Decizia nr. 355/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Național Democrat - Organizația Arad în Dosarul nr. 6.680/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă, de Lungu Liviu, Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor și, respectiv, Partidul 200 Pentru București în dosarele nr. 19.450/299/2016, nr. 19.448/299/2016, și, respectiv, nr. 19.410/299/2016 ale Judecătoriei Sectorului 1 București, de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Sector 3 București, prin președinte Lucică Lucian Buică în Dosarul nr. 10.537/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de Gherman Armin-Marian în Dosarul nr. 7.482/280/2016 al Tribunalului Argeș - Secția I civilă, de Partidul Fapta, prin reprezentant legal Sorin Bălănescu în Dosarul nr. 13.339/245/2016, al Tribunalului Iași - Secția civilă, de Partidul 200 Pentru București în Dosarul nr. 10.317/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, precum și de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Bacău, prin reprezentant legal Negru Constantin, în Dosarul nr. 1.614/110/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul dosarelor nr. 697D/2016, nr. 698D/2016, nr. 699D/2016, nr. 700D/2016, nr. 712D/2016, nr. 718D/2016, nr. 719D/2016, nr. 733D/2016 și, respectiv, nr. 755D/2016 ale Curții Constituționale.
2. La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 698D/2016, autorul excepției - Lungu Liviu -, personal și prin delegat Petre Ignatencu, cu delegație din partea Partidului Comunitar din România (autorul excepției fiind candidatul propus de acest partid la alegerile locale), depusă la dosar; în Dosarul nr. 699D/2016 răspunde domnul Alexandru Pânișoară, cu delegație din partea Partidului Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, depusă la dosar; în Dosarul nr. 712D/2016 răspunde Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Sector 3 București, prin președinte Lucică Lucian Buică.
3. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
4. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 733D/2016, partea Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 - Sector 4 București a transmis Curții un document prin care precizează că hotărârea contestată în fața instanței judecătorești este legală, solicitând, totodată, judecarea în lipsă.
5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea și a autorilor excepției, după cum urmează: Liviu Lungu, reprezentat de domnul Petre Ignatencu, Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, prin reprezentant Alexandru Pânișoară, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Sector 3 București, prin domnul Lucică Lucian Buică, și, respectiv, Gherman Armin-Marian. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 698D/2016, nr. 699D/2016, nr. 700D/2016, nr. 712D/2016, nr. 718D/2016, nr. 719D/2016, nr. 733D/2016 și, respectiv, nr. 755D/2016 la Dosarul Curții Constituționale nr. 697D/2016 și, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua și
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților prezente, pentru susținerea excepției de neconstituționalitate.
7. Domnul Petre Ignatencu, reprezentantul autorului excepției ce formează obiectul Dosarului nr. 698D/2016, susține, față de motivele expuse la ședința publică din 19 mai 2016, că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
contravin și prevederilor art. 16 din Constituție, din perspectiva egalității de șanse în cursa electorală a partidelor politice. Reprezentantul autorului excepției arată că, deși reprezentantul Ministerului Public a afirmat, la termenul anterior, că textul legal criticat asigură egalitatea între partidele politice în calitatea lor de competitori electorali, simpla enunțare a egalității nu o și demonstrează, mai ales în cazul partidelor nou-înființate, lipsite de experiență. Consideră că utilitatea textului legal examinat este relevantă doar în cazul partidelor parlamentare, deoarece neîndeplinirea condiției privind numărul semnăturilor conduce, în cele din urmă, la radierea acelui partid, în condițiile
Legii partidelor politice nr. 14/2003 . În final, subliniază un nonsens în cuprinsul
Legii nr. 14/2003 , respectiv între reglementarea posibilității înființării unui partid politic doar pe baza semnăturii a trei membri fondatori, și menținerea acestei condiții excesive, constând în prezentarea unui număr ridicat de semnături de susținere, necesare la înregistrarea candidaturilor la funcțiile publice elective. În consecință, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
8. Domnul Alexandru Pânișoară, reprezentantul Partidului Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, susține, în esență, în calitate de autor al excepției de neconstituționalitate invocate în Dosarul nr. 699D/2016, că dobândirea calității de "candidat" la alegeri nu poate fi obținută doar ca urmare a simplei manifestări de voință a cetățeanului care îndeplinește condițiile art. 37 alin. (1) din Constituție, deoarece acesta trebuie să se supună unor cerințe suplimentare, cum este cea prevăzută de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Apreciază că raționamentul enunțat de Curtea Constituțională, ce a fundamentat soluția de admitere pronunțată prin
Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015
în privința dispozițiilor
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , este aplicabil și în această cauză, deoarece condiția referitoare la întrunirea unui număr de semnături de susținere egal cu cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care un candidat își depune candidatura, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, este excesivă și se convertește într-o ingerință a statului asupra dreptului de a fi ales. Se subliniază faptul că, în cazul comunelor, care, potrivit
Legii nr. 351/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, au o populație de minimum 1.500 de locuitori, se creează o și mai vădită diferență între necesarul de 1%, echivalentul a minimum 15 semnături, și condiția prezentării a cel puțin 100 de semnături, prevăzută de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Aceste cerințe afectează, în final, pluralismul în societatea românească, condiție esențială și garanție a democrației constituționale, potrivit art. 8 din Legea fundamentală. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Depune concluzii scrise.
