Prescripții

_____________

nr.

367/2003

a

fost

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

86

din

30

ianuarie

2004

și

este

reprodus

și

în

acest

număr

bis.

ANEXĂ")

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

1

GENERALITĂȚI

1.1

Scop

Prezenta prescripție tehnică face parte din reglementările tehnice naționale referitoare Ia examinările nedistructive.

Autoritatea tehnică națională care asigură punerea în aplicare și respectarea prevederilor din prezenta prescripție teh,.'lică este ISCIR - Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, având ca· principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecției utilizatorilor și a siguranței în funcționare a instalațiilor, echipamentelor și aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.

1.2

Domeniu de aplicare

Prezenta prescripție tehnice stabilește modul de examinare cu ultrasunete a îmbinărilor sudate ale elementelor instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat supuse supravegherii

•

conform prevederilor prescripțiilor tehnice specifice, Colecția ISCIR.

Examinările nedistructive la

. elemente și componente ale obiectivelor și instalațiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum și la alte elemente și componente la care este necesară supravegherea ISCIR se vor efectua conform documentației de execuție, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea standardelor și a prescripțiilor tehnice aplicabile, Colecția ISCIR.

Prevederile prezentei prescripții tehnice sunt aplicabile oricărui tip de îmbinare între materiale metalice, sudate cu pătrundere completă, care au grosimea mai mare de 8 mm.

Discontinuitățile care pot fi puse în evidență în îmbinarea sudată, inclusiv în zona adiacentă (materialele de bază), pot fi de tip fisură, lipsă de topire, sufluri, lipsă de pătrundere, retasură, incluziuni solide, pori, suprapuneri etc.

1.3

Personal de execuție

Examinarea cu ultrasunete va fi efectuată de către personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripției tehnice PT CR 11, Colecția ISCIR.

1.4

Referințe normative

Prezenta prescripție tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripții tehnice și alte reglementări naționale.

1.4.1

Legi și hotărâri

•

Legea nr .

90/1996 privind protecția muncii

•

Hotărârea Guvernului nr. :i

.340/2001

privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru

i

Controlul

Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat

•

Hotărârea Guvernului hr. 752/2002 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a echipamentelor sub presiune

1.4.2

Standarde

•

SR EN 473:2003,

Calificarea și certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale

•

SR EN 583-1:2001, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 1: Principii generale

•

SR EN 583-2:2002, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 2: Reglajul sensibilității și al bazei de timp

•

SR EN 1330-4:2003, Examinări nedistructive Terminologie. Partea 4: Termeni utilizați la examinarea cu ultrasunete

•

SR EN 1712:2002, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare

•

SR EN 1713:2000, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete. Caracterizarea indicațiilor din suduri

•

SR EN 1714:2000, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate

•

SR EN 12062:2001, Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice

•

SR EN 12223:2001, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Specificații privind blocul de calibrare nr. 1

•

SR EN 25817:1993, Îmbinări sudate cu arc electric din oțel. Ghid pentru nivelurile de acceptare ale defectelor

•

SR EN 27963:1995, Îmbinări sudate din oțel. Bloc de calibrare Nr. 2 pentru examinarea cu sunete a îmbinărilor sudate

•

SR EN ISO 6520-1:1999, Clasificarea imperfecțiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire

•

ASME Secțiunea V-1998

•

ASTM E317-98,

Standard practice for evaluating caracterictics of ultrasonic pulse-echo-testing system without use of electronic measurement instruments.

•

ASTM E317-98,

Standard practice for evaluating caracterictics of ultrasonic pulse-echo testing system without use of electronic measurement instruments.

1.5

Termeni, mărimi și unități de măsură

Termenii sunt conform SR EN 12062 și SR EN 1330-4. Mărimile și unitățile de măsură sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

.•·

Simbol

Mărime

Unitate de măsură

t

Grosimea materialului de bază (cea mai mică)

mm

DDSR

Diametrul unui reflector în formă de disc

mm

D SDH

Diametrul unei găuri cilindrice

mm

1

Lungimea indicației

mm

h

Extinderea indicației

mm

X

Poziția indicației în direcție longitudinală

mm

y

Poziția indicației în direcție transversală

mm

z

Poziția indicației în adâncime

mm

lz

Lungimea proiectată a indicației în adâncime

mm

Lx

Lungimea proiectată a indicației în direcția x

mm

Ly

Lungimea proiectată a indicației în direcția y

mm

p

Pasul de examinare

mm

CAD (DAC)

Curba amplitudine-distanță (Distance amplitude courve)

-

Hamax

;

Harnin

Amplitudinea de ecou maximă, respectiv minimă

dB

DAM(DGS)

Sistemul distanță-amplitudine-mărime (Distance gain size)

-

1.6

Abrevieri

PT

-

Prescripție tehnică US

- Ultrasunete

2

PUNCTE SUPUSE ACORDULUI ÎNTRE PĂRȚILE CONTRACTANTE

Punctele care se convin între părțile contractante sunt conform SR EN 1714.

3

INFORMAȚII SPECIFICE NECESARE ÎNAINTEA EXAMINĂRII

Înainte de începerea examinării îmbinării sudate, operatorul trebuie să aibă acces la următoarele informații esențiale:

-

procedura scrisă de examinare, dacă este necesară;

-

tipul(tipurile) metalului(metalelor) de bază și al produsului (de exemplu: turnat, forjat sau laminat);

-

stadiul fabricației sau operației în care trebuie să fie efectuată examinarea, inclusiv tratamentul termic, dacă este cazul;

-

durata și extinderea oricărui tratament termic după sudare;

-

pregătirea marginilor și dimensiunilor îmbinărilor;

-

cerințele privind starea suprafeței;

-

procedura de sudare sau informații relevante privind procesul de sudare;

-

cerințe privind raportul de examinare;

-

nivelurile de acceptare;

-

extinderea examinării (eventuale cerințe pentru indicații transversale);

-

nivelul de examinare;

-

nivelul de calificare al personalului;

-

procedurile pentru acțiuni corective, dacă se evidențiază indicații neacceptate.

4

ECHIPAMENTUL DE EXAMINARE

4.1

Cerințe pentru echipamentul de examinare

Echipamentul folosit Ia efectuarea examinărilor trebuie să fie verificat metrologic

ș1

să respecte cerințele din standardele aplicabile.

4.2

Parametrii palpatoarelor

Frecvența trebuie să fie în domeniul 2 ...

5 MHz, în funcție de nivelurile de acceptare specificate.

Pentru examinarea inițială, frecvența trebuie să fie cât mai coborâtă posibil, în intervalul de mai sus, dacă evaluarea se efectuează conform nivelurilor de acceptare bazate pe lungime și amplitudine (de exemplu: conform SR EN 1712). Pot fi utilizate frecvențe mai ridicate pentru a îmbunătății rezoluția domeniului, dacă este necesar, atunci când se folosesc standarde pentru niveluri de acceptare bazate pe caracterizarea imperfecțiunilor (de exemplu: conform SR EN 1713).

4.2.1

Unghiul de incidență

Dacă examinarea se efectuează cu unde transversale și fasciculul se reflectă pe o suprafață opusă de reflexie, unghiul de incidență al fasciculului cu acea suprafață nu trebuie să fie mai mic de 35° și, de preferință, nu mai mare de 70°. De asemenea, este necesar ca unghiul de incidență dintre fascicul și planurile de topire ale sudurii, determinat, în principal, de forma rostului, să fie cît mai apropiat posibil de normală.

În cazul în care se folosesc cel puțin două unghiuri de examinare, diferența dintre acestea trebuie să fie de cel puțin 10°.

4.2.2

Adaptarea palpatoarelor la suprafețe de explorare curbe

Distanța între suprafața de examinare și fundul tălpii palpatorului nu trebuie să depășească 0,5 mm. Pentru suprafețe cilindrice sau sferice această cerință va fi, în mod normal, satisfăcută dacă este îndeplinită următoarea condiție: D

2:

15 a

unde: D este diametrul piesei, în mm;

a este dimensiunea tălpii palpatorului în direcția de examinare, în mm.

Dacă această cerință nu se poate îndeplini, talpa palpatorului trebuie adaptată la suprafață, iar sensibilitatea și domeniul trebuie să fie reglate în consecință.

5

CONDIȚII DE EXAMINARE

Suprafețele elementelor pe care urmează să se efectueze explorarea trebuie să fie suficient de largi pentru a permite deplasarea palpatoarelor în vederea examinării complete a volumului îmbinării sudate și

a

zonelor adiacente din materialul de bază (a se vedea figura 1).

Suprafețele de explorare trebuie să fie plane și lipsite de materiale străine susceptibile să perturbe cuplarea palpatorului (de exemplu: rugină, țunder liber, stropi de sudură, crestături, striuri etc.).

Ondulația suprafeței explorate nu trebuie să lase o distanță mai mare de 0,5 mm între palpator și aceasta.

Suprafețele explorate și suprafețele de pe care se reflectă fasciculul ultrasonic sunt considerate satisfăcătoare dacă rugozitatea suprafeței, Ra, este maxim 6,3 µm, pentru suprafețe prelucrate mecanic, sau 12,5 µm, pentru suprafețe sablate cu alice.

lățimea volumului de examinat

xmm

xmm

xmm

xmm

Suprafața explorată

Figura 1

Exemplu de volum de examinat, respectiv suprafață de examinat

În zona de explorare, metalul de bază trebuie să fie examinat cu palpatoare normale înainte de sudare, dacă nu se poate demonstra că examinarea îmbinării sudate cu palpator unghiular (examinare cu unde transversale) nu va fi influențată negativ de prezența imperfecțiunilor (discontinuităților). În cazul în care sunt detectate imperfecțiuni trebuie să fie evaluată influența acestora asupra examinării și, dacă este necesar, trebuie să fie folosite și alte metode de examinare în vederea examinării satisfăcătoare a îmbinării sudate.

6

REGLAREA DOMENIULUI ȘI A SENSIBILITĂȚII

6.1

Generalități

Reglarea domeniului și a sensibilității trebuie să fie efectuat înaintea fiecărei examinări, conform SR EN 1714 și SR EN 583-2.

Se vor efectua verificări de confirmare a acestor reglări la cel mult 4 ore și la sfărșitul examinării. De asemenea, trebuie să fie efectuate verificări la fiecare modificare a unui parametru al sistemului sau dacă sunt posibile modificări ale reglărilor echivalente.

Dacă în timpul acestor verificări se constată modificări, trebuie să fie efectuate corecții conform SREN 1714.

6.2

Niveluri de referință

Se folosește una din următoarele metode de reglare a nivelurilor de referință:

-

Metoda

1: nivelul de referință corespunde unei curbe amplitudine-distanță pentru o gaură cilindrică cu diametrul de 3 mm;

-

Metoda 2:

nivelurile de referință pentru undele transversale și longitudinale, folosind sistemul distanță-amplificare-mărime (DAM) bazat pe un reflector în formă de disc (DSR), sunt menționate în tabelele 3 și 4;

-

Metoda 3:

nivelul de referință corespunde unei curbe CAD, pentru o crestătură rectangulară adâncă de 1 mm;

-

Examinare în tandem:

DosR = 6 mm (pentru toate grosimile).

Tabelul

2-Niveluri de referință pentru explorarea unghiulară cu unde transversale, pentru metoda 2 (DAM)

Frecvența nominală a palpatorului

(MHz)

Grosime a materialului de bază (mm)

8

<

t < 15

15 < t

<

40

40

<

t

<

100

1,5... 2,5

-

DosR=2mm

DosR=3 mm

3... 5

DosR= 1 mm

DosR = 1,5 mm

-

Tabelul 3-Niveluri de referință pentru unde longitudinale, metoda 2 (DAM)

Frecvența nominală a palpatorului

(MHz)

Grosime a materialului de bază (mm)

8 < t < 15

15

<

t

<

40

40

<

t

<

100

1,5... 2,5

-

DosR=2 mm

DosR= 3-mm

3 ...

5

DosR=2mm

DosR=2 mm

DosR=3 mm

6.3

Niveluri de evaluare

Toate indicațiile egale cu sau mai mari decât următoarele valori trebuie să fie evaluate:

-

Metoda 1 sau 3: nivel de referință-IO dB (33% din CAD);

-

Metoda 2: nivel de referință-4 dB, conform tabelelor 2 și, respectiv, 3;

-

Examinare în tandem: DosR = 6 mm (pentru toate grosimile).

