Decizia nr. 302/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de George Bedivan și Aurora Lambru în Dosarul nr. 44.988/3/2014 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 1.237D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, domnul avocat Florin Dănilă, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepției.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține că prevederile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și creează discriminări între persoanele beneficiare în funcție de celeritatea soluționării notificărilor depuse. De asemenea, plafonarea despăgubirilor prin dispozițiile

Legii nr. 165/2013

aduce prejudicii persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6. Prin Încheierea din 16 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 44.988/3/2014, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Bedivan și Aurora Lambru într-o cauză având ca obiect anularea unui act.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate creează inegalități între persoanele îndreptățite, sub aspectul cuantumului despăgubirilor cuvenite, deoarece până la intrarea în vigoare a

Legii nr. 165/2013

se aplica principiul restitutio in integrum și se evaluau imobilele la valoarea de piață, iar după această dată, valoarea imobilelor se stabilește în funcție de grila notarială valabilă pentru anul 2013. Persoanele îndreptățite sunt astfel discriminate, sub aspectul cuantumului reparației acordate, în funcție de momentul soluționării notificărilor formulate în temeiul

Legii nr. 10/2001 . În același timp, prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi instituie o situație discriminatorie între persoanele care au obținut restituirea în natură sau măsuri reparatorii până la intrarea în vigoare a

Legii nr. 165/2013

și persoanele care nu au obținut restituirea în natură sau măsuri reparatorii cuvenite în baza legii anterioare, deși sunt în procedura de judecată pentru obținerea acestora și ambele categorii de persoane au notificat simultan entitățile prevăzute de lege. Simpla împrejurare de fapt - soluționarea cu întârziere a notificărilor de către entitățile învestite de lege - nu poate fi calificată drept un criteriu obiectiv și rezonabil de diferențiere, astfel încât nu se poate justifica pe plan legislativ tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor cărora nu li sau soluționat încă notificările formulate, aflate în aceeași situație juridică cu cele cărora li s-au soluționat.

8. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că prevederile

art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013

nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție, pentru considerentele expuse de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 269 din 7 mai 2014

și

Decizia nr. 182 din 26 martie 2015 .

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate formulat în sensul constituționalității prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum a fost reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 395/2014 ,

nr. 269/2014 ,

nr. 714/2014 ,

nr. 715/2014

și

nr. 729/2014 .

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, având următorul cuprins: "Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte."

14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013

au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, instanța de contencios constituțional respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens sunt, spre exemplu,

Decizia nr. 182 din 26 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 29 mai 2015,

Decizia nr. 561 din 16 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015,

Decizia nr. 805 din 24 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 8 februarie 2016.

16. Astfel, în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a observat că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea în acest sens și

Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

17. De asemenea, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din legea menționată, Curtea a statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a

Legii nr. 165/2013 . Tot astfel, observând expunerea de motive a legii în discuție, Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis, cu acel prilej, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare ( Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, și

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005). Însă, așa cum s-a arătat prin

Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. De asemenea, Curtea a apreciat că este firesc ca obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013

să fie executată în condițiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi.

18. În jurisprudența sa, Curtea a mai arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, consacrat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens

deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor în materie pronunțate de Curtea Constituțională își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Bedivan și Aurora Lambru în Dosarul nr. 44.988/3/2014 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și constată că prevederile

art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 mai 2016.