Decizia nr. 284/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, „în privința parcelelor 3910, 3914, 3916, 3897, 3897/1, 3903, 3900, 3904, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896, 3894, 3894/1 și 3898 din tarlaua 89 și a parcelei 2787 din tarlaua 68 din comuna Bucov-Chițorani“, excepție ridicată de Sanda Imbert, Ioan Mihai Ciorănesco și Ecaterina Teleman în Dosarul nr. 26.402/281/2013* al Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.267D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au comunicat la dosar note scrise, prin care susțin admiterea criticilor de neconstituționalitate.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii excedează controlului de constituționalitate. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia 530 din 30 iunie 2020

și

Decizia nr. 804 din 4 noiembrie 2020 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 26.402/281/2013*, Judecătoria Ploiești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, „în privința parcelelor 3910, 3914, 3916, 3897, 3897/1, 3903, 3900, 3904, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896, 3894, 3894/1 și 3898 din tarlaua 89 și a parcelei 2787 din tarlaua 68 din comuna Bucov - Chițorani“. Excepția a fost ridicată de Sanda Imbert, Ioan Mihai Ciorănesco și Ecaterina Teleman într-o cauză având ca obiect fondul funciar.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate contravin dreptului de proprietate privată prin includerea suprafețelor indicate în domeniul public, deși aceste suprafețe se regăseau în Procesul-verbal de punere în posesie nr. 13.650 din 29 noiembrie 2012, eliberat de Comisia locală de fond funciar Valea Călugărească. De asemenea, se arată că punerea în posesie sa realizat ca urmare a Deciziei nr. 993 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Prahova, prin care Comisia locală de fond funciar Valea Călugărească era obligată la emiterea procesuluiverbal de punere în posesie pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament echivalent ca suprafață, valoare, aflat în perimetrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească). În condițiile în care reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut prin Hotărârea Comisiei Județene Prahova de aplicare a legilor fondului funciar nr. 4.909 din 22 noiembrie 2006 pentru 16,5 ha aflate în perimetrul ICDVV Valea Călugărească, același teren nu mai putea fi trecut ca fiind proprietate publică într-o lege apărută 3 ani mai târziu, în 2009.

7.

În susținerea criticilor, se arată că, potrivit hotărârii judecătorești care beneficiază de autoritate de lucru judecat (Decizia nr. 993 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Prahova), ICDVV Valea Călugărească nu posedă niciun act doveditor privind delimitarea suprafețelor de teren strict necesare cercetării, precum și criteriile care au stat la baza acestei delimitări. Rezultă că delimitarea s-a făcut în mod arbitrar, iar terenul autorilor excepției de 16,5 ha a fost inclus în anexele menționate la

Legea nr. 45/2009

în același mod arbitrar. Această manieră de a proceda a ICDVV a dus la votarea unei legi cu încălcarea

art. 44

și

art. 136 alin. (5) din Constituție , pentru că includerea terenului de 16,5 ha în proprietatea publică, în condițiile în care în multe alte cazuri absolut similare ICDVV a pus la dispoziția comisiei județene de fond funciar terenurile destinate restituirii către persoane fizice beneficiare ale reconstituirii dreptului de proprietate, are un caracter arbitrar și discriminatoriu.

8.

Judecătoria Ploiești - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, în motivarea acesteia, pârâții (autori ai excepției) invocă nerespectarea dispozițiilor

art. 44

și

art. 136 alin. (5) din Constituție , afirmând încălcarea dreptului lor de proprietate privată asupra parcelelor 3910, 3914, 3916, 3897, 3897/1, 3903, 3900, 3904, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896, 3894, 3894/1 și 3898 din tarlaua 89 și a parcelei 2787 din tarlaua 68 din comuna Bucov-Chițorani. Așadar, pentru admiterea excepției de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional ar trebui să constate că dispozițiile normative criticate au adus atingere dreptului de proprietate al pârâților din prezenta cauză asupra terenurilor indicate în mod expres în susținerea acestei excepții, arătate anterior. Instanța constată că din terenurile indicate de pârâți, parcelele 3904, 3894/1 și 3894 din tarlaua 89 nu sunt indicate în

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009 . De asemenea, instanța reține că dispozițiile legale criticate prin prezenta excepție, respectiv cuprinsul

anexei nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009 , au fost introduse prin

Legea nr. 72/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 7 iunie 2011.

9.

