OG nr. 44/2004

Pe baza fișei de evaluare se întocmește un plan individual de măsuri în vederea integrării, denumit în continuare plan individual, ce cuprinde obiectivele stabilite pentru beneficiar, termenele de realizare, activitățile necesare pentru atingerea obiectivelor, persoanele, instituțiile și/sau organizațiile responsabile, care se comunică beneficiarului și a cărui implementare este monitorizată de personalul desemnat al Oficiului Național pentru Refugiați.

Activitățile ce pot fi incluse, singure sau cumulat, în cadrul planului prevăzut la alin. (1) sunt, în principal, următoarele:

a) activități de consiliere și sprijin pentru asigurarea accesului la drepturile enumerate la art. 1;

b) sesiuni de acomodare culturală;

c) cursuri de învățare a limbii române.

Protocolul prevăzut la art. 15 cuprinde: datele de identificare a părților, drepturile și obligațiile fiecărei părți, perioada de implementare a planului de măsuri și condițiile de prelungire a acesteia, situațiile în care încetează sau se modifică aplicarea măsurilor prevăzute în planul individual.

La protocol se anexează fișa de evaluare și planul individual.

Durata aplicării planului individual este de până la 6 luni de la data semnării protocolului sau de la data prevăzută în protocol.

La cererea motivată a beneficiarului și pe baza evaluării situației la încheierea perioadei prevăzute la alin. (1), Oficiului Național pentru Refugiați poate aproba prelungirea cu cel mult 6 luni a duratei de aplicare a planului individual.

Persoanele care participă la programele de integrare și care nu au mijloace de întreținere pot beneficia, la cerere, de cazare în spațiile special destinate acestui scop, care se află în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, în limita locurilor disponibile.

Cazarea în spațiile prevăzute la alin. (1) poate fi făcută pentru o perioadă de până la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 6 luni pentru motive bine întemeiate, cu aprobarea conducerii Oficiului Național pentru Refugiați, fără a se depăși perioada de implementare a programului de integrare.

Oficiul Național pentru Refugiați, în cadrul unor programe derulate în comun cu autoritățile administrației publice locale și cu organizațiile neguvernamentale, poate pune la dispoziție spații suplimentare de cazare persoanelor care participă la programele de integrare. În acest sens Oficiul Național pentru Refugiați poate încheia convenții de colaborare cu autoritățile administrației publice locale și cu organizațiile neguvernamentale, în condițiile legii.

Cazarea în spațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se face pe baza plății unei chirii, stabilită la nivel local pentru spațiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, și a cheltuielilor de întreținere.

Străinii care au dobândit protecție umanitară condiționată beneficiază, în aceleași condiții cu străinii care au obținut statutul de refugiat în România, de ajutorul rambursabil prevăzut la

art. 23 alin. (1) lit. n) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 323/2001 , cu modificările și completările ulterioare.

Străinii care au dobândit o formă de protecție în România, participanți în programul de integrare, care nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de ajutorul rambursabil și care nu au mijloace de întreținere, sunt sprijiniți în vederea îndeplinirii condițiilor legale pentru obținerea venitului minim garantat.

Conținutul dosarului necesar obținerii venitului minim garantat se stabilește ținându-se cont de specificul situației în care se află străinii care au dobândit o formă de protecție în România.

Până în prima lună de plată a ajutorului rambursabil sau a ajutorului social, străinii care au dobândit o formă de protecție în România și care nu au mijloace de întreținere beneficiază din partea Oficiului Național pentru Refugiați de un ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanților de azil, în limita fondurilor disponibile.

Străinii care au dobândit o formă de protecție în România după semnarea protocolului au în principal următoarele obligații:

a) să participe în mod regulat la activitățile stabilite în planul individual;

b) să depună eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului de integrare, potrivit protocolului semnat;

c) să respecte normele de disciplină, conduită și cele stabilite de conducătorii cursurilor, precum și regulamentele interne ale centrelor de cazare;

d) să informeze Oficiul Național pentru Refugiați asupra oricărei schimbări de natură să afecteze prezența la activitățile de integrare.

Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) atrage încetarea aplicării uneia sau mai multor măsuri prevăzute în planul individual, inclusiv retragerea dreptului la cazare și a ajutorului material prevăzut la art. 22 alin. (4).

Prin cazuri speciale, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege străinii care au dobândit o formă de protecție în România și care au potențial redus de autoîntreținere, generat de factori de natură obiectivă și independent de voința sau dorința acestora.

Sunt considerate cazuri speciale:

a) persoanele cu handicap;

b) persoanele care au atins vârsta pensionării și nu beneficiază de pensie;

c) minorii neînsoțiți;

d) victime ale torturii;

e) familii monoparentale cu copii minori.

Cazurile prevăzute la art. 33 alin. (2) lit. a), b), d) și e) beneficiază de același regim de protecție prevăzut de legislația în vigoare pentru cetățenii români aflați în situații similare și de asistență oferită de instituțiile statului cu atribuții în aceste domenii.

Oficiul Național pentru Refugiați poate oferi cazare în centrele sale persoanelor vulnerabile prevăzute la alin. (1) care nu necesită asistență specializată și care nu pot beneficia de o locuință din partea instituțiilor abilitate, în limita spațiilor și fondurilor disponibile.

Pentru motive bine întemeiate Oficiul Național pentru Refugiați poate aproba prelungirea programului de integrare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) și peste limita prevăzută la art. 20.

Pentru minorii neînsoțiți care au dobândit o formă de protecție în România se ține cont, în alegerea formei specifice de protecție, de interesul superior al copilului, care include și menținerea identității culturale.

Minorii neînsoțiți care au dobândit o formă de protecție în România sunt incluși în sistemul de protecție a copilului, conform legislației în domeniu.

Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție dispune măsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice minorilor neînsoțiți care au dobândit o formă de protecție în România.

În vederea desfășurării în bune condiții a activităților prevăzute în programele de integrare, instituțiile care au competențe, potrivit prezentei ordonanțe, în cadrul acestor programe pot să apeleze la servicii oferite de interpreți și experți, în condițiile legii.

Plata serviciilor prevăzute la alin. (1) se realizează, în condițiile prevăzute de lege, din fondurile destinate activităților de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, cuprinse în bugetele instituțiilor respective.

Pentru realizarea obiectivelor prezentei ordonanțe, în cadrul Oficiului Național pentu Refugiați se înființează o structură specializată de integrare.

Atribuțiile structurii specializate de integrare și organigrama acesteia se aprobă prin ordin al ministrului administrației și internelor.