6.4

Corectie de transfer

'

Dacă se folosesc blocuri separate pentr . u

a stabili nivelurile de referi;nță, trebuie să se efecttieze o

măsurare a diferenței de transfer între obiectul de examinat și bloc, într-un număr semnificativ de puncte. Tehnicile corespunzătoare sunt prezentate în SR EN 583-2.

Dacă diferențele sunt mai mici de 2 dB, nu este necesară o corecție.

Dacă diferențele sunt mai mari de 2 dB, dar mai mici de 12 dB, acestea trebuie să fie compensate. Dacă pierderile de transfer sunt mai mari de 12 dB, trebuie să fie cercetată cauza și efectuată pregătirea suprafețelor de explorat, dacă este cazul.

Dacă nu există nici o cauză aparentă pentru valori ridicate de corecție, trebuie să fie măsurată atenuarea în diferite puncte ale obiectului de examinat și dacă se constată că aceasta variază semnificativ trebuie să fie luate măsuri corective.

6.5

Raportul semnal/zgomot

În timpul examinării sudurii, nivelul zgomotului, excluzând indicațiile parazite de suprafață, trebuie să rămână cu cel puțin 12 dB sub nivelul de evaluare. Această cerință poate fi modificată prin acord între părțile contractante.

6.6

Niveluri de examinare

Condițiile de calitate pentru îmbinările sudate sunt asociate cu materialul, procedeul de sudare și condițiile de funcționare. Ținând seama de aceste condiții, există patru niveluri de examinare: A, B, C și D (a se vedea tabelul 4).

În general, nivelurile de examinare sunt legate de nivelurile de calitate.

De la nivelul de examinare A la nivelul de examinare C crește probabilitatea de detectare a discontinuităților, iar nivelul D este convenit pentru aplicații speciale, folosind o procedură scrisă care să țină seama de cerințele generale ale prezentei prescripții tehnice, respectiv de cerințele esențiale ale standardului SR EN 1714.

Atunci când este specificat „conform SR EN 12062", nivelurile de examinare recomandate sunt specificate în tabelul 4.

Tabelul 4

Nivel de examinare

Nivel de calitate

( conform SR EN 25817)

A

C

B

B

C

Prin acord

D

Aplicație specială

Cerințele

specifice

pentru

nivelurile

de exammare

A... C sunt

prezentate

în

anexa A

din SR EN 1714.

Dacă condițiile reale de sudare sau de accesibilitate nu corespund exact cu cele prezentate, tehnica de examinare trebuie să fie modificată pentru a satisface cerințele prezentei prescripții tehnice, ale

SR EN 1714 și ale nivelului de examinare specific cerut. În acest caz trebuie să fie pregătită o procedură de examinare scrisă.

Pentru următoarele tipuri de îmbinări sudate cu pătrundere completă, nivelurile de examinare se stabilesc conform SR EN 1714:

-

îmbinări cap la cap la table și țevi;

-

îmbinări în T;

-

îmbinări de ștuțuri pătrunse;

-

îmbinări în L;

-

îmbinări de ștuțuri aplicate;

-

îmbinări în cruce;

-

îmbinări de noduri în structuri tubulare.

Pentru toate celelalte tipuri de îmbinări se vor elabora proceduri specifice care vor fi avizate de către ISCIR-INSPECT.

7

TEHNICA DE EXAMINARE

7.1

Generalităti

'

Examinarea cu ultrasunete trebuie să fie efectuată în conformitate cu prevederile SR EN 583-1 și cu următoarele prevederi suplimentare:

-

explorarea manuală:

în timpul exflorării cu un palpator unghiular se poate aplica acestuia o mișcare de oscilație de maximum 1O de fiecare parte a direcției fasciculului nominal;

-

examinarea imperfecțiunilor perpendiculare pe suprafață:

aceste discontinuități sunt dificil de detectat, mai ales pentru suduri la materiale mai groase; folosirea acestor telmici trebuie să facă obiectul unei proceduri avizate de către ISCIR-INSPECT, respectiv al unui acord între părțile contractante.

7.2

Localizarea indicatiilor

'

Indicațiile se localizează folosind un sistem de referință care are ales un punct ca origine pe suprafața de examinat (a se vedea exemplul din figura 2).

Dacă examinarea se efectuează pe mai multe suprafețe, trebuie să fie stabilite puncte de referință pe fiecare suprafață și, de asemenea, o relație între pozițiile acestor puncte de referință astfel încât să se determine localizarea absolută a tuturor indicațiilor în raport cu orice punct de referință definit.

În

cazul sudurilor circumferințiale, dacă este necesar, înaintea asamblării pentru sudare se vor stabili puncte de referință interioare și exterioare.

Figura 2

7.3

Evaluarea indicatiilor

'

7.3.1

Amplitudinea maximă a ecoului, lungimea indicației, respectiv înălțimea indicației

Amplitudinea maximă se înregistrează în raport cu nivelul de referință convenit.

Lungimea indicației (pe direcția longitudinală sau transversală) se determină conform SR EN 1712 sau prin tehnica minus 6 dB, dacă nu s-a convenit altfel.

Măsurarea înălțimii indicației se efectuează numai dacă s-a convenit printr-un acord, caz în care măsurarea se va efectua conform SR EN 1714.

7.3.2

Caracterizarea imperfecțiunilor

Caracterizarea imperfecțiunilor se face astfel încât să îndeplinească cerințele nivelurilor de acceptare sau, dacă este necesar, prin înțelegere între părțile contractante.

8

NIVELURI DE ACCEPTARE

Nivelurile de acceptare sunt conform SR EN 1712, respectiv nivelurile 2 și 3, și corespund examinărilor cu ultrasunete a îmbinărilor sudate cu pătrundere completă. La rândul lor, nivelurile 2 și 3 corespund nivelurilor de calitate B și C din SR EN 25817.

Se consideră neacceptate indicațiile de discontinuități plane.

Prin acord între părțile contractante se pot utiliza și alte niveluri de acceptare.

9

CARACTERIZAREA INDICAȚIILOR

Procesul de clasificare implică examinarea fiecăruia dintre parametrii, comparativ cu toți ceilalți pentru a se ajunge la o concluzie precisă.

Clasificarea indicațiilor plane sau neplane se face conform SR EN 1713, ținând seama de următorii parametri:

-

tehnica de sudare și geometria îmbinării;

-

poziția geometrică a indicației;

-

amplitudinea ecoului;

-

reflectivitatea direcțională;

-

modelul ecostatic;

-

modelul ecodinamic.

10

RAPORT DE EXAMINARE

10.1

Generalități

10.1.1

Raportul de examinare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

10.1.1.1

Date generale:

a)

identificarea obiectului de examinat:

-

număr buletin;

-

produs și material;

-

dimensiuni;

-

localizarea sudurii, respectiv a îmbinării sudate;

-

schița reprezentând configurația geometrică (dacă este cazul);

-

referințe la tratamentul termic, la procedura de sudare, respectiv la specificații;

-

stadiul execuției;

ANEXAA

Denumirea și adresa agentului economic: .....................................................

Denumirea și adresa laboratorului: .............................................................

Nr. autorizației din partea ISCIR-INSPECT: ..................................................

Data la care expiră autorizația:

.........................................................................

BULETIN DE EXAMINARE US ÎMBINĂRI SUDATE

Nr..............Data: ...............

Beneficiar

...........................................................................................

Denumire instalație ......................................... ,

subansamblu

,

nr. fabricație ..........................................,anul fabricației ..........................

Conform comenzii interne nr ................................. .

1

Grosime material (conform documentației tehnice) (în mm) .............................

2

Material ...........................Diametru element (în mm)................................

3

Localizarea sudurii, respectiv a îmbinării sudate ......................................................... ..

4

Tipul sudurii..................................................................................................................

5

Referințe la tratamentul termic, respectiv la stadiul fabricației.....................................

6

Starea suprafeței

.......................................................................................................... .

7

Condiții de efectuare a examinării:

Aparat folosit ..................................

Domeniu de lucru (în mm)

.................. . Viteza ultrasonică ............................. .

Tip traductor. .....................................

Diametru traductor (în mm) .................. Unghiul real de incidență al palpatorului ......

Seria .............................................

Amplificare (în dB) (după caz) .............. Tip cuplant ..................................... .

Frecvența (în MHz)..............................

Tip etalon........................................

8

Nivel de referință............................................Nivel de evaluare.................................................

9

Examinarea s-a efectuat în conformitate cu

..............................................................................

..

10

Schița elementului examinat........................................................................................................

11

Rezultatul examinării ...........................................................................................................

12

Observații:

................................................................................ . ..................

Prezentul buletin conține

file.

Nume și prenume

Nr autorizație/ expiră la data

Nivelul de autorizare

Semnătura

Operator

Șef laborator

MINISTERUL

ECONOMIEI

ȘI

COMERȚULUI

O

R

D

I

N

pentru

aprobarea

Prescripției

tehnice

PT

CR

5-2003,

ediția

1,

,,Autorizarea

laboratoarelor

care

efectuează

examinări

nedistructive

la

instalațiile

mecanice

sub

presiune

și

la

instalațiile

de

ridicat"*)

În

aplicarea

Hotărârii

Guvernului

nr.

1.340/2001

privind

organizarea

și

funcționarea

Inspecției

de

Stat

pentru

Controlul

Cazanelor,

Recipientelor

sub

Presiune

și

Instalațiilor

de

Ridicat,

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

37

din

21

ianuarie

2002,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr.

738/2003

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Economiei

și

Comerțului,

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

485

din

7

iulie

2003,

și

având

în

vedere

referatul

de

aprobare

prezentat,

ministrul

economiei

și

comerțului

emite

următorul

ordin:

Art.

1.

-

Se

aprobă

Prescripția

tehnică

PT

CR

5-2003,

ediția

1,

,,Autorizarea

laboratoarelor

care

efectuează

exa-

minări

nedistructive

la

instalațiile

mecanice

sub

presiune

și

la

instalațiile

de

ridicat",

cuprinsă

în

anexa

care

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin.

Art.

2.

-

Prezentul

ordin

va

fi

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I.

Ministrul

economiei

și

comerțului,

Dan

Ioan

Popescu

București,

19

decembrie

2003.

Nr.

368.

*)

Ordinul

nr.

368/2003

a

fost

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

86

din

30

ianuarie

2004

și

este

reprodus

și

în

acest

număr

bis.

ANEXĂ")

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

1

GENERALITĂȚI

1.1

Scop

Prezenta prescripție tehnică se aplică la autorizarea de către ISCIR-INSPECT a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive.

1.2

Domeniu de aplicare

La echipamentele care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, examinările nedistructive se vor efectua numai de către laboratoare autorizate de ISCIR-INSPECT conform prevederilor prezentei prescripții tehnice.

1.3

Referințe normative

1.3.1

Legi și hotărâri

· • Legea nr. 90/1996 privind protecția muncii

•

Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat

1.3.2

Standarde

SR EN ISO 9001:2001,

Sisteme de management al calității. Cerințe

SR EN ISO/CEI 17025:2001, Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări ASTM-E543

2

DOMENII DE AUTORIZARE

2.1

Domeniile și specialitățile examinărilor nedistructive pentru care se autorizează laboratoarele sunt conform tabelului 1.

Nr. crt.

Domeniul de examinare nedistructivă

Simbol

Specialitatea de examinare nedistructivă

Pentru domeniu

Pentru specialitate

1

Radiații penetrante

RT

X

Examinări cu radiații X

'Y

Examinări cu radiatii gamma

2

Ultrasunete

UT

g

Măsurări de grosimi cu ultrasunete

t

Examinări cu ultrasunete la table

s

Examinări cu ultrasunete la îmbinări sudate

(cap la cap și în colț)

1

Examinări cu ultrasunete la profile

laminate

f

Examinări cu ultrasunete la piese foriate

tv

Examinări cu ultrasunete la țevi

Tabelul 1

Nr. crt.

Domeniul de examinare nedistructivă

Simbol

Specialitatea de examinare nedistructivă

Pentru domeniu

Pentru specialitate

3

Particule magnetice

MT

-

Examinări cu particule magnetice, colorate și fluorescente, umede sau uscate, la îmbinari sudate și la materiale (table, țevi, forjate, turnate

etc.)

