cum s-a precizat în paragraful 37 al acestei hotărâri, dispozițiile de lege din Ucraina referitoare la scopul scutirii de TVA au fost interpretate diferit de către instanțele naționale, ceea ce a condus la concluzia, menționată în paragraful 42, că lipsa de previzibilitate și de claritate a legii referitoare la un aspect fiscal foarte important, ce a produs interpretări divergente ale instanțelor, afectează cerința "calității legii" prevăzută de Convenție. Astfel, autoritățile naționale erau obligate să își însușească interpretarea mai favorabilă pentru plătitorul de taxe (paragraful 43).
24. Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că în speța de față nu se pune problema unor interpretări divergente ale instanțelor judecătorești naționale, ci textul
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
este clar și previzibil, în sensul că de scutirea de la plata timbrului de mediu beneficiază persoanele fizice care dețin autovehicule dobândite prin moștenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii.
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Energobit" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.888/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 8 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013
privind timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2016.
PREȘEDINTE, DANIEL MARIUS MORAR Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.