Referitor la situația de fapt reținută din expunerile efectuate de părți și din înscrisurile din dosar, instanța judecătorească precizează că, prin Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova nr. 4.909 din 22 noiembrie 2006 a fost validată propunerea Comisiei locale Valea Călugărească privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâților persoane fizice din prezenta cauză pentru suprafața de 16,50 ha. Prin Decizia nr. 993 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Prahova, definitivă, s-a constatat că vechiul amplasament nu mai era disponibil, astfel că s-a dispus ca pârâții să fie puși în posesie fie pe vechiul amplasament, fie pe un alt amplasament echivalent ca suprafață și valoare, acceptat de aceștia, aflat în perimetrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, constatându-se, totodată, că vechiul amplasament, aflat în tarlaua 83, nu mai era liber. Instanța apreciază că, deși pârâților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 16,50 ha prin Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova nr. 4.909 din 22 noiembrie 2006, la acel moment poziționarea acestei suprafețe nu era determinată. Determinarea suprafeței de 16,50 ha s-a făcut ulterior, prin Procesul-verbal de punere în posesie nr. 13.650 din 29 noiembrie 2012, în care au fost cuprinse datele de identificare ale suprafețelor reconstituite, respectiv tarlaua 89 parcelele 3910, 3914, 3916, 3897, 3897/1, 3903, 3900, 3904, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896, 3894, 3894/1, 3898 și tarlaua 68 parcela 2787. Așadar, pârâții pot invoca un drept de proprietate asupra acestor terenuri doar începând cu data emiterii procesului-verbal de punere în posesie. Este adevărat că pârâții beneficiază de un bun în sensul

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale încă de la data Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova nr. 4.909 din 22 noiembrie 2006, însă acesta se referă la dreptul de a li se reconstitui o suprafață de 16,50 ha, fără a se stabili în mod concret și unde se află respectiva suprafață. Ulterior, prin Decizia nr. 993 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Prahova, se face un prim pas spre individualizarea suprafeței cuvenite pârâților, instituindu-se obligația ca reconstituirea să se facă pe un amplasament aflat în perimetrul ICDVV Valea Călugărească, însă nici prin această hotărâre pârâții nu obțin dreptul de proprietate asupra parcelelor indicate mai sus. Primul act în care suprafața de 16,50 ha cuvenită pârâților este individualizată este Procesul-verbal de punere în posesie nr. 13.650 din 29 noiembrie 2012, astfel că doar de la această dată se poate reține că pârâții au un drept de proprietate asupra parcelelor invocate, drept de proprietate care beneficiază de garanțiile oferite de Constituția României.

10.

În consecință, întrucât dreptul de proprietate al pârâților asupra parcelelor 3910, 3914, 3916, 3897, 3897/1, 3903, 3900, 3904, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896, 3894, 3894/1 și 3898 din tarlaua 89 și a parcelei 2787 din tarlaua 68 a fost dobândit în data de 29 noiembrie 2012, nu se poate reține că prin

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009 , în vigoare din data de 7 iunie 2011, lea fost încălcat acest drept, întrucât dispozițiile normative criticate sunt anterioare dobândirii de către pârâți a dreptului invocat.

11.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul actului de sesizare, îl constituie prevederile cuprinse în „ anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009

în privința parcelelor 3910, 3914, 3916, 3897, 3897/1, 3903, 3900, 3904, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896, 3894, 3894/1 și 3898 din tarlaua 89 și a parcelei 2787 din tarlaua 68 din comuna Bucov-Chițorani“.

15.

Cu titlu preliminar, Curtea observă că în cuprinsul

anexei nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009

nu se regăsesc mențiuni referitoare la parcelele 3904, 3894, 3894/1 și 3897 din tarlaua 89, situate în comuna Bucov-Chițorani. De asemenea, din examinarea notelor scrise ale autorilor excepției, depuse la dosarul cauzei, Curtea observă că, prin criticile de neconstituționalitate sunt vizate parcelele 3910, 3914, 3916, 3897/1, 3903, 3900, 3906, 3913, 3915, 3919, 3896 și 3898 din tarlaua 89 și parcela 2787 din tarlaua 68, situate în comuna Bucov-Chițorani, cuprinse în

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009 .

16.

În aceste condiții, din analiza considerentelor încheierii de sesizare și a criticilor de neconstituționalitate, pe de o parte, și având în vedere natura strict tehnică a prevederilor referitoare la locul unde este situat terenul și caracteristicile tehnice ale terenurilor, cuprinse în

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2019 , pe de altă parte, Curtea reține ca obiect al excepției prevederile

anexei nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009 , prin care se stabilesc „Datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, județul Prahova, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic“.

Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, fiind modificată și completată prin

Legea nr. 72/2011

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 și 399 bis din 7 iunie 2011. Curtea reține că, potrivit

art. 57 din Legea nr. 45/2009 , astfel cum a fost modificat prin

art. I pct. 40 din Legea nr. 72/2011 ,

anexa nr. 2.1 face parte integrantă din Legea nr. 45/2009 .

17.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 44

privind dreptul de proprietate privată și

art. 136 alin. (5) , potrivit cărora „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“. Sunt invocate, de asemenea, prevederile

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor.

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că problema posibilei neconstituționalități a unor prevederi cuprinse în anexele la

Legea nr. 45/2009 , în raport cu dispozițiile din Constituție și din acte juridice internaționale privind dreptul de proprietate privată, a mai fost supusă analizei Curții Constituționale, iar prin jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor

anexelor nr. 3.21

și

nr. 3.16 la Legea nr. 45/2009

(a se vedea

Decizia nr. 748 din 23 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 februarie 2018 și

Decizia nr. 530 din 30 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 992 din 27 octombrie 2020).

19.

Plecând de la considerentele reținute în jurisprudența sa, Curtea reține că prevederile

anexei nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009

cuprind datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, județul Prahova, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic, sub următoarele aspecte: locul unde este situat terenul și caracteristicile tehnice ale terenului (tarlaua, parcela, categoria de folosință, suprafața - ha). Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste prevederi legale consacră apartenența la domeniul public a acelorași suprafețe de teren asupra cărora a fost validată anterior reconstituirea dreptului de proprietate privată și cu privire la care a fost emis procesul-verbal de punere în posesie, ceea ce reprezintă o ingerință asupra dreptului de proprietate privată, fără să existe o cauză de utilitate publică.

20.

Din analiza prevederilor legale criticate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 , terenurile retrocedate în mod legal sunt exceptate în mod expres din categoria terenurilor aparținând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării și multiplicării materialului biologic, prevăzute în anexele la

Legea nr. 45/2009 . În acest sens, potrivit prevederilor

art. 57 din Legea nr. 45/2009 ,

anexele nr. 1,

1.1-1.4 ,

2,

2.1-2.12 ,

3 ,

3.1-3.50 ,

4 ,

4.1-4.8 ,

5,

5.1-5.3 ,

6,

7 ,

7.1-7.19 ,

8 ,

8.1-8.17, 9, 9.1-9.6

fac parte integrantă din lege și cuprind datele de identificare a suprafețelor de teren aparținând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării și multiplicării materialului biologic și aflate în administrarea instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare de drept public, care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură.

21.

Prin urmare, Curtea constată că prevederile anexelor la

Legea nr. 45/2009 , așadar și ale anexei nr. 2.1, realizează o inventariere a terenurilor ce fac obiectul de reglementare a actului normativ criticat, însă, în temeiul

art. 31 alin. (2)

din același act normativ, în măsura în care asupra acelorași suprafețe de teren cuprinse în anexe a fost reconstituit în mod legal un drept de proprietate privată, acestea sunt exceptate în mod expres de la apartenența la domeniul public. Astfel, nu pot fi reținute susținerile în legătură cu o pretinsă contrarietate cu protecția constituțională a dreptului de proprietate privată, din moment ce ipoteza normativă a textului de lege criticat nu vizează, în mod expres, terenurile retrocedate potrivit legii, în privința cărora a fost recunoscut, în mod valabil, un drept de proprietate privată. În consecință, prevederile

art. 44

și ale

art. 136 alin. (5) din Constituție , precum și ale

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate prin prisma

art. 20 din Constituție , nu sunt încălcate.

22.

De asemenea, susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate implică o problemă de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței judecătorești, iar nu o problemă de constituționalitate. Din acest punct de vedere, Curtea reține că, în temeiul textelor de lege criticate, în măsura în care în privința suprafețelor de teren cuprinse în

anexa nr. 2.1 la Legea nr. 45/2009

a fost recunoscut în mod legal un drept de proprietate privată, aceste suprafețe de teren sunt exceptate în mod expres din domeniul de reglementare al actului normativ criticat.

23.

Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent prin

Decizia nr. 748 din 23 noiembrie 2017

și

Decizia nr. 530 din 30 iunie 2020 , precitate, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.

24.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sanda Imbert, Ioan Mihai Ciorănesco și Ecaterina Teleman în Dosarul nr. 26.402/281/2013* al Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și constată că prevederile cuprinse în

anexa 2.1 la Legea nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2021.