9. Domnul Lucian Lucică Buică, în calitate de reprezentant al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Sector 3 București - autorul excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 712D/2016, reia, în esență, susținerile expuse în ședința publică anterioară, referindu-se punctual la anumite "carențe" ale
Legii nr. 115/2015 , și anume: invalidarea semnăturii unui cetățean pe listele de susținere ale unui alt candidat decât cel din sectorul în care acesta domiciliază; fluctuația pragului de minimum 1%, datorată actualizării permanente a listelor complementare, ceea ce face incertă îndeplinirea condiției numerice prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 ; impunerea acestui prag minimal de 1% prin legea națională, în timp ce Recomandările Comisiei de la Veneția menționează un prag de cel mult 1%, sens în care reprezentantul autorului excepției oferă exemplul Londrei (ce se regăsește și în alte mari capitale, cum ar fi Viena sau Madrid), unde este suficient un număr de 300 de semnături pentru susținerea unei candidaturi, raportat la o populație de 5 ori mai mare decât cea din București. Solicită, pentru aceste argumente, admiterea excepției de neconstituționalitate.
10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că, față de jurisprudența în materie a Curții, respectiv
Decizia nr. 289 din 11 iunie 2016 , în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica soluția pronunțată cu acel prilej, astfel că, pentru identitate de rațiune, solicită menținerea acesteia și respingerea, ca neîntemeiată, a excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
11. Prin Sentința civilă nr. 2.403 din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.680/55/2016, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de contestatorul Partidul Național Democrat - Organizația Arad într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Arad împotriva hotărârii acestuia de respingere a listei de candidați pentru funcția de consilier local, pe motivul neîntrunirii condițiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din legea criticată, în sensul că lista de candidați nu a fost însoțită de numărul de susținători impus de lege.
12. Prin încheierile din 30 aprilie 2016, pronunțate în dosarele nr. 19.450/299/2016, nr. 19.448/299/2016 și, respectiv, nr. 19.410/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Lungu Liviu (propus de Partidul Comunitar din România), Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor și, respectiv, de Partidul 200 Pentru București în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva hotărârilor de respingere a listelor de candidați/candidaților, după caz, la funcția de primar și de consilier local, pentru neîndeplinirea condiției numărului minim de susținători prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
13. Prin Sentința civilă nr. 6.364 din 30 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.537/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 3 Sector 3 București împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării candidaturii domnului Lucică Lucian Buică, propus de acest partid la funcția de primar al Sectorului 3 București, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
14. Prin Decizia civilă nr. 1.429 din 30 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.482/280/2016, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gherman Armin-Marian într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Pitești împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării candidaturii sale, propusă de Partidul România Unită, la funcția de primar al municipiului Pitești, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
15. Prin Încheierea din 3 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.339/245/2016, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Fapta într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Iași împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării candidaturii domnului Sorin Bălănescu, propus de acest partid pentru funcția de primar al municipiului Iași, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
16. Prin Sentința civilă nr. 20 AL din 3 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.317/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul 200 Pentru București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 Sector 4 București împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării listei de candidați ai acestui partid pentru funcția de consilier local în Consiliul Local al Sectorului 4 București, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
17. Prin Încheierea din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.614/110/2016, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Bacău într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral Județean nr. 4 Bacău împotriva hotărârii acestuia de respingere a listei cu candidații propuși de acest partid pentru funcția de consilier județean, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
18. În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , prin condiția referitoare la prezentarea unui număr minim de semnături de susținere odată cu depunerea listei de candidați la alegerile locale, îngrădesc dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție, text ce nu prevede posibilitatea reglementării prin lege a vreunei cerințe de genul celei criticate. Operațiunile tehnice de determinare a numărului exact al cetățenilor cu drept de vot dintr-o anumită circumscripție, interdicțiile legale specifice unor categorii profesionale de a semna liste de adeziuni (funcționarii publici, militari etc.), deși se află pe lista cetățenilor cu drept de vot, precum și regulile stricte ale calendarului electoral transformă, practic, condiția legală atacată într-un imposibil fizic de îndeplinit, echivalând, astfel, cu ingerință a statului în exercitarea dreptului de a fi ales, peste limitele stabilite de art. 53 din Constituție. Aspectele învederate sunt cu atât mai evidente în cazul unui partid nou-înființat, lipsit de logistica tehnică și umană și care nu dispune de o bază de date preexistentă a simpatizanților săi politici, astfel că și art. 16 din Legea fundamentală este încălcat, sub aspectul egalității de șanse a competitorilor politici.