4

Lichide penetrante

PT

-

Examinări cu lichide penetrante, cu contrast de culoare și fluorescente, la îmbinări sudate și la materiale (table, țevi, forjate, turnate etc.)

5

Curenți turbionari

ET

-

Examinări cu ajutorul curenților

turbionari

6

Verificarea etanșeității

LT

-

Verificarea etanșeității

2.2

Dacă laboratorul se autorizează pentru un întreg domeniu, în autorizație se va menționa doar simbolul domeniului (de exemplu: RTx +RT)' = RT).

2.3

Dacă laboratorul se autorizează numai pentru o specialitate dintr-un anumit domeniu, în autorizație se va trece simbolul domeniului urmat de simbolul specialității (de exemplu: Utg).

2.4

Dacă autorizarea se va face pentru o instalație automată de examinări nedistructive, în autorizație se va scrie litera A înaintea domeniului (de exemplu: AUTtv).

3

CONDIȚII DE AUTORIZARE A LABORATOARELOR

3.1

Laboratorul care solicită autorizarea va înainta, în scris, către ISCIR-INSPECT o cerere de autorizare (a se vedea modelul din anexa A).

3.2

Documentat , ia care va însot , i cererea de autorizare trebuie să cont ,

ină:

a)

manualul calității al laboratorului,

care trebuie să conțină cel puțin:

•

declarația referitoare la politica în domeniul calității;

•

structura laboratorului (organigrama);

•

activitățile operaționale și funcționale referitoare la calitate;

•

proceduri generale de asigurare a calității:

-

modul de tratare (acceptare/respingere) a cererilor de examinare nedistructivă;

-

modalități de control, de înregistrare, de arhivare și de clasare a documentelor interne de examinare nedistructivă;

-

modalități de aprovizionare cu echipamente, piese de schimb și materiale;

-

etalonarea și verificarea echipamentelor;

-

stocarea materialelor și scoaterea acestora din uz (distrugerea acestora);

-

modul de implementare a politicii de calitate în cadrul personalului laboratorului;

•

acțiuni corective

și

preventive:

-

modul de verificare a respectării cerințelor manualului calității de către personalul laboratorului;

-

tratarea neconformităților;

-

tratarea derogărilor;

-

tratarea reclamațiilor;

•

proceduri de lucru pentru fiecare specialitate de examinare pentru care se cere autorizarea, inclusiv modelul buletinelor care se vor emite; în cazul în care procedura de lucru nu se încadrează în prevederile prescripțiilor tehnice în domeniu, Colecția ISCIR, atunci aceasta va trebui să fie analizată și avizată separat de către ISCIR-INSPECT, înainte de introducerea acesteia în manualul calității;

b)

lista echipamentelor (cu număr de inventar și buletine de verificare metrologică), accesoriilor și a materialelor din dotare;

c)

lista standardelor aplicabile, a actelor normative etc.;

d)

decizia de numire a șefului de laborator și a adjunctului acestuia, care trebuie să fie autorizați de către ISCIR-INSPECT cel puțin pentru nivelul 2, în metodele pentru care se solicită autorizarea (a se vedea modelul din anexa D);

e)

prezentarea incintei laboratorului și a anexelor, a modului de întreținere, de renovare, de supraveghere a condițiilor ambientale, de limitare a accesului în anumite zone, de protecție și de securitate;

f)

lista personalului angajat al laboratorului, autorizat de ISCIR-INSPECT conform PT CR 11, pe metoda sau pe metodele pentru care se solicită autorizarea;

g)

în cazul în care laboratorul solicită autorizarea pe domeniul

„radiații penetrante",

se va prezenta și copia de pe autorizația eliberată de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a cărei valabilitate nu trebuie să expire în următoarele 6 luni de la data depunerii ceren1.

3.3

Respingerea cererii de autorizare a laboratorului se va face atunci când documentația depusă nu este completă sau corect întocmită.

3.4

ISCIR-INSPECT va comunica în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii documentației dacă laboratorul este admis sau respins în vederea autorizării.

4

MODUL DE DESFĂȘURARE A AUTORIZĂRII LABORATORULUI

4.1

În cazul în care documentația depusă în vederea autorizării laboratorului a fost acceptată în conformitate cu prevederile de la cap. 3, ISCIR-INSPECT va stabili componența comisiei de autorizare și data efectuării verificării.

4.2

Comisia de autorizare

Comisia pentru autorizarea laboratoarelor va fi compusă din 2 inspectori de specialitate ai ISCIR-INSPECT, membri ai

„Comisiei

de autorizare ISCIR pe țară în examinări nedistructive".

Componența comisiei va fi comunicată agentului economic, a cărui cerere a fost admisă, cu 1O zile înaintea datei de efectuare a

verificării

tehnice.

4.3

Verificarea în vederea autorizării

4.3.1

Comisia de autorizare

va

examina personalul laboratorului în ceea ce privește însușirea prevederilor manualului calității și a

atribuțiilor

care îi revin din acesta.

4.3.2

Comisia de autorizare va verifica modul în care sunt respectate cerințele manualului calității în cadrul laboratorului.

4.3.3

Comisia de autorizare va verifica dacă datele prezentate în documentația de autorizare sunt corecte. Se va verifica existența și funcționarea aparaturii de măsurare, a accesoriilor și a materialelor pentru examinări nedistructive, cât și existența personalului autorizat de ISCIR-INSPECT (conform PT CR 11) în domeniile pentru care se solicită autorizarea.

4.3.4

În cazul în care datele prezentate în documentația de autorizare nu corespund situației existente la agentul economic, laboratorul va fi respins la autorizare.

4.3.5

Comisia de autorizare va urmări modul în care sunt respectate prevederile manualului calității (inclusiv ale procedurilor de lucru).

4.3.6

În cazul în care nu se poate face dovada capabilității efectuării examinărilor nedistructive pentru unul sau mai multe domenii, laboratorul nu va fi autorizat pe domeniul (domeniile) respectiv(e).

5

EMITEREA ȘI VALABILITATEA AUTORIZAȚIILOR

5.1

În baza verificării documentației tehnice și a procesului-verbal încheiat de comisia de autorizare, ISCIR-INSPECT va emite autorizația laboratorului (a se vedea modelul din anexa C).

5.2

Autorizațiile se vor emite doar pentru domeniile și specialitățile pentru care laboratorul îndeplinește cerințele prezentei prescripții tehnice.

5.3

Perioada de valabilitate a autorizațiilor este de 2 ani de Ia data emiterii.

5.4

După obținerea autorizației, orice modificare față de documentația avizată inițial (inclusiv în lista echipamentelor), care nu este comunicată la ISCIR-INSPECT în termen de 15 de zile, atrage după sine anularea autorizației .

5.5

Autorizațiile emise vor fi puse la dispoziția inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT ori de câte ori se solicită acest lucru.

6

VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ A CONDIT ,

IILOR DE AUTORIZARE

6.1

În intervalul de 2 ani, cît este valabilă autorizația laboratorului, se va efectua o verificare tehnică a activității laboratorului privind modul în care sunt respectate condițiile de autorizare.

6.2

Data efectuării verificării tehnice va fi comunicată agentului economic.

6.3

Comisia de verificare va fi compusă din 1-2 inspectori de specialitate ai ISCIR-INSPECT, care fac

- ,

parte din „Comisia de autorizare ISCIR pe țară în examinări nedistructive", care va încheia un proces-verbal de verificare la finalul controlului.

6.4

ISCIR-INSPECT poate efectua verificări inopinate privind activitatea laboratorului.

6.5

În cazul în care, la verificarea tehnică, se constată că nu sunt respectate condițiile în care a fost acordată autorizația, comisia va suspenda autorizația laboratorului, emisă de ISCIR-INSPECT, pentru maxim 30 de zile. În această perioadă agentul economic va remedia neconformitățile constatate.

6.6

În

funcție de gravitatea abaterilor constatate se poate dispune retragerea autorizației laboratorului.

6.7

În perioada în care autorizația este suspendată, nu se vor efectua examinări nedistructive și implicit nu se vor emite buletine de examinare nedistructivă în domeniul ISCIR.

6.8

Laboratorul căruia i s-a retras autorizația emisă de ISCIR-INSPECT poate solicita reautorizarea după 90 de zile de la data retragerii, cu respectarea prevederilor de la cap. 3.

7

REAUTORIZAREA LABORATOARELOR

7.1

Laboratorul care solicită reautorizarea va înainta, în scris, către ISCIR-INSPECT cererea de reautorizare (a se vedea modelul din anexa B) cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea autorizației.

'

'

'

,

7.2

Documentatia care trebuie să însotească cererea de reautorizare va contine documentele mentionate la pct. 3.2 lit. a)... f) și procesul-verbal menționat la pct. 6.3 (eventual și cel de la verificarea inopinată).

7.3

Respingerea cererii de reautorizare a laboratorului se va face atunci când documentația depusă nu este completă sau corect întocmită.

7.4

ISCIR-INSPECT va comunica în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii documentației dacă laboratorul este admis sau respins în vederea reautorizării.

7.5

În cazul în care documentația depusă în vederea reautorizării laboratorului a fost acceptată, ISCIR- INSPECT va stabili componența comisiei de reautorizare și data efectuării verificării.

7.6

Modul de desfășurare a reautorizării laboratorului este identic cu cel de la autorizarea inițială a acestuia (conform prevederilor de la pct. 4.2.. .4.3.6).

8

OBLIGAȚIILE LABORATOARELOR AUTORIZATE

8.1

Laboratoarele autorizate vor respecta prevederile prescripțiilor tehnice aplicabile în vigoare, Colecția ISCIR.

8.2

Laboratoarele autorizate vor consemna, în mod obligatoriu, în buletinele de examinări nedistructive emise următoarele date referitoare la laborator:

denumirea completă și adresa agentului economic; denumirea completă și adresa laboratorului; numărul autorizației emise de ISCIR-INSPECT;

domeniul și specialitatea la care se referă buletinul de examinare; data la care expiră autorizația.

8.3

La expirarea valabilității autorizației, laboratorul nu mai are dreptul să efectueze

examinări nedistructive în domeniile și specialitățile pentru care a fost autorizat de ISCIR-INSPECT.

9

DISPOZIȚII FINALE

9.1

Orice încălcare a prevederilor prezentei prescripții tehnice atrage după sine retragerea autorizației laboratorului.

9.2

Orice modificare, adăugire sau ștersătură în autorizație atrage după sine retragerea autorizației.

9.3

În cazul pierderii autorizației, se poate obține o nouă autorizație (duplicat) de la ISCIR-INSPECT, în baza unei cereri scrise, numai dacă laboratorul a anunțat pierderea autorizației în Monitorul Oficial al României, Partea III.

9.4

Prezenta prescripție tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

9.5

La data intrării în vigoare a prezentei prescripții tehnice își încetează valabilitatea următoarea prescripție tehnică:

•

CR 15-99

„Prescripții tehnice pentru autorizarea laboratoarelor care execută examinări nedistructive la instalațiile mecanice sub presiune și instalațiile de ridicat", aprobată prin Ordinul ministrului industriei și comerțului nr. 60/1999.

9.6

Nerespectarea prevederilor prezentei prescripții tehnice se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.

9.7

Orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei prescripții tehnice își încetează valabilitatea.

9.8

Utilizatorii prezentei prescripții tehnice sunt obligați să se asigure că sunt în posesia ultimei ediții și a tuturor modificărilor apărute după publicare.

9.9

Trimiterile făcute în prezenta prescripție tehnică la standarde, prescripții tehnice, acte legislative etc. se referă

la

edițiile în vigoare.

9.1

O

Toate autorizațiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripții tehnice rămân valabile până la data expirării, numai pentru domeniile reglementate de prezenta prescripție tehnică.

ANEXA A

Cerere de autorizare a laboratorului (laboratoarelor) de examinări nedistructive

(Antetul agentului economic)

Către, ISCIR-INSPECT

În vederea autorizării, în conformitate cu prevederile prescripției tehnice PT CR 5, vă rugăm să acceptați spre analiză documentația depusă de:............................................................................... . ... . .

.

(denumirea completă a laboratorului)

cu sediul în

(adresa completă)

telefon

....................................

fax

............................................................................

Solicităm autorizarea pentru următoarele domenii și specialități:

Persoana

(persoanele)

delegată

de

noi

pentm

a

se

ocupa

de

această

problemă

este

(sunt)

................,......................................................................................și

poate

fi

contactată

la

telefonul. ..............

