Normele din 9 septembrie 2004

Cererile de participare la cursurile menționate la art. 6 se depun de către persoanele interesate la inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

Inspectoratele școlare județene și al municipiului București asigură înscrierea solicitanților la cursuri și le comunică acestora unitatea de învățământ unde vor avea loc aceste cursuri.

În localitățile unde Oficiul Național pentru Refugiați sau structurile sale teritoriale nu au sedii, spațiile necesare pentru desfășurarea cursurilor gratuite de învățare a limbii române pentru adulți sunt puse la dispoziție de către inspectoratele școlare județene.

Dotarea spațiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv rechizitele necesare desfășurării cursurilor, se asigură, conform normelor stabilite prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului educației și cercetării, de către instituția care a pus la dispoziție aceste spații.

Manualele necesare desfășurării cursurilor se asigură de către Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare județene și al municipiului București.

Cererile de participare în programul de integrare se înaintează personal de către solicitant Oficiului Național pentru Refugiați.

În cazul copiilor sub 16 ani, cererea de participare în programul de integrare se înaintează de către reprezentantul legal.

Modelul cererii de participare în programul de integrare, precum și al protocolului prevăzut la art. 15 din ordonanță se aprobă de către șeful Oficiului Național pentru Refugiați.

Decizia privind includerea solicitantului în programul de integrare se ia de către Oficiul Național pentru Refugiați, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, dacă solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 16 din ordonanță.

Interviul pentru evaluarea nevoilor individuale în vederea stabilirii tipului de asistență sau a activităților necesare pentru integrarea socială are loc în maximum 30 de zile de la depunerea cererii de participare la programul de integrare.

Protocolul prevăzut la art. 15 din ordonanță se încheie în maximum 30 de zile de la data interviului.

Dacă persoana care solicită includerea în programul de integrare refuză să semneze protocolul în termenul prevăzut la alin. (2), se consideră că aceasta renunță la program.

Evaluarea nevoilor individuale se realizează în strânsă legătură cu evaluarea nevoilor familiei solicitantului.

Decizia asupra cererii de prelungire a duratei de aplicare a planului individual se ia de către Oficiul Național pentru Refugiați în urma reevaluării nevoilor solicitantului de consiliere, acomodare culturală și de învățare a limbii române.

La luarea deciziei privind prelungirea aplicării planului individual se va ține seama și de activitatea desfășurată de străin în cadrul programului de integrare, de frecvența participării, de eforturile depuse de acesta, inclusiv în vederea găsirii unui loc de muncă, și de modul de comportare atât în timpul cursurilor și al activităților vizând facilitarea integrării, cât și în societate în general.

Concomitent cu cererea de participare în programul de integrare, străinul care a obținut o formă de protecție în România și care nu dispune de mijloace de întreținere poate depune și o cerere de cazare în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiați.

Soluționarea cererilor de cazare înaintate în condițiile art. 21 din ordonanță se realizează pe baza unei anchete sociale întreprinse de personalul desemnat de Oficiul Național pentru Refugiați.

În cazul familiilor, cererea de cazare este depusă de un membru adult al familiei.

Prin ancheta socială prevăzută la alin. (2) se evidențiază, în principal:

a) mijloacele de întreținere din momentul obținerii formei de protecție și din perioada desfășurării procedurii de determinare a statutului de refugiat;

b) eforturile depuse de solicitant în vederea găsirii unui loc de muncă;

c) comportamentul social atât în centrul de cazare, dacă a beneficiat de cazare, cât și în societate în general;

d) alte informații despre situația financiară a solicitantului și a familiei sale.

Termenul prevăzut la art. 21 alin. (2) din ordonanță curge din momentul finalizării anchetei sociale.

Până la finalizarea anchetei sociale, pe baza unei declarații pe propria răspundere privind mijloacele de întreținere, străinii care au obținut o formă de protecție în România și care solicită cazare pe perioada desfășurării programului de integrare pot fi cazați din momentul depunerii cererii de participare la programul de integrare, în limita locurilor disponibile. În acest scop, între Oficiul Național pentru Refugiați și solicitant se încheie un contract de închiriere în care se stabilesc drepturile și obligațiile părților, în condițiile legii.