19. În acest sens este menționată
Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 , prin care Curtea Constituțională, aplicând "testul de proporționalitate", a constatat că cerința legală referitoare la prezentarea a 25.000 de semnături pentru înregistrarea unui partid politic nu mai servește interesului public în actualele condiții sociopolitice, este disproporțională în raport cu obiectivul urmărit și, ca atare, a fost declarată neconstituțională. Or, potrivit autorilor excepției, un raționament similar se impune și în ceea ce privește condițiile legale pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
20. Judecătoria Arad - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, Tribunalul Argeș - Secția civilă, Tribunalul Iași - Secția I civilă, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă și Tribunalul Bacău - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 37 din Constituție, întrucât este firesc ca prin lege organică legiuitorul să stabilească un număr minim de susținători pentru candidați, în vederea dovedirii unei minime reprezentativități anterior alegerilor locale.
21. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
22. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16, 26, 37 și 53 din Constituție se arată că aceste critici nu pot fi reținute. Instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, având în vedere că prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituție se susține că înscrierea semnăturii pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la funcția de primar sau o listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, pe de o parte, și acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Totodată, modalitatea concretă în care persoana, desemnată de formațiunea politică participantă la alegeri să întocmească listele cu susținători, înțelege să își îndeplinească această sarcină, nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate, în sine, a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . În sensul acelorași argumente este indicată
Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 .
23. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, ușor de atins în practică, și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012
și
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , că legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Așadar, atât în accepțiunea Curții Constituționale (a se vedea
Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001 ), cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84], dreptul de a fi ales implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestuia, iar statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia. Totodată, potrivit Recomandărilor Comisiei de la Veneția, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicative, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), "Obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este, în principiu, incompatibilă cu principiul sufragiului universal". Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, protejat de art. 26 din Constituție, se menționează că depunerea listelor cu semnăturile de susținere a unui candidat este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii, de către Biroul Electoral Central, a condițiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor, fără a se putea susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. În sfârșit, în considerarea celor susținute, se arată că dispozițiile de lege criticate nu consacră un caz de restrângere a exercițiului dreptului de a fi ales, deci nu se poate pune în discuție nici încălcarea art. 53 din Constituție.
24. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
25. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
26. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I."
27. În susținerea excepției sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 - Viața intimă, familială și privată, art. 37 - Dreptul de a fi ales și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
28. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Aceste critici urmăresc, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, condiție prevăzută de art. 49 alin. (2) din legea examinată. Obligația astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susținerilor autorilor excepției, normele constituționale referitoare, în principal, la dreptul de a alege și de a fi ales, dar și, în plan secund, a dreptului la viață intimă, familială și privată, având în vedere regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal.
29. În acest sens, prin deciziile nr. 286*), nr. 289 și nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , constatând, în esență, următoarele:
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 451 din 16 iunie 2016.
──────────
30. Analizând dispozițiile art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, din 2 martie 1987, paragraful 54, Hotărârea pronunțată în Cauza Hirst împotriva Regatului Unit, din 6 octombrie 2005, paragraful 61, Hotărârea pronunțată în Cauza Yumak și Sadak împotriva Turciei, din 8 iulie 2008, paragraful 109, și Hotărârea pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, din 9 aprilie 2002, paragraful 34), precum și Recomandările Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) [Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002)], Curtea Constituțională, prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , mai sus menționată, a reamintit faptul că dreptul de a fi ales și de a alege nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut.
31. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv deci modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Totodată, condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). În acest context, Curtea a reținut că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.
32. Examinând, în cadrul testului de proporționalitate efectuat cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 286 din 11 mai 2016 , pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiției reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 și 37 din Constituție, Curtea a subliniat că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, același raționament ce a condus la pronunțarea
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic. Astfel, s-a arătat că, dimpotrivă, această decizie susține, de principiu, constituționalitatea soluției legislative criticate în prezenta cauză, iar nu încălcarea prevederilor constituționale invocate. Aceasta deoarece înseși exigențele pe care legislația electorală în ansamblu le-a instituit în privința exercitării drepturilor electorale au fost apreciate de Curte ca justificând eliminarea condiției excesive de asigurare a reprezentativității partidelor politice încă de la înființarea acestora. Referindu-se la "instrumente legale adecvate", menite să limiteze riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, Curtea a avut în vedere tocmai limitările inerente reglementării unor drepturi fundamentale, pentru evitarea exercitării abuzive a acestora. Reprezentativitatea candidaturilor la funcțiile elective - așadar și condiția instituită de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
- se înscrie, de principiu, între "instrumentele legale adecvate" menționate. Aceasta întrucât desemnarea de candidați în alegeri constituie una dintre condițiile de "existență" a partidelor politice, potrivit art. 45 coroborat cu
art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Așadar, indiferent de numărul de membri fondatori, prin instituirea unor condiții de reprezentativitate prin legislația electorală în privința candidaților partidelor se evită o fragmentare politică excesivă; practic, partidele care nu au forța politică de a desemna candidați în alegeri intră sub incidența cauzei de dizolvare menționate.