La

prezenta

cerere

s-a

atașat,

într-un

exemplar,

documentația

compusă

din:

Tarifele rezultate în urma autorizării se vor achita din contul nostru numărul deschis la .................................. cod fiscal .................................. .

Manager (Director General) (Nume, prenume, semnătura și

ștampila)

Director Economic (Nume, prenume și semnătura)

ANEXAB

Cerere de

reautorizare a laboratorului (laboratoarelor) de examinări nedistructive

(Antetul agentului economic)

Către,

ISCIR-INSPECT

În

vederea

reautorizării, în conformitate cu prevederile prescripției tehnice

PT

CR 5, vă rugăm să acceptați spre analiză documentatia depusă de: .................................................................... . ... . ...........

.

(denumirea completă al laboratorului)

cu sediul în

(adresa completă)

telefon

....................................

fax

.................. .. ......................................................... .

Menționăm că laboratorul (laboratoarele) a fost autorizat în domeniile și specialitățile................. .

.. ..... .. ... . . .. ............ . ..... .. .. . ................. pentru perioada ...............................................

Solicităm reautorizarea pentru următoarele domenii și specialități:

Persoana (persoanele) delegată de noi pentru a se ocupa de această problemă este (sunt) ................

.. . .. . . . .. . ........... . ............ . . .... ..................., și poate fi contactată la telefonul .....................

La prezenta cerere s-a atașat, într-un exemplar, documentația, compusă din: ................................

Tarifele rezultate în urma reautorizării se vor achita din contul nostru numărul .......... .... ............... . .. .

.

deschis la

.....................................

cod fiscal

..................................

.

Manager (Director General) (Nume, prenume, semnătura și

ștampila)

Director Economic (Nume, prenume·și semnătura)

ANEXAC

Nr... .. . din......

AUTORIZATIE

(conform procesului-verbal '

nr ....din

)

1

Agentul economic:

( Denumirea completă a agentului economic) ( adresa completă )

Nr. înreg. la RC...........; Cod fiscal..............

Tel. .............. Fax...............

2

Domeniul autorizației:

Este autorizat să efectueze examinări nedistructive la instalații mecanice sub presiune și la instalații de ridicat

( Se indică domeniile/specialitățile de examinări nedistructive care au fost autorizate)

3

Șef laborator examinări nedistructive:

4

Mențiuni:

Orice schimbare față de prezenta duce la anularea de drept a AUTORIZAȚIEI dacă nu este anunțată în termen de 15 zile de la producerea acesteia și confirmată în termen de 30 de zile de ISCIR-INSPECT.

Agentul economic, prin reprezentanții săi legali, împreună cu persoanele autorizate răspunde de respectarea prevederilor legale în domeniu.

5

Termenul de valabilitate al AUTORIZAȚIEI:

(maxim 2 ani)

INSPECTOR DE STAT ȘEF

INSPECTOR ȘEF ISCIR-INSPECT

Inspector de specialitate

ANEXAD

Model de decizie pentru numirea șefului (adjunctului) laboratorului de examinări nedistructive

Antetul agentului economic

DECIZIE

Nr.

.......... din ...................

Unitatea ........................................... reprezentată prin

manager (director),

Având în vedere prevederile prescripției tehnice PT CR 5

DECIDE:

1

Domnul

(Doamna)

.................................de

specialitate..........................având

funcția

de

..........................

începând cu data de ........................... se numește șef (șef adjunct) laborator de examinări nedistructive .......................... din cadrul ...................... .. ............................................................

2

Șeful (adjunctul șefului) de laborator este obligat să cunoască și să aplice întocmai prevederile legislației în vigoare și ale prescripțiilor tehnice, Colecția ISCIR.

3

Activitatea șefului (șefului adjunct) de laborator de examinări nedistructive va fi coordonată și îndrumată din partea conducerii de ..............................................., care răspunde împreună cu acesta de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor legislației în vigoare și ale prescripțiilor tehnice, Colecția ISCIR.

4

Încălcarea obligațiilor prevăzute în prescripțiile

tehnice, Colecția

ISCIR, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală a celor vinovați.

5

Prezenta decizie anulează decizia anterioară nr. ..

..

.. .. .. .. ..

.. . din .. .. ..

. ..

... .. și devine definitivă după confirmarea personalului de către ISCIR-INSPECT.

MANAGER,

(Numele, prenumele, semnătura și ștampila)

OFICIU JURIDIC

(Numele, prenumele și semnătura)

Data:

............................

MINISTERUL

ECONOMIEI

ȘI

COMERȚULUI

O

R

D

I

N

pentru

aprobarea

Prescripției

tehnice

PT

CR

6-2003,

ediția

1,

,,Examinarea

cu

lichide

penetrante

a

îmbinărilor

sudate

ale

instalațiilor

mecanice

sub

presiune

și

ale

instalațiilor

de

ridicat"*)

În

aplicarea

Hotărârii

Guvernului

nr.

1.340/2001

privind

organizarea

și

funcționarea

Inspecției

de

Stat

pentru

Controlul

Cazanelor,

Recipientelor

sub

Presiune

și

Instalațiilor

de

Ridicat,

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

37

din

21

ianuarie

2002,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr.

738/2003

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Economiei

și

Comerțului,

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

485

din

7

iulie

2003,

și

având

în

vedere

referatul

de

aprobare

prezentat,

ministrul

economiei

și

comerțului

emite

următorul

ordin:

Art.

1.

-

Se

aprobă

Prescripția

tehnică

PT

CR

6-2003,

ediția

1,

,,Examinarea

cu

lichide

penetrante

a

îmbinărilor

sudate

ale

instalațiilor

mecanice

sub

presiune

și

ale

instalațiilor

de

ridicat",

cuprinsă

în

anexa

care

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin.

Art.

2.

-

Prezentul

ordin

va

fi

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I.

Ministrul

economiei

și

comerțului,

Dan

Ioan

Popescu

București,

19

decembrie

2003.

Nr.

369.

*)

Ordinul

nr.

369/2003

a

fost

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

86

din

30

ianuarie

2004

și

este

reprodus

și

în

acest

număr

bis.

ANEXĂ")

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

1

GENERALITĂȚI

1.1

Scop

Prezenta prescripție tehnică face parte din reglementările tehnice naționale referitoare la examinările nedistructive.

Autoritatea tehnică națională care asigură punerea în aplicare și respectarea prevederilor din prezenta prescripție tehnică este ISCIR

-

Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

m .

1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei și Comerțului ,

având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecției utilizatorilor și a siguranței în funcționare a instalațiilor, echipamentelor și aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.

1.2

Domeniu de aplicare

Prezenta prescripție tehnică stabilește modul de examinare cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate ale elementelor instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat supuse supravegherii conform prevederilor prescripțiilor tehnice, Colecția ISCIR.

Examinările nedistructive la elemente și componente ale obiectivelor și instalațiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum și la alte elemente și componente la care este necesară supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentației de execuție, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea prevederilor standardelor și prescripțiilor tehnice aplicabile, Colecția ISCIR.

Prevederile prezentei prescripții tehnice sunt aplicabile oricărui tip de îmbinare sudată dintre materiale metalice (neporoase), în vederea detectării discontinuităților deschise la suprafața îmbinării sudate (sau a materialelor de bază).

Discontinuitățile care pot fi puse în evidență în îmbinarea sudată, inclusiv în zona adiacentă (materialele de bază), pot fi de tip fisură, lipsă de topire, porozitate, suprapuneri, exfolieri sau cute.

1.3

Personal de executie

'

Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuată de către personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripției tehnice PT CR 11, Colecția ISCIR.

1.4

Referințe normative

Prezenta prescripție tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripții tehnice și alte reglementări naționale.

1.4.1

Legi și hotărâri

•

Legea m. 90/1996 privind protecția muncii

•

Hotărârea Guvernului m. 1.340 / 2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat

•

Hotărârea Guvernului m. 752/2002 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a echipamentelor sub presiune

1.4.2

Standarde

•

SR EN 473:2002, Calificarea și certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale

•

SR EN 571-1:1999, Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea 1: Principii generale

•

SR EN 1O163-1:1994, Condiții de livrare privind starea suprafețelor tablelor, platbenzilor și profilelor de oțel laminate la cald. Partea 1: Generalități

•

SR EN 10228-2:2000, Examinări nedistructive ale pieselor forjate din oțel. Partea 2: Examinări cu lichide penetrante

•

SR EN 25817:1993, Îmbinări sudate cu arc electric din oțel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor

•

prEN 571-2,

•

prEN 571-3,

•

prEN 1330-6,

•

prEN 1956,

Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 2: Testing of penetrant materials Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 3: Reference test blocks

Non-destructive testing-Terminology-Part 6: Terms used in penetrant systems

Non-destructive testing- Penetrant testing and magnetic partide testing-Viewing conditions

•ASTME 165-1995, Standard Test Method for Liquid Penetrant Examination

•ASTME 1209-87, Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination Using the Water Washable Process

•ASTME 1219-87, Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination Using the Solvent Removable Process

•ASTME 1220-87, Standard Test Method for Visible Penetrant Examination Using the Solvent Removable Process

•

ASTM D 129-1995, Standard Test Method for Sulfur in Petroleum Products (General Bomb Method)

•

ASTM D 516-1990, Standard Test Method for Sulfate Ion in Water

•

ASTM D 808-1995, Standard Test Method for Chlorine inNew and Used Petroleum Products (Bomb Method)

•

ASTM D 1552-1995, Standard Test Method for Sulfur in Petroleum Products (High-Temperature Method)

•

Cod ASME, Secțiunea a V-a, ediția 1998

1.5

Termeni

Termenii sunt conform prEN 1330-6.

1.6

Abrevieri

PT

- Prescripție tehnică UV

- Ultraviolete

2

PRODUSE, SENSIBILITATE ȘI DENUMIRE

2.1

Familie (set) de produse

Familia (setul) de produse pentru examinarea cu lichide penetrante este o combinație a următoarelor materiale: penetrant, produs de îndepărtare a excesului de penetrant și developant. În familia de produse, producătorul poate include și degresantul utilizat la curățarea chimică prealabilă a pieselor de examinat. În tabelul 1 sunt prezentate tipurile de produse folosite pentru examinarea cu lichide penetrante.

Familia (setul) de produse va fi achiziționată, în mod obligatoriu, de la același producător, în conformitate cu instrucțiunile acestuia.

Tabelul 1

Penetrant

Produs pentru îndepărtarea excesului de

penetrant

Developant

Tip

Denumire

Tip

Denumire

Tip

Denumire

I

Penetrant fluorescent

A B

C D

E

Apă

a b

C

d e

Uscat

II

III

Penetrant contrast de culoare

Dublu scop (penetrant fluorescent și contrast de culoare)

Emulgator lipofil

Solvent

Solubil în apă Suspendabil în apă

Pe bază de solvent (umed neapos)

Pe bază de apă sau solvent pentru aplicații speciale

Emulgator hidrofil Opțional preclătire

(apă)

Emulgator (diluat în apă)

Clătire finală (apă)

Apă și solvent

1)

Emulgator pe bază de ulei

2)

Clătire cu apă curgătoare

2.2

Produsele folosite nu trebuie să genereze reacții chimice cu materialul examinat și nici să reacționeze chimic între ele. La utilizarea lichidelor penetrante se va avea în vedere următoarele:

-

oțelurile inoxidabile austenitice și titanul sunt atacate de halogenii Cl și F;

-

oțelurile cu conținut ridicat de nichel sunt atacate de sulfuri etc.

2.3

În cazul în care există cerințe privind limitarea conținutului pentru anumite elemente din compoziția produselor de examinare (de exemplu: halogeni, sulf etc.) se vor respecta limitele impuse,

care vor fi certificate printr-un buletin de analiză chimică corespunzător. Limitele se vor înscrie și în buletinul de examinare emis.

2.4

Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lămpi care emit radiații ultraviolete cu lungimea de undă cuprinsă între 330... 390 nm.

2.5

Laboratoarele care efectuează examinări cu lichide penetrante trebuie să fie dotate cu aparate pentru măsurarea iluminării zonei de examinat, pentru lumină albă și pentru lumină ultravioletă (în cazul utilizării lichidelor penetrante fluorescente). Aparatura destinată iluminării suprafeței cu lumină albă sau ultravioletă va fi verificată metrologic, conform prevederilor legale.

