Decizia nr. 238/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina Ioana Kuglay.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal , excepție ridicată de Mihai-Teodor Trucă în Dosarul nr. 2.211/292/2018 al Judecătoriei Roșiori de Vede. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.374 D/2019.

2.

La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, referindu-se, în esență, la jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017 , ale cărei considerente se aplică întocmai.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.211/292/2018, Judecătoria Roșiori de Vede a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal , ridicată de Mihai-Teodor Trucă într-o cauză vizând infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de

art. 336 alin. (1) din Codul penal .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

încalcă prevederile constituționale și convenționale menționate, întrucât nu respectă exigențele referitoare la calitatea legii. Din modul de definire a infracțiunii nu poate fi determinată condiția cu privire la momentul la care este necesar să existe îmbibația alcoolică în sânge pentru a se constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii. Astfel, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 , prin care Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal

este neconstituțională - în absența intervenției legislative prevăzute de

art. 147 alin. (1) din Constituție

-, dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

nu mai prevăd condiția referitoare la momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii. Se consideră că, în absența acestei condiții esențiale din norma de incriminare, destinatarii legii penale nu pot avea o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracțiunii, astfel încât să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la accesibilitatea și previzibilitatea legii (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei,

Hotărârea din 4 mai 2000 , pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, și

Hotărârea din 24 mai 2007 , pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României).

6.

Se mai arată și că fapta prevăzută de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

iese din sfera ilicitului penal, deoarece textul devine inaplicabil în absența condiției menționate mai sus, care reprezintă o cerință esențială a infracțiunii. Considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014

- conform cărora infracțiunea prevăzută de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

este o infracțiune de pericol și se consumă la momentul săvârșirii ei, astfel că, odată cu oprirea în trafic, încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile legii - nu înlătură exigențele de ordin constituțional privind punerea de acord de către autoritatea legiuitoare a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu

Legea fundamentală , deoarece nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, așa cum prevede

art. 23 alin. (12) din Constituție . Considerentele deciziei mai sus menționate nu pot adăuga la lege, întrucât, pe de o parte, Curtea Constituțională nu este legislator pozitiv, iar, pe de altă parte, instanțele judecătorești nu au competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în domeniu ( Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009 ). Astfel, Parlamentul are competența exclusivă de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora.

7.

În continuare se dezvoltă o serie de considerații referitoare la principiul activității legii penale, arătându-se că, în situațiile în care o infracțiune a fost săvârșită sub imperiul vechii legi penale, principiul mitior lex, consacrat la nivel constituțional prin

art. 15 alin. (2) , impune aplicarea legii penale mai favorabile, prevedere preluată și în

art. 5 din Codul penal . Așa fiind, judecătorul nu poate utiliza metoda comparației diferențiale pentru a face o combinație între dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

înainte de declararea acestora ca parțial neconstituționale prin

Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014

și cele ale

art. 336 alin. (1) din Codul penal

de după decizia menționată în scopul conservării incriminării, astfel încât fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică determinată să întrunească elementul material al laturii obiective a acestei infracțiuni. Este considerat inacceptabil punctul de vedere conform căruia dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

pot fi aplicate, fără nicio restricție, prin ignorarea sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice“ - constatată ca fiind neconstituțională -, întrucât această sintagmă reprezintă o condiție/cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective a infracțiunii, care determină granița dintre contravenție și infracțiune prin fixarea

momentului la care trebuie să existe îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Conținutul constitutiv al infracțiunii este o parte componentă a conținutului juridic al acesteia și constă în condițiile necesare pentru existența infracțiunii pe care le realizează făptuitorul. Pe baza acestui conținut constitutiv are loc tragerea la răspundere penală, căci fapta este incriminată numai în configurația ei tipică, iar judecătorul nu poate distruge tipicitatea conținutului constitutiv al faptei, orice interpretare vizând norma penală în integralitatea ei.

8.

Se subliniază necesitatea punerii de acord de către Parlament, în temeiul

art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală , a prevederilor neconstituționale din cuprinsul

art. 336 alin. (1) din Codul penal

cu dispozițiile

Constituției .

9.

Judecătoria Roșiori de Vede apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât celelalte prevederi din cuprinsul

art. 336 alin. (1) din Codul penal , ce nu au fost declarate neconstituționale, sunt suficient de clare și previzibile și pot fi aplicate chiar și în lipsa intervenției legiuitorului, ca urmare a pronunțării

Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 , avânduse în vedere alcoolemia din momentul conducerii autovehiculului, la fel ca în reglementarea anterioară.

10.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 336 alin. (1) din Codul penal , având următorul cuprins: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.“ Prin

Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal

este neconstituțională.

14.

În susținerea excepției se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

cu privire la principiul legalității, ale

art. 21 alin. (3)

referitor la dreptul la un proces echitabil, ale

art. 23 alin. (12)

privind legalitatea pedepsei, precum și ale

art. 20 alin. (2)

cu referire la

art. 7 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, de exemplu,

Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 1 martie 2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

16.

În acel cadru, Curtea a constatat că, prin

Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal

este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

referitor la principiul respectării legilor și ale

art. 20

referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile

art. 7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

17.

Potrivit celor reținute în decizia citată, condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care, de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale mai sus menționate. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia (paragrafele 24-27).

18.

Având în vedere considerentele cuprinse în decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate precitată, Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017 , că dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale legii. Astfel, în temeiul prevederilor

art. 147 alin. (1)

și

(4) din Legea fundamentală , ca efect al

Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 , dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care la momentul depistării în trafic, și nu la momentul prelevării mostrelor biologice are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Ca atare, elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

se realizează prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are o alcoolemie peste limita legală, momentul săvârșirii acestei infracțiuni de pericol fiind cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului.

19.

Așadar, Curtea a constatat că textul de lege criticat oferă conducătorilor auto o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracțiunii, astfel încât aceștia pot să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita în mod corespunzător, în sensul ca în momentul conducerii vehiculului să nu aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, stabilirea alcoolemiei presupunând efectuarea analizei toxicologice și calculul retroactiv al alcoolemiei existente la momentul depistării în trafic. Totodată, Curtea a observat și faptul că destinatarii textului de lege criticat desfășoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuși unor forme de școlarizare, așa încât este vorba de persoane avizate și diligente, care, pe durata deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie. Curtea a reținut, totodată, că în același sens este și

Decizia nr. 317 din 9 mai 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017.

20.

Ca urmare, pentru aceleași motive, care își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit

elemente noi, nu se poate reține pretinsa încălcare a

art. 1 alin. (5)

cu privire la principiul legalității, a

art. 23 alin. (12)

privind legalitatea pedepsei și nici a

art. 20 alin. (2)

cu referire la

art. 7 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

21.

Referitor la prevederile

art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală , se constată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a litigiului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial, întrucât din cuprinsul textului constituțional invocat nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial.

22.

Curtea reține și faptul că, din punct de vedere legal, calculul alcoolemiei la momentul săvârșirii faptei se efectuează cu respectarea metodologiei de prelevare a probelor biologice, prevăzută în

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013

pentru aprobarea

Normelor metodologice

privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013, coroborată cu metodele de calcul științific puse la dispoziție de medicina legală. Aceste aspecte constituie însă probleme de aplicare a prevederilor legale criticate, neputând face, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, obiectul controlului de constituționalitate. În același sens este

Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii. *)

Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 19 ianuarie 2021

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 12 aprilie 2021.

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai-Teodor Trucă în Dosarul nr. 2.211/292/2018 al Judecătoriei Roșiori de Vede și constată că dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul pena l sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Roșiori de Vede și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2021.