33. Curtea a mai observat că textul criticat a fost adoptat chiar ulterior
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie.
34. În plus, Curtea a mai reținut, cu același prilej, că textul criticat răspunde și exigențelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare, document ce menționează expres pragul de cel mult 1% de semnături de susținere prezentate ca și condiție necesară la înregistrarea candidaților. Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a acestui prag (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I) țin de marja de apreciere a legiuitorului și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile reprezentative. Această condiție nu are un caracter excesiv, în sensul de a goli de conținut dreptul de a fi ales, ci este menită să evite conferirea unui caracter derizoriu listelor de susținători.
35. Curtea Constituțională nu poate reține nici critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituție, potrivit căreia textul de lege criticat creează o stare de discriminare între partidele politice care au deja o bază de date cu caracter personal și partidele noi, care nu dispun de aceleași date pentru întocmirea listelor de susținători. Aceasta deoarece condiția prezentării listei de susținători vizează orice formațiune politică, indiferent de regimul juridic aplicabil la data constituirii și înregistrării sale, respectiv în condițiile
Legii partidelor politice nr. 14/2003 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, sau ulterior modificării acesteia prin
Legea nr. 114/2015
privind modificarea și completarea
Legii partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 mai 2015, cu referire la eliminarea condiției de reprezentativitate necesară la înregistrarea unui partid politic, constând în prezentarea unei liste cu 25.00 de semnături ale membrilor fondatori. Diferențele de susținere în sine, concretizate, în cazul unora dintre partidele politice, în existența acelei "baze de date cu caracter personal" menționate de autorii excepției, țin de natura/substanța competiției politice, reflectând implicit libertatea de voință a electoratului, esențială într-un stat democratic, aceste susțineri neputând avea natura unor reale critici de neconstituționalitate. În cursa electorală, legea recunoaște și respectă egalitatea de șanse a oricărui competitor electoral, aceleași condiții de înscriere a candidaturii la una dintre funcțiile publice eligibile fiind prevăzute pentru fiecare dintre aceștia, inclusiv pentru candidații independenți.
36. Întrucât între excepțiile mai sus analizate și soluționate prin deciziile indicate și prezenta excepție există o identitate de obiect, iar criticile de neconstituționalitate sunt asemănătoare, Curtea constată că atât soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , cât și argumentele pe scurt expuse mai sus își mențin valabilitatea mutatis mutandis și în acest dosar.
37. Referitor la pretinsa încălcare a art. 26 din Constituție, privind dreptul la viață intimă, familială și privată, Curtea a reținut, în
Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 , că operațiunea de colectare a datelor cu caracter personal a semnatarilor listei de susținere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop de partidul politic. Obligația de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire și să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credință a persoanei/persoanelor desemnate și de respectarea, în consecință, a păstrării confidențialității asupra conținutului datelor colectate. Prin urmare, Curtea constată că modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înțelege să își îndeplinească sarcina primită nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate în sine a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 . Totodată, Curtea reține că depunerea acestor liste este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor la funcțiile elective, fără a se putea susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. Astfel de critici vizează însă modul de aplicare a legii, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale.
38. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a reținut că impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susține încălcarea dispozițiilor
art. 53 din Constituție (în același sens, Decizia nr. 765 din 18 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 3 februarie 2015, paragraful 17).
39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Democrat - Organizația Arad în Dosarul nr. 6.680/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă, de Lungu Liviu, Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor și, respectiv, Partidul 200 Pentru București în dosarele nr. 19.450/299/2016, nr. 19.448/299/2016, și, respectiv, nr. 19.410/299/2016 ale Judecătoriei Sectorului 1 București, de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Sector 3 București - Secția civilă, prin președinte Lucică Lucian Buică în Dosarul nr. 10.537/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, de Gherman Armin-Marian în Dosarul nr. 7.482/280/2016 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, de Partidul Fapta, prin reprezentant legal Sorin Bălănescu în Dosarul nr. 13.339/245/2016, al Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Partidul 200 Pentru București în Dosarul nr. 10.317/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, precum și de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Bacău, prin reprezentant legal Negru Constantin, în Dosarul nr. 1.614/110/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și constată că prevederile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București, Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, Tribunalului Argeș - Secția civilă, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

──────────
*)
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016