2.6

Laboratoarele care efectuează examinări cu lichide penetrante trebuie să aibă în dotare cel puțin un bloc de comparare (a se vedea anexa B) care va fi utilizat în conformitate cu prevederile prezentei prescripții tehnice.

3

CONDIȚII PREALABILE DE EXAMINARE

3.1

Îmbinările sudate care se examinează cu lichide penetrante, volumul de examinare, faza tehnologică în care se face examinarea și tipul de lichide penetrante vor fi stabilite în funcție de cerințele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea și verificarea tehnică, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT.

3.2

Examinarea cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate va fi efectuată în conformitate cu SR EN 571-1 și cu prevederile prezentei prescripții tehnice, în funcție de secvența operațiilor.

3.3

Pregătirea și curățarea prealabilă

Curățarea prealabilă trebuie să garanteze că reziduurile au fost îndepărtate de pe suprafața de examinat și că penetrantul poate intra în orice discontinuitate.

Îmbinarea sudată care urmează a fi examinată, precum și zonele adiacente acesteia cu o lățime de minim 25 mm, vor fi curățate de oxizi, de alte straturi neaderente (zgură, stropi de sudură, grăsimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protecție etc.) și de orice alt material străin care pot obtura sau masca discontinuitățile sau pot altera lichidele penetrante.

În funcție de cele constatate la un control vizual prealabil, la alegerea metodei de curățare se vor avea în vedere următoarele aspecte:

-

natura impurităților și a contaminanților;

-

efectul metodei de curățare asupra îmbinării sudate și a materialului adiacent;

-

aplicabilitatea practică;

-

metodele specifice impuse de documentația de execuție.

Curățarea prealabilă se efectuează în două etape:

a)

curățarea mecanică:

curățarea mecanică se efectuează în scopul îndepărtării unor impurități (de exemplu: zgură, stropi de sudură, rugină, oxizi, carburi etc.); această curățare se efectuează prin periere cu perii de sârmă, polizare, șlefuire, sablare, jet de apă sub presiune ridicată etc.; polizarea îmbinării sudate este necesară numai în cazul în care suprafața îmbinării sudate prezintă neregularități mari care pot genera indicații false sau pot masca discontinuități; nu se va folosi metoda de curățare mecanică prin sablare cu alice, deoarece aceasta poate conduce, prin deformare plastică, la obturarea discontinuităților deschise la suprafață; în toate cazurile, tehnologia de curățare trebuie să garanteze că discontinuitățile nu sunt obturate prin deformare plastică sau prin acumulări de materiale abrazive;

b)

curățarea chimică:

curățarea chimică se efectuează în scopul îndepărtării materialelor organice (de exemplu: grăsimi, uleiuri, vopsea etc.); această curățare se poate efectua cu solvenți organici (care pot fi livrați de producător împreună cu setul de produse de examinare), cu detergenți sau cu soluții de decapare; la curățarea chimică se va avea în vedere ca agenții folosiți să nu reacționeze cu materialul examinat și să nu lase reziduuri pe piesă; atunci când există cerințe privind limitarea conținutului în anumiți compuși pentru solvenții organici și soluțiile de decapare, se vor respecta prevederile de la pct. 2.3; proiectantul poate indica și alți agenți de curățare chimică, cu condiția ca aceștia să respecte cele menționate anterior.

Factorii care pot influența negativ concluziile examinării cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate, datorați stării suprafeței, sunt prezentați în tabelul 2.

Tabelul 2

Starea suprafeței îmbinării sudate

Influența asupra concluziilor examinării

Uleioasă, grasă, murdară, curățată cu alice sau nisip

Nu se ob ' tine nici o indic , atie

Umedă

Indicațiile sunt slabe din cauza

diluării penetrantului

Acoperită de crustă, oxizi

Indicațiile sunt false sau nu se

obtine nici o indicație

3.4

Uscarea

După curățarea prealabilă, suprafața de examinat se usucă prin evaporare naturală sau forțată folosind aer cald sau rece filtrat de impurități uleioase și apă, până dispare orice urmă de umezeală de pe suprafață.

După curățarea suprafețelor pe care se va efectua examinarea cu lichide penetrante, se va efectua un control vizual care să ateste acest lucru.

Temperatura piesei trebuie să fie cuprinsă între 10°C și 50°C pe toată durata examinării cu lichide penetrante. Dacă prin instrucțiunile de utilizare, producătorul produselor de examinare indică alte limite de temperatură și se dorește utilizarea acestora în afara intervalului 10...50°C, se va efectua o încercare a acestora, conform prevederilor din anexa B.

4

TEHNICA DE EXAMINARE

Tehnica de examinare se identifică prin simbolurile indicate în tabelul 1, care prezintă și familia de produse. De exemplu, în cazul utilizării unui penetrant cu contrast de culoare, al cărui exces se îndepărtează cu apă, și al unui developant pe bază de solvent identificarea va fi: IIAd.

4.1

Aplicarea penetrantului

Penetrantul se aplică pe suprafața îmbinării sudate și a zonelor adiacente prin pulverizare, pensulare, turnare sau imersare (dacă acest lucru este posibil).

4.1.1

Timpul de penetrare trebuie să fie cuprins între 5 și 60 de minute. Dacă producătorul produselor de examinare prevede prin instrucțiunile de utilizare un timp de penetrare cuprins în acest interval,

acesta

va fi respectat.

4.1.2

Pe toată durata penetrării se va urmări ca lichidul să nu se usuce și să acopere întreaga suprafață supusă

examinării.

Dacă este necesar, se admite completarea cantității de penetrant aplicat.

4.2

Îndepărtarea excesului de penetrant

4.2.1

Excesul de penetrant solubil în apă se îndepărtează prin ștergere cu tampoane de pânză umezite sau cu ajutorul unui jet de apă cu temperatura cuprinsă între 10°C și 40°C și presiunea mai mică de 2,5 bar, sub un unghi mai mic de 30° față de suprafață.

4.2.2

Excesul de penetrant solubil în solvent se îndepărtează prin ștergerea suprafeței cu pânze curate uscate care nu lasă scame, urmată de o curățare a suprafeței cu tampoane din pânză, umezite în solventul indicat.

4.2.3

Excesul de penetrant care se îndepărtează cu emulgatori hidrofili se efectuează în următoarele etape:

-

spălare cu apă pentru a îndepărta cea mai mare parte a penetrantului în exces;

-

aplicarea emulgatorului prin pulverizare, turnare sau, dacă este posibil, prin imersare; timpul de emulsionare este cuprins între câteva secunde și 5 minute, în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

-

după emulsionare se efectuează o spălare finală cu apă.

4.2.4

Excesul de penetrant care se îndepărtează cu emulgatori lipofili se face numai prin imersare, a cărei durată este prevăzută de producător, urmată de o spălare cu apă.

4.2.5

În cazul penetranților al căror exces se îndepărtează cu apă și solvent, se va face o spălare cu apă a suprafeței, urmată de o curățare a suprafeței numai cu tampoane de pânză care nu lasă scame, umezite în solventul indicat.

4.2.6

Se va evita, în toate cazurile, o spălare excesivă care poate conduce la îndepărtarea penetrantului din discontinuitățile deschise la suprafață. Îndepărtarea excesului de penetrant se consideră terminată atunci când:

-

dispare orice urmă de culoare vizibilă, în cazul penetranților cu contrast de culoare;

-

nu mai apare nici un fond fluorescent, în cazul penetranților fluorescenți, pus în evidență de o sursă de lumină ultravioletă cu minim 300

µW/cm 2 .

4.3

Uscarea suprafeței

4.3.1

Imediat după îndepărtarea excesului de penetrant, suprafața supusă examinării se usucă prin unul din următoarele procedee:

-

ștergere cu o pânză uscată care nu lasă scame;

-

evaporare la temperatura ambiantă;

-

evaporare la temperatură ridicată;

-

evaporare forțată sub acțiunea unui jet de aer filtrat de impurități uleioase și apă astfel încât presiunea pe suprafața piesei să fie menținută cât mai redusă posibil.

Temperatura suprafeței nu trebuie să depășească 50°C în timpul uscării, dacă nu s-a convenit altfel.

4.3.2

Uscarea se consideră terminată în momentul în care de pe suprafața de examinat dispare orice urmă de pată de umezeală. Se va evita o uscare excesivă pentru a nu conduce la uscarea penetrantului aflat în discontinuități.

4.3.3

Se poate renunța la uscarea suprafeței dacă se utilizează un developant sub formă de suspensie/soluție în apă.

4.4

Aplicarea developantului

4.4.1

Developanții sub formă de pulbere uscată vor fi folosiți numai cu penetranți fluorescenți și vor fi aplicați prin pensulare, pulverizare sau sitare.

4.4.2

Developanții suspensie în apă și cei pe bază de solvent vor fi agitați bine pentru omogenizarea suspensiei și

vor

fi

aplicați

numai prin pulverizare. Aplicarea poate fi efectuată și cu un echipament care folosește aer comprimat filtrat și uscat. Se va asigura o depunere subțire și uniformă pe întreaga suprafață de examinat.

4.4.3

După aplicarea developanților suspensie în apă sau solubili în apă ,

precum și a celor pe bază de solvenți, suprafața de examinat trebuie să fie uscată prin

evaporare

naturală sau prin evaporare forțată.

4.4.4

Durata de developare începe imediat după aplicarea developanților uscați și imediat după uscarea suprafeței, atunci când se folosesc developanți umezi. Aceasta poate fi cuprinsă între 1O min și 30 min ,

dacă producătorul nu prevede alți timpi. Interpretarea finală a rezultatelor se efectuează în momentul terminării timpului prescris pentru developare.

4.4.5

Factorii care pot influența negativ concluziile examinării cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate, datorați calității operațiilor din tehnica de examinare, sunt prezentați în tabelul 3.

Tabelul 3

Operațiile din tehnica de examinare

Calitatea operatiei

insuficientă

excesivă

Penetrarea

Nu apar defecte fine

Eliminarea excesului de

penetrant poate fi dificilă

Spălarea (îndepărtarea

excesului de penetrant)

Indicațiile pot fi neconcludente

Se elimină penetrantul din defectele puțin adânci

Developarea

Contrast slab, respectiv luminiscență redusă

Ascunde defectele fine

5

CONDIȚII DE INTERPRETARE

5.1

Iluminarea suprafeței de examinat se efectuează astfel încât direcția fasciculului de lumină să nu depășească cu 30° unghiul format cu normala la suprafață .

5.2

Iluminarea

se

va efectua

astfel

încât să nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafața de exan1inat.

5.3

Fasciculul de lumină trebuie să fie astfel îndreptat încât să ilumineze suprafața de examinat și să fie ecranat față de ochii interpretatorului.

5.4

Interpretarea ,

în

cazul lichidelor penetrante fluorescente, trebuie să fie

efectuată

în incinte întunecate, cu iluminare reziduală și cu o intensitate a radiației ultraviolete pe suprafață conform SR EN 571-1 (lumina vizibilă este limitată la maxim 20 lx).

5.5

Condițiile iluminării ultraviolete și a luminii reziduale se verifică la începutul examinării ,

la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul consideră necesar, dar nu mai puțin de o dată pe schimb.

5.6

Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, se efectuează la lumină naturală sau la lumină albă artificială coform SR EN 571-1, precum și conform prEN 1956, prin măsurarea iluminării suprafeței la începutul examinării, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul consideră necesar, dar nu mai puțin de o dată

pe

schimb.

6

INDICAȚII DE DISCONTINUITĂȚI

6.1

Indicațiile de discontinuități care pot să apară pe suprafața examinată pot fi:

a)

indicații concludente, care pot avea următoarele aspecte:

-

liniare, la care lungimea este mai mare decât triplul lățimii maxime;

-

neliniare;

b)

indicații neconcludente, datorate modului necorespunzător de pregătire a suprafeței de examinat sau executării defectuoase a operațiilor din tehnica de lucru; în acest caz este necesară repetarea examinării după pregătirea corespunzătoare a suprafeței; la repetarea examinării se va utiliza același set de lichide penetrante și aceeași tehnică;

c)

indicații false, datorate configurației suprafeței, crustelor, oxizilor etc.

