Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 391/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
16 octombrie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 880 din 10 decembrie 2003
Citat de
2 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.405 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tour Consult" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 21.893/2002 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială "V.I.S. Print" - S.R.L., prin avocat Gina Popescu, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției ridicate ca fiind neîntemeiată, arătând că textul

art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 , care stabilește o taxă judiciară de timbru într-o sumă fixă, indiferent de valoarea obiectului litigiului, nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în situații identice. Arată că în privința cererilor de emitere a ordonanțelor cu somație de plată Curtea Constituțională are o jurisprudență bogată în sensul conformității acestei proceduri cu dispozițiile Legii fundamentale. Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut de la declanșarea procesului până la acest termen și existența unei jurisprudențe constante a instanței de control constituțional, consideră că excepția de față a fost ridicată cu rea-credință, în scop dilatoriu, și solicită amendarea autorului excepției, în temeiul

art. 51 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepției ridicate ca fiind neîntemeiată. Arată că legiuitorul are posibilitatea de a stabili reguli diferite și, în speță, taxe de timbru diferite ca valoare, în considerarea unor situații deosebite. Procedura de emitere a somației de plată fiind una specială, consideră că stabilirea unor taxe de timbru diferențiate este justificată și nu încalcă principiul egalității în fața legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 21.893/2002, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tour Consult" - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect o cerere pentru emiterea ordonanței cu somația de plată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens arată că prin stabilirea taxei judiciare de timbru într-o sumă fixă, indiferent de valoarea obiectului litigiului, se creează o discriminare între cei care urmează procedura reglementată de

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

și cei care urmează dreptul comun.

Tribunalul București - Secția a VI-a comercială apreciază că nu există nici o incompatibilitate între textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate. Mai arată că prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite, iar

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

reglementează o procedură specială, mai rapidă, de recuperare a creanțelor creditorilor, situația vizată fiind diferită de cea avută în vedere de dispozițiile Codului de procedură civilă. Astfel,

art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997

nu creează nici privilegii și nici discriminări.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens arată că plata taxei judiciare de timbru este "o condiție de sesizare a instanței de judecată și ca atare este prevăzută de dispozițiile procedurale adoptate prin lege, deci în temeiul prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție". Mai mult, taxele judiciare de timbru sunt stabilite diferențiat, pe categorii de cereri, fără deosebiri între cei ce formulează cereri de aceeași categorie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Textul criticat a fost introdus prin

Ordonanța Guvernului nr. 34/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, și are următoarea redactare:

- Art. 3: "Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]

o^1) cereri pentru emiterea somației de plată - 300.000 lei."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), prevederi care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."

Examinând textul de lege criticat, cu raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată că obligația plății taxelor judiciare de timbru, ca una dintre condițiile sesizării legale a instanțelor judecătorești, este prevăzută de norme procedurale, a căror adoptare, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului. Legiuitorul are opțiunea liberă în determinarea cererilor pentru care trebuie plătite taxe judiciare de timbru, a cuantumului acestora, precum și a părților care au obligația să le plătească, cu condiția să nu instituie un tratament juridic diferit pentru situații identice. Astfel, legea stabilește cuantumul taxelor judiciare de timbru diferențiat, în raport cu valoarea obiectului cererii, în sume fixe pentru unele categorii de cereri, când obiectul cererii este evaluabil în bani, sau prevede chiar scutirea de la plata taxelor de timbru, în cazul anumitor categorii de cereri sau părți din proces.

Procedura reglementată de

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată este una specială, sumară și accelerată, urmărind încasarea creanțelor care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 1 din acest act normativ, și anume: sunt creanțe certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații. În cazurile în care nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de ordonanța menționată, creditorii pot să își valorifice pretențiile pe baza reglementărilor din dreptul comun. Stabilirea unor taxe judiciare de timbru diferite pentru cererile introduse în cadrul acestei proceduri speciale nu încalcă normele constituționale, esențială fiind obligația care le incumbă tuturor celor care apelează la această procedură, de a plăti aceleași taxe judiciare de timbru, fără privilegii și fără discriminări.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (3) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tour Consult" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 21.893/2002 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mădălina Ștefania Diaconu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.