6.2

Indicațiile de discontinuități liniare pot fi sub formă de:

a)

linie continuă, datorită fisurilor, lipsei de topire, lipsei de pătrundere și exfolierilor;

b)

linie întreruptă sau punctată, datorită fisurilor foarte înguste sau numai parțial străpunse la suprafața examinată, precum și exfolierilor parțial acoperite în timpul prelucrărilor.

6.3

Indicațiile rotunjite se pot datora porilor de suprafață.

7

CRITERII DE ACCEPTARE

Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 571-1 și sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Tipuri de indicații

Niveluri de acceptare

1

2

3

Indicații liniare

1

=

lungimea indicației

1

::;;2 (mm)

1

::;;4 (mm)

1 ::;; 8 (mm)

Indicație neliniară

d

=

axa cu dimensiune maximă

d ::;;4 (mm)

d ::;;6 (mm)

d ::;; 8 (mm)

7.1

În cazul echipamentelor sub presiune specificate în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002, condițiile minime recomandate de acceptare a indicațiilor de discontinuități prezentate în tabelul 3 vor fi corelate astfel:

-

echipamentele sub presiune din categoriile III și IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1;

-

echipamentele sub presiune din categoriile I și II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.

7.2

La examinarea echipamentelor, elementelor și componentelor instalațiilor de ridicat se aplică nivelul de acceptare

1,

conform tabelului 3.

7.3

Pentru celelalte cazuri de examinări, nivelurile de acceptare a indicațiilor de discontinuități vor fi stabilite de organele competente.

ANEXAA

Model de buletin pentru examinarea cu lichide penetrante

(Denumirea completă și adresa agentului economic, denumirea completă și adresa laboratorului, numărul autorizației laboratorului, data la care expiră autorizația)

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr.

Data

Denumirea

produsului ...........................................................subansamblul.

m.

de fabricație ...................... construit în anul. ...................................conform comenzii interne m·...........................material ..........................beneficiar ..............................................

1

Condiții de executare a examinării:

Simbolizare

procedeu: .........................................................................

Tipul lichidelor penetrante: ....................................................................

Producător ................................Nr. lot .............Valabilitate .....................

Temperatura mediului ambiant. ..................Temperatura piesei...................... Modul de curățare a piesei....................................................................

Durata de:

Penetrare

minute

Emulsionare

minute

Developare

minute

Agent de îndepărtare a excesului de penetrant............................................... Tipul lămpii cu UV:.............................................................................

Iluminare ...................Intensitatea radiației ultraviolete pe suprafață ......................

2

Examinarea s-a efectuat conform procedurii ...........;* ............................

3

Lichidele penetrante au fost limitate în.................la.............................

4

Interpretarea

rezultatelor

examinării

s-a făcut

la nivelul

de acceptare

.............., în conformitate cu prevederile prescripției tehnice PT CR 6, Colecția ISCIR, constatându-se următoarele:

....................... •

...........................................................········································ ..

Nume și prenume

Nr. autorizație/ data expirării

Nivel de autorizare

Semnătura

Operator

I

Șef laborator

I

*) Se va preciza momentul în care s-a efectuat examinarea (înainte de tratament, între straturi etc.).

ANEXAB

Verificarea aplicabilității tehnicii de examinare cu lichide penetrante

B.l

Verificarea aplicabilității tehnicii de examinare cu lichide penetrante se efectuează pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare pentru stabilirea modului de utilizare (durată de penetrare, emulsionare, spălare și developare) a unui set de lichide penetrante, în afara limitelor de temperatură prevăzute la pct. 3.4 din prescripția tehnică, pentru compararea performanțelor a două seturi de lichide penetrante diferite sau pentru verificarea condițiilor de păstrare și depozitare.

A

B

lf\

"<I"

o

,11

I\

"<I"

o

\I

50

/

......

,

'

B

A

a)

Monobloc

b)

Blocuri separate

Figura B.1

ANEXA B

(continuare)

B.2

Pentru aplicarea metodei de comparare

se

folosesc blocurile tip Pl și/sau P2 prezentate în figurile B.1 și B.2. Dimensiunile blocurilor sunt

informative.

Acestea pot fi

modificate

în funcție de

necesități

și posibilități.

B.3

Blocul Pl se confecționează din aluminiu.

Acesta

poate fi monobloc

sau

din două blocuri identice,

conform

figurii B.1.

În cazul

monoblocului, o

față

se notează cu A

și

cealaltă

cu

B. Dacă

se

utilizează două blocuri

separate,

unul se

va

marca cu A

și celălalt

cu B.

B.4

După debitarea

la

dimensiuni și rectificare, în mijlocul fiecărei

fețe a

monoblocului (A

și

B),

sau

pe fiecare față a blocurilor separate, se delimitează cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea ,

un

cerc cu

diametrul de

25 mm.

Partea opusă marcajului va fi încălzită cu

ajutorul unui

bec Bunsen sau cu

alt

dispozitiv similar

până

la o temperatură

cuprinsă

între 510°C și 525°C, evidențiată prin

schimbarea

culorii marcajului la care trebuie să se

ajungă

în timp de 4 min. Imediat după această

încălzire,

blocul se introduce

în apă

rece, determinând astfel apariția unei rețele de fisuri. Această

operație se

repetă și pentru cealaltă

față

a blocului (în cazul monoblocului)

sau

pentru blocul

similar (în cazul

blocurilor

separate)

.

După fisurare, blocul (blocurile) se usucă prin

încălzire

la o temperatură maximă de 150°C

și se

lasă

să

se răcească la

temperatura

mediului ambiant.

B.5

Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O

față

se marchează cu

A

și cealaltă cu B.

1

2

200

't!)J1

'\li

(f

(Ir\\

1,

\\\

\'j(/

/111\

�q

/\tb

J1

B

A

"</,?

111i

li'

/III\

'\,I (f

'Q))I

1, ,t

mi

3

1

o

t

/

Jo

o

o

o

o

o

o

o

t

F4

> F3

>

F2

>

Fl

Fl

<

F2 < F3

<

F4

Figura B.2

B.6

Blocul

P2

se confecționează

dintr-o plăcuță de material metalic cât mai maleabil

(oțel inoxidabil, cupru etc.), iar pe

una din fețe se depune un

strat

de crom dur

de aproximativ

250

µm.

Pe

fața necromată

se produc

prin apăsare

amprente Brinell. Corpul de apăsare

al aparatului

Brinell

va avea diametrul

de 5 mm.

ANEXA B

(continuare)

B.7

În stratul de crom depus va apărea o rețea de fisuri aferentă fiecărei amprente. Se recomandă fixarea penetratorului Brinell într-o mașină de tracțiune pentru a se putea obține forța într-un domeniu de valori continuu. Variind forța de apăsare se poate modifica lățimea fisurilor obținute. Se recomandă ca în timpul procesului de fisurare blocul să fie așezat pe suprafață plană, sprijinit în două puncte simetrice față de locul unde se produce amprenta. Se produc un număr de opt până la zece amprente, două câte două, cu aceeași forță, simetric față de mijlocul blocului, astfel încât amprentele obținute cu forța maximă să se afle la extremități, iar cele cu forța minimă la mijloc (a se vedea figura B.2). Lățimea fisurilor obținute cu forța maximă poate depăși 20

ț.Lm,

dar cele obținute cu forța minimă nu vor depăși 2

ț.Lm.

Pot fi luate în considerare forțe de apăsare cuprinse între 20 N... 70 N. Lățimea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu: microscop cu mărire de 100 x). În rețeaua de fisuri aferentă fiecărei amprente se va identifica fisura cu lățimea cea mai mare, aceasta caracterizând grupul de fisuri din amprenta respectivă.

B.8

Pe mijlocul blocurilor de comparare Pl (varianta monobloc) și P2 se practică un canal de 2 mm lățime și

1

mm adâncime necesar introducerii unui ecran de protecție care să împiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor penetrante.

B.9

Blocurile de comparare vor

fi

folosite pentru stabilirea condițiilor de examinare în următoarele cazun:

-

utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici decât cele prevăzute de producător;

-

utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari decât cele prevăzute de producător;

-

pentru compararea performanțelor a două seturi de lichide penetrante diferite, în intervalul de temperaturi prevăzut;

-

pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante;

-

pentru verificarea alterării lichidelor penetrante, a impurificării sau a unei depozitări incorecte a acestora, în timpul de garanție prevăzut de producător.

B.10

În cazul în care suprafața de examinat se găsește la o temperatură mai mică decât cea prevăzută în standard, atât blocul de comparare monobloc sau blocul B (în cazul blocurilor separate) cât și setul de lichide penetrante se aduc la temperatura respectivă și se efectuează examinarea suprafeței B a blocului (în cazul monobloc) sau a blocului B (în cazul blocurilor separate). Se readuce blocul (în cazul monobloc) la temperatura standard și se efectuează examinarea suprafeței A (în cazul monoblocului) sau a blocului A (în cazul blocurilor separate). Dacă indicațiile obținute pe ambele suprafețe sunt asemănătoare rezultă că tehnica respectivă poate fi aplicată la temperatura la care s-a efectuat încercarea.

B.11

În cazul în care suprafața examinată se găsește la o temperatură mai mare decât cea prevăzută în standard, se aduce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul B (în cazul blocurilor separate) la temperatura respectivă și se efectuează examinarea suprafeței B cu setul de lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul A (în cazul blocurilor separate) la temperatura mediului ambiant și se efectuează examinarea respectivă. Dacă indicațiile obținute pe ambele suprafețe sunt asemănătoare, rezultă că tehnica respectivă poate

fi

aplicată la temperatura la care s-a efectuat încercarea.

ANEXA B

(sfărșit)

B.12

Pentru compararea performanțelor a două seturi de lichide penetrante diferite în cadrul limitțlor de temperatură prevăzute de producător, se aplică examinarea suprafeței A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar suprafața B se examinează cu setul de lichide penetrante care trebuie să fie testat. Dacă indicațiile obținute pe suprafețele A și B sunt asemănătoare, rezultă că performanțele tehnice de examinare ale celor două seturi de lichide penetrante sunt comparabile.

B.13

Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante se procedează în conformitate cu prevederile de la pct. B.11 din prezenta anexă, fața sau blocul B examinându-se după noua tehnică propusă. Dacă indicațiile obținute pe ambele suprafețe A și B sunt asemănătoare sau pe suprafața B indicațiile sunt mai clare, noua tehnică propusă poate fi aplicată. Dacă pe suprafața B indicațiile obținute sunt mai slabe sau neconcludente, tehnica nouă propusă nu poate fi utilizată.

B.14

Pentru verificarea alterării sau impurificării lichidelor penetrante, în cadrul limitelor de temperatură prevăzute de producător, se examinează suprafața A cu un set nou de lichide penetrante și suprafața B cu setul de lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau impurificat. Dacă pe suprafața B indicațiile sunt mai slabe sau neconcludente față de cele obținute pe suprafața A, setul de lichide penetrante alterate, incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. În cazul obținerii pe suprafețele A și B a unor indicații asemănătoare, setul încercat pe suprafața B poate fi folosit. Încercarea nu conduce însă la acceptarea întregului lot de lichide penetrante.

B.15

În timpul utilizării blocurilor de comparare pentru încercări se vor urmări cu strictețe toate secvențele operațiilor de examinare cu lichide penetrante prevăzute în prezenta anexă.

B.16

După cel mult trei utilizări, blocul de comparare Pl trebuie să fie spălat într-o soluție de apă și detergenți, clătit cu apă și încălzit încet până la 400°C (temperatură măsurată cu termocreta). Se introduce apoi blocul în apă rece și se usucă timp de 15 minute la o temperatură de 150°C. După tratamens blocul se șterge cu o perie sau tampoane înmuiate în solvent și se ține aproximativ 12 ore în acetonă. Inainte de folosire blocul se încălzește la o temperatură de 100°C și se răcește la temperatura mediului ambiant.

B.17

Blocul de comparare P2 trebuie să fie spălat, înainte de reutilizare, într-o soluție de apă și detergenți, clătit cu apă și uscat la 100°C, timp de aproximativ 15 minute, după care pot urma secvențele examinării. Blocul P2 va fi ținut, în timpul cât nu este utilizat, într-un recipient închis, cufundat într-un amestec de 50% acetonă și 50% alt solvent volatil neclorurat.

B.18

În cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua încercările menționate la pct. B.9 din prezenta anexă se poate folosi tehnica fotografierii. În acest caz se utilizează.monoblocul pe întreaga sa suprafață sau unul din blocurile separate, aplicându-se secvențele de examinare prevăzute în prezenta anexă. După developare se fotografiază indicațiile puse în evidență. Se procedează la o foarte bună spălare a blocului și se aplică celălalt set de lichide penetrante, urmându-se secvențele prevăzute. Se fotografiază indicațiile apărute după developare. Prin examinarea celor două fotografii se poate face o comparare între calitățile celor două seturi de lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile să fie efectuate în condiții tehnice identice (cu același aparat foto, aceeași distanță focală, diafragmă, timp de expunere, tip de film, procesare etc.).

MINISTERUL

ECONOMIEI

ȘI

COMERȚULUI

O

R

D

I

N

pentru

aprobarea

Prescripției

tehnice

PT

CR

8-2003,

ediția

1,

,,Examinarea

cu

particule

magnetice

a

îmbinărilor

sudate

ale

instalațiilor

mecanice

sub

presiune

și

ale

instalațiilor

de

ridicat"*)

În

aplicarea

Hotărârii

Guvernului

nr.

1.340/2001

privind

organizarea

și

funcționarea

Inspecției

de

Stat

pentru

Controlul

Cazanelor,

Recipientelor

sub

Presiune

și

Instalațiilor

de

Ridicat,

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

37

din

21

ianuarie

2002,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr.

738/2003

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Economiei

și

Comerțului,

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

485

din

7

iulie

2003,

și

având

în

vedere

referatul

de

aprobare

prezentat,

ministrul

economiei

și

comerțului

emite

următorul

ordin:

Art.

1.

-

Se

aprobă

Prescripția

tehnică

PT

CR

8-2003,

ediția

1,

,,Examinarea

cu

particule

magnetice

a

îmbinărilor

sudate

ale

instalațiilor

mecanice

sub

presiune

și

ale

instalațiilor

de

ridicat",

cuprinsă

în

anexa

care

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin.

Art.

2.

-

Prezentul

ordin

va

fi

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I.

Ministrul

economiei

și

comerțului,

Dan

Ioan

Popescu

București,

19

decembrie

2003.

Nr.

373.

*)

Ordinul

nr.

373/2003

a

fost

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

86

din

30

ianuarie

2004

și

este

reprodus

și

în

acest

număr

bis.

ANEXĂ")

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

1

GENERALITĂȚI

1.l

Scop

Prezenta prescripție tehnică face parte din reglementările tehnice naționale referitoare la examinările nedistructive.

Autoritatea tehnică națională care asigură punerea în aplicare și respectarea prevederilor din prezenta prescripție tehnică este ISCIR - Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor

de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecției utilizatorilor și a siguranței în funcționare a instalațiilor, echipamentelor și aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.

1.2

Domeniu de aplicare

Prezenta prescripție tehnică stabilește modul de examinare cu particule magnetice a îmbinărilor sudate ale elementelor instalațiilor mecanice sub presiune și ale instalațiilor de ridicat supuse supravegherii conform prescripțiilor tehnice, Colecția ISCIR.

Examinările nedistructive la elemente și componente ale obiectivelor și instalațiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum și la alte elemente și componente la care este necesară supravegherea ISCIR se vor efectua conform documentației de execuție, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea standardelor și prescripțiilor tehnice aplicabile, Colecția ISCIR.

Examinarea cu particule magnetice se aplică îmbinărilor sudate ale materialelor cu proprietăți feromagnetice și permite punerea în evidență a discontinuităților de suprafață sau situate în material

imediat

sub suprafața acestuia.

1.3

Personal de executie

'

Examinarea cu particule magnetice va fi efectuată de către personal calificat conform SR EN 473 și autorizat conform prevederilor prescripției tehnice PT CR 11, Colecția ISCIR.

1.4

Referinte normative

'

Prezenta prescripție tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripții tehnice și alte reglementări naționale.

1.4.1

Legi și hotărâri

•

Legea nr. 90/1996 privind protecția muncii

•

Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat

•

Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a

echipamentelor

sub presiune

1.4.2

Standarde

•

SR EN 473:2003,

Calificarea și certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale

•

SR EN 1290:2000, Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate

•

SR EN 1291 :2002,

Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare

•

SR EN 25817:1993, Îmbinări sudate cu arc electric din oțel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor

•

STAS 8539-85,

Defectoscopie cu pulberi magnetice

•

STAS 12559-87,

Pulberi și suspensii magnetice. Metode de verificare a calității

•

EN 12062 :1997,

Non-destructive examination ofwelds-General rules for mettalic materials

•

ASTM-E 709:1995, Standard guide for magnetic particle examination

•

Cod ASME secțiunea a V-a, ediția 1998

1.5

Abrevieri

PT

- Prescripție tehnică UV

- Ultraviolete

2

APARATURĂ DE MĂSURARE, MATERIALE ȘI ACCESORII

2.1

Pentru efectuarea examinării cu particule magnetice se utilizează electromagnetul (alimentat de la o sursă de curent continuu, curent alternativ sau cu impulsuri de curent), instalații de magnetizare cu electrozi de contact, cabluri flexibile sau bobine.

2.2

Orice altă instalație de magnetizare care se va utiliza va necesita întocmirea unei proceduri de lucru care va fi avizată de ISCIR-INSPECT.

2.3

Particulele magnetice folosite vor fi sub formă de suspensie (umede) sau pulbere (uscate), colorate sau fluorescente, și vor respecta condițiile impuse de STAS 8539.

2.4

Verificarea calități particulelor magnetice (pulbere sau suspensie) se va efectua conform STAS 12559, cu excepția sensibilității care se va verifica pe etalonul prezentat în anexa A. Verificarea calității particulelor magnetice utilizate se va efectua ori de câte ori decide șeful de laborator. Această operație este obligatorie atunci când nu au fost respectate indicațiile producătorului de particule magnetice cu privire la condițile de depozitare.

2.5

Verificarea sensibilității de detectare a ansamblului

„metodă de magnetizare-tip de particule magnetice utilizate"

se efectuează pe etalonul prezentat în anexa A.

2.6

Sursele de iluminare utilizate sunt de lumină albă sau ultravioletă, în funcție de tipul particulelor magnetice utilizate, și vor respecta condițiile impuse de STAS 8539.

2.7

Pentru verificarea

magnetizării

se vor utiliza indicatoare de câmp magnetic conform STAS 8539. Se pot utiliza și alte indicatoare de câmp magnetic cu avizul ISCIR-INSPECT.

2.8

Aparatura de măsurare a intensității radiaței luminii ultraviolete pe suprafața de examinat, a iluminării și cea pentru măsurarea câmpului magnetic și a mărimilor electrice vor fi verificate metrologic. Vor exista buletine de verificare metrologică în care să fie menționată data când expiră valabilitatea, conform prevederilor legale.

3

CONDIȚII DE LUCRU

3.1

Condițiile tehnice, modul de efectuare a examinării, înregistrarea și interpretarea rezultatelor trebuie să respecte prevederile din STAS 8539 și din prezenta prescripție tehnică.

3.2

Îmbinarile sudate care se examinează cu particule magnetice, volumul de examinare și faza tehnologică în care se efectuează examinarea vor fi stabilite în funcție de cerințele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea și verificarea tehnică, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT.

3.3

Examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate se poate efectua pe muchiile rostului înainte de execuția îmbinării sudate, între straturi sau pe îmbinarea sudată. În acest din urmă caz este necesar ca examinarea să includă și cel puțin 15 mm din metalul de bază de fiecare parte a cordonului de sudură.

3.4

Suprafața care urmează a fi examinată se va curăța de impurități (ulei, nisip, rugină, țunder, particule rezultate din prelucrarea suprafeței etc.). Neregularitățile superficiale se vor îndeparta astfel încît să nu existe indicațiile false.

3.5

După curățare, suprafețele pe care urmează a se efectua examinarea cu particule magnetice vor fi controlate vizual.

3.6

Examinarea cu particule magnetice se poate efectua și pe suprafețe pe care există straturi de vopsea sau acoperiri de protecție aderente (cu excepția zonelor unde se aplică contacte electrice), cu condiția ca grosimea acestora să nu depășească 50

µm.

3.7

În scopul măririi contrastului dintre particulele magnetice colorate și zona de examinat, se poate aplica pe suprafața respectivă și pe zonele adiacente un strat subțire de vopsea albă de contrast, cu condiția ca grosimea stratului să nu depășească 50

µm.

3.8

În cazul în care examinarea se efectuează conform prevederilor de la pct. 3.6 și 3.7, buletinul de examinare (a se vedea anexa B) va fi însoțit și de un buletin de măsurare a stratului de acoperire, iar magnetizarea se va verifica conform prevederilor de la pct. 2.7.

4

METODA DE LUCRU

4.1

Magnetizarea suprafețelor care urmează a fi examinate se efectuează prin următoarele metode:

a)

pe suprafața de examinat se aplică doi electrozi de contact amplasați de o parte și de alta a cordonului de sudură, direcția curentului electric care circulă prin metalul examinat fiind dată de linia

care unește cei doi electrozi ; liniile fluxului de curent electric produs sunt perpendiculare pe axa care unește cei doi electrozi, iar sensibilitatea de detecție a defectelor va fi maximă pentru acele defecte a căror orientare coincide cu linia care unește cei doi electrozi; în cazul aplicării acestei metode, se vor avea în vedere următoarele:

-

pentru evitarea formării unui arc electric, la fixarea electrozilor pe suprafața de contact este necesar ca aparatul să dispună de un întrerupător;

-conectarea și deconectarea curentului instalației se va face cu electrozii bine fixați pe suprafața de examinat;

-

instalația

va fi echipată cu instrumente de măsurare a mărimilor electrice care respectă prevederile de la pct. 2.8;

-

se vor evita încălzirile locale, amorsările arcului sau arsurile de suprafață, care pot produce puncte dure sau fisuri;

-

atunci când tensiunea curentului de magnetizare depășește 25 V, se vor întrebuința vârfuri de plumb, de aluminiu sau de oțel în locul celor de cupru;

-

distanța între electrozi va fi 50...200 mm, având în vedere că în cazul distanței minime se pot produce aglomerări de particule magnetice în vârful electrozilor;

b)

prin aplicarea unui electromagnet sub forma de potcoavă Gug) sau a unui magnet pemanent; forța de ridicare a electromagnetului trebuie să fie de 4,5 daN (pentru o distanță între poli de 75...150 mm), în cazul curentului altenativ, și de cel puțin 18 daN atunci când se folosește curentul continuu; magnetul permanent va avea o forță de ridicare de cel puțin 18 daN pentru o distanță între poli de 75...150 mm.

4.2

În

vederea asigurării unei examinări corespunzătoare, direcțiile de magnetizare vor fi alese astfel:

o

'

Q

Q

O_

Q9

40-50mm

a)

pentru detectarea eventualelor discontinuități longitudinale din îmbinările sudate, electrozii se vor fixa de o parte și de alta a îmbinării sudate astfel încât direcția curentului de magnetizare să formeze un unghi de 20°...30° cu axa sudurii; la deplasări longitudinale este necesară suprapunerea zonelor examinate pe o distanță de 40...50 mm pentru a pune în evidentă eventualele discontinuități din vecinătatea electrozilor (a se vedea figurile 1 și 2);

Figura 1

Q

-

-)-

--

--

-

--

---

--

--

-

--

-

'-\

//·'

..

t

.

.

.

- .

'

·,.

,

_----··-··,.1/··

·

·

-

·

-

·

-

·

·

·

·-·-

>-----

.

\

/

I

\

·,

/

'

'/

·v.·

/

\

/

"\

\

40 ...

50mm

Figura 2

b)

pentru detectarea eventualelor discontinuități transversale, curentul de magnetizare trebuie să formeze un unghi de 90°...120° (a se vedea figura 3), în raport cu axa îmbinării sudate, iar distanța între electrozi, pentru două zone învecinate, nu trebuie să depășească 100 mm ;

Q

Q

Q

Q

/

/

/

90°- 120°

_/

->

I

I

I

I

..

·\

.

-

.....

·-..·

·

-

·

-

·

----

/------

-------/---

-

-

-

----

---

-/·

·

-

·

-

·

--·-13----...

··

··

-

. I

. I

. I

. I

I

. I

. I

I

I

I

I

I

0

®

100mm

Figura 3

c)

în cazul îmbinărilor de colț, pentru detectarea discontinuităților longitudinale, atunci când îmbinarea sudată și geometria piesei permit acest lucru, electrozii se vor așeza ca în figura 4 ;

Figura 4

d)

în cazul îmbinărilor de colț, pentru detectarea discontinuităților transversale, atunci când îmbinarea sudată și geometria piesei permit acest lucru, electrozii se vor așeza ca în figura 5 ;

Figura 5

e)

în cazul în care examinarea cu particule magnetice se efectuează pe muchia rostulµi, înainte de sudare se va efectua o magnetizare astfel încât liniile de flux să aibă o direcție perpendiculară pe eventualele discontinuități posibile;

f)

în cazul în care se foloseste un electromagnet sub formă de potcoavă Gug) sau un magnet permanent, poziția acestuia față de îmbinarea sudată va fi ca în figurile 6 și 7

;

Figura 8

100mm

Figura 9

4.3

Aplicarea particulelor magnetice se va face în același timp cu magnetizarea sau după magnetizare, în conformitate cu prevederile STAS 8539.

4.4

Discontinuitățile

vor

fi

puse

în

evidență

prin

aglomerarea

particulelor

magnetice. Discontinuitățile deschise la suprafață crează în general contururi bine delimitate dacă sunt orientate perpendicular pe liniile de forță. Discontinuitățile situate în material, imediat sub suprafață, conduc la aglomerări de particule cu contururi șterse sau cu aspect de linii întrerupte.

4.5

Unele indicații pot fi eronate datorită rugozității excesive a suprafeței care se examinează, modificării geometriei suprafeței sau variației permeabilității magnetice din sudură și din materialul de bază.

4.6

Metoda de lucru cu cabluri flexibile sau bobine se folosește numai pentru detectarea fisurilor longitudinale din îmbinările sudate cap la cap sau de racord și se aplică conform SR EN 1290.

4.7

Verificarea magnetizării

Valoarea recomandată pentru intensitatea câmpului magnetic tangențial este cuprinsă între 2 kA/m și 6 kA/m (valoare eficace), în funcție de permeabilitatea magnetică a materialului încercat.

5

INDICATII DE DISCONTINUITATI

5.1

Indicațiile de discontinuități care pot să apară pe suprafața examinată pot fi:

a)

liniare, la care lungimea este mai mare decât triplul lățimii maxime;

b)

rotunjite (circulare sau eliptice), la care lungimea este mai mică sau egală cu triplul lățimii maxime;

c)

neconcludente, datorită modului necorespunzător de pregătire a suprafeței de examinat; în acest caz este necesară repetarea examinării după pregătirea corespunzătoare a suprafeței, iar la reexaminare se va utiliza același tip de particule magnetice și aceeași metodă.

5.2

Indicațiile de discontinuități liniare pot fi sub formă de:

a)

linie continuă, datorită fisurilor, lipsei de topire, lipsei de pătrundere, stratificărilor, exfolierilor etc.;

b)

linie întreruptă sau punctată, datorită fisurilor foarte înguste sau numai parțial pătrunse la

suprafața examinată, precum și stratificărilor parțial acoperite.

5.3

Indicațiile rotunjite se pot datora porilor de suprafață.

6

CRITERII DE ACCEPTARE

6.1

Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 1291 și sunt prezentate în tabelul care urmează.

Tipul indicațiilor

Nivel de acceptare

1

2

3

Indicații liniare

1 = lungimea indicațiilor

1

s

1,5 mm

1

<3mm

1 s6mm

Indicații neliniare

d = axa cu dimensiune maximă

d s2mm

d

<3mm

d s4mm

6.2

În cazul echipamentelor sub presiune specificate în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002, condițiile minime recomandate de acceptare a indicațiilor de discontinuități prezentate în tabelul de la pct. 6.1 vor fi corelate astfel:

-

echipamentele sub presiune din categoriile III și IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1;

-

echipamentele sub presiune din categoriile I și II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.

6.3

La examinarea echipamentelor, elementelor și a componentelor instalațiilor de ridicat se aplică nivelul de acceptare 1, conform tabelului de la pct. 6.1.

6.4

Pentru celelalte cazuri de examinări, nivelurile de acceptare a indicațiilor de discontinuități vor fi stabilite de către organele competente.

7

ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

7.1

Fiecare laborator care efectuează examinări cu particule magnetice trebuie să întocmească și să completeze la zi un registru de evidență a examinărilor efectuate, care va conține cel puțin următoarele date:

-

data examinării;

-

comanda internă;

-produsul;

-

subansamblul;

-

aparatul de magnetizare utilizat;

-

tipul curentului folosit;

-

tipul de particule magnetice utilizate și producătorul;

-

sensibilitatea metodei;

-

numărul buletinului emis.

7.2

Rezultatele examinării cu particule magnetice vor fi consemnate într-un buletin de examinare, care va conține:

-

numele complet și adresa agentului economic;

-

numele complet și adresa laboratorului;

-

numărul autorizației emise de ISCIR-INSPECT;

-

data la care expiră autorizația;

-

numărul și data buletinului;

-

beneficiarul;

-

numărul comenzii interne;

-datele de identificare a elementului examinat (ansamblu, subansamblu, material, număr de fabricație, anul construirii etc.);

-datele cu privire la aparatura folosită

(tipul

și seria instalației de magnetizare, curentul utilizat la examinare etc.);

-

sensibilitatea metodei;

-

condiții de observare a suprafeței;

-

tipul particulelor magnetice utilizate și producătorul;

-

nivelul de acceptare;

-

volumul de examinare al elementului;

-

numele și semnătura operatorilor care au efectuat examinarea și ale șefului de laborator;

-

numărul autorizațiilor operatorilor și data la care expiră.

7.3

Schița elementului, cu indicarea zonelor în care s-au efectuat examinările cu particule magnetice, va fi anexată la buletinul de examinare. Acestea vor fi astfel cotate încât să permită identificarea ulterioară fără echivoc a zonelor respective (în cazul în care examinarea s-a realizat într-un procent mai mic de 100% pe elementul respectiv).

7.4

Buletinul de examinare se va emite în cel puțin două exemplare, din care unul va ramâne în arhiva laboratorului.

7.5

Modelul buletinului de examinare este prezentat în anexa B. Se poate utiliza și alt tip de buletin cu condiția respectării numărului minim de date prevăzute în anexa B.

8

DISPOZIȚII FINALE

8.1

Nerespectarea

prevederilor

prezentei

prescripții

tehnice

se

sancționează

conform prevederilor legale în vigoare.

8.2

La data intrări • i în vigoare a prezentei prescripții tehnice își încetează valabilitatea

unnătoarea prescripție tehnică:

•

CR 8-99

„Prescripții tehnice pentru examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate ale elementelor instalațiilor mecanice sub presiune și instalațiilor de ridicat", aprobată prin Decizie

a Inspectorului de Stat Șef al ISCIR.

8.3

Prezenta prescripție tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8.4

Orice alte dispoziții contrare prevedeilor prezentei prescripții tehnice își încetează valabilitatea.

8.5

Utilizatorii prezentei prescripții tehnice sunt obligați să se asigure că sunt în posesia ultimei ediții și a tuturor modificărilor apărute după publicare.

8.6

Trimiterile făcute în prezenta prescripție tehnică la standarde, prescripții tehnice, acte legislative etc. se referă la edițiile în vigoare.

ANEXAB

Model de buletin pentru examinarea cu particule magnetice

(Denumirea completă și adresa agentului economic, denumirea completă și adresa laboratorului, numărul autorizației laboratorului emise de ISCIR-INSPECT, data la care expiră autorizația)

BULETIN DE EXAMINARE CU PARTICULE MAGNETICE

Nr

Data

_

Denumirea produsului

Subansamblu

Nr. de fabricație

_ Construit în anul ---- Conform comenzii interne nr. ----

Material

B eneficiar

1 Condiții de executare a examinării:

Procedeul de magnetizare utilizat:

Felul și mărimea curentului electric:

Distanța între electrozi sau polii electromagnetului:....................................................................................................

Tipul particulelor magnetice

Concentrație

Fluid purtător

Timp de agitare

_ Fabricant

N r. lot

Tipul instalației de magnetizare sau tip de electromagnet

Seria

_ Tipul lămpii cu UV:

Seria

_

Sensibilitatea metodei pe etalon

_

Iluminare

Intensitatea radiaței ultraviolete pe suprafața de examinat

_

2

Examinarea s-a efectuat conform procedurii cod

------

3

Interpretarea rezultatelor examinării s-a făcut la nivelul de acceptare

, în conformitate cu prevederile precripției tehnice PT CR 8, Colecția ISCIR, constatându-se următoarele:

Observații

Nume și prenume

Nr autorizație/ expiră la data

Nivelul de autorizare

Semnătura

Operator

Șef laborator

P

R

E

Ț

U

R

I

L

E

publicațiilor

legislative

pentru

anul

2004

-

pe

suport

tradițional

-

Valoarea

Valoarea

crt.

anual

-

lei

-

Nr.

Denumirea

publicației

abonamentului

abonamentului

trimestrial

-

lei

-

Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

1.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română

9.875.000

2.468.750

2.715.750

2.987.500

3.286.000

2.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română,

numere

bis*)

1.780.000

-

-

-

-

3.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

maghiară

7.900.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

4.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

II-a

12.500.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

5.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

III-a

2.530.000

632.500

632.500

632.500

632.500

6.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

IV-a

10.680.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

7.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

VI-a

9.850.000

2.462.500

2.462.500

2.462.500

2.462.500

8.

Colecția

Legislația

României

2.500.000

625.000

687.500

756.500

832.500

9.

Colecția

de

hotărâri

ale

Guvernului

și

alte

acte

normative

4.150.000

1.038.000

1.141.500

1.255.500

1.381.500

10.

Repertoriul

actelor

normative

625.000

-

-

-

-

11.

Decizii

ale

Curții

Constituționale

470.000

-

-

-

-

12.

Ediții

trilingve

2.500.000

-

-

-

-

*)

Cu

excepția

numerelor

bis

în

care

se

publică

acte

cu

un

volum

extins

și

care

interesează

doar

un

număr

restrâns

de

utilizatori.

Toate

publicațiile

Regiei

Autonome

,,Monitorul

Oficial"

sunt

purtătoare

de

T.V.A.

în

cotă

de

9%,

aceasta

fiind

inclusă

în

prețul

de

abonament.

Pentru

siguranța

clienților,

abonamentele

la

publicațiile

Regiei

Autonome

,,Monitorul

Oficial"

se

pot

efectua

prin

următorii

difuzori:

◆

COMPANIA

NAȚIONALĂ

,,POȘTA

ROMÂNĂ"

-

S.A.

-

prin

oficiile

sale

poștale

◆

RODIPET

-

S.A.

-

prin

toate

filialele

◆

INTERPRESS

SPORT

-

S.R.L.

-

București,

str.

Hristo

Botev

nr.

6

(telefon/fax:

313.85.07;

313.85.08;

313.85.09)

◆

PRESS

EXPRES

-

S.R.L.

-

Otopeni,

str.

Flori

de

Câmp

nr.

9

(telefon/fax:

221.05.37;

0745.133.712)

◆

M.T.

PRESS

IMPEX

-

S.R.L.

-

București,

bd.

Basarabia

nr.

256

(telefon/fax:

255.48.15;

255.48.16)

◆

INFO

EUROTRADING

-

S.A.

-

București,

Splaiul

Independenței

nr.202A

(telefon/fax:

212.73.54)

◆

ACTA

LEGIS

-

S.R.L.

-

București,

str.

Banul

Udrea

nr.

10,

(telefon/fax:

411.91.79)

◆

CURIER

PRESS

-

S.A.

-

Brașov,

str.

Traian

Grozăvescu

nr.

7

(telefon/fax:

0268/47.05.96)

◆

MIMPEX

-

S.R.L.

-

Hunedoara,

str.

Ion

Creangă

nr.

2,

bl.

2,

ap.

1

(telefon/fax:

0254/71.92.43)

◆

CALLIOPE

-

S.R.L.

-

Ploiești,

str.

Candiano

Popescu

nr.

36

(telefon/fax:

0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

◆

ASTOR-MED

-

S.R.L.

-

Iași,

str.

Sucidava

nr.

2,

bl.

U2,

sc.

C,

ap.

2

(telefon/fax:

0232/27.91.76,

0232/25.84.27)