Dacă ancheta socială dovedește că străinii care au obținut o formă de protecție în România și au solicitat cazare pe perioada desfășurării programului de integrare au suficiente mijloace de întreținere, Oficiul Național pentru Refugiați reziliază contractul de închiriere prevăzut la alin. (1).

De prevederile alin. (1) pot beneficia străinii care au dobândit o formă de protecție în România după intrarea în vigoare a ordonanței, precum și străinii care, la data intrării în vigoare a acesteia, beneficiau de drept de cazare în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiați.

Cazarea în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiați se face pe baza plății unei chirii stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, ce are la bază chiria stabilită la nivel local pentru spațiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, și a cheltuielilor de întreținere.

Ajutorul material prevăzut la art. 22 alin. (4) din ordonanță se acordă străinilor care participă în programul de integrare și care nu au mijloace de întreținere, numai pentru primele două luni de la data obținerii formei de protecție.

Prin ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanților statutului de refugiat se înțelege ajutorul prevăzut la

art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

În îndeplinirea rolului de coordonator al activității celorlalte instituții ale statului, autorități ale administrației publice locale și organizații neguvernamentale implicate în procesul de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, Oficiul Național pentru Refugiați:

a) asigură comunicarea între toate aceste instituții, cu precădere în ceea ce privește străinii care participă la programul de integrare;

b) centralizează informațiile și datele statistice transmise trimestrial sau ori de câte ori este nevoie de către toate instituțiile implicate în integrarea străinilor care au dobândit o formă de protecție.

Prin monitorizarea cazurilor individuale de către Oficiul Național pentru Refugiați se înțelege urmărirea și sprijinirea procesului de integrare în societatea românească a străinilor care au obținut o formă de protecție în România, la nivel individual și familial, atât în timpul derulării programului de integrare, cât și după stabilirea acestora în comunitatea locală respectivă.

Oficiul Național pentru Refugiați elaborează și prezintă Guvernului, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, un raport anual cu privire la situația străinilor care au obținut o formă de protecție în România și face propuneri de îmbunătățire a politicilor în domeniul integrării acestora în societate.

În îndeplinirea obligației prevăzute la art. 30 din ordonanță, autoritățile administrației publice locale desemnează un funcționar public care monitorizează integrarea străinului în comunitatea respectivă și facilitează accesul acestuia la drepturile sociale.

Funcționarul public prevăzut la alin. (1) colaborează cu Oficiul Național pentru Refugiați în vederea întocmirii planului de asistență pentru străinii care au dobândit o formă de protecție în România care își stabilesc reședința în comunitatea respectivă.

De prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanță pot beneficia străinii care au parcurs programul de integrare și care respectă decizia Oficiului Național pentru Refugiați cu privire la comunitatea locală în care urmează să primească un loc de muncă și să își stabilească reședința.

Pentru a beneficia de prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanță străinul se adresează cu o cerere scrisă Oficiului Național pentru Refugiați.

Cererea prevăzută la art. 26 este însoțită de contractul de închiriere înregistrat la administrația locală a finanțelor publice, precum și de o adeverință din partea organului competent al administrației publice locale, din care să reiasă că solicitantul nu a refuzat nejustificat o locuință socială.

Decizia asupra cererii prevăzute la art. 26 se ia de către Oficiul Național pentru Refugiați pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) și în limita chiriei medii din localitatea respectivă, așa cum a fost evaluată de autoritățile administrației publice locale, dar nu mai mult de 50 % din valoarea chiriei.

Oficiul Național pentru Refugiați împreună cu instituțiile competente evaluează situația persoanelor care se încadrează în categoria cazurilor speciale și stabilește dacă acestea necesită asistență specializată.

Prin asistență specializată oferită cazurilor speciale de către instituțiile care au competențe în domeniu se înțelege asistența oferită de personal pregătit în cadrul centrelor special amenajate pentru astfel de cazuri.

Cazurile speciale care necesită asistență specializată din partea instituțiilor care au competențe în domeniu sunt preluate de către acestea imediat după evaluarea prevăzută la alin. (1).

Până în momentul clarificării situației cazurilor speciale, prin evaluarea prevăzută la art. 29 alin. (1), persoanele care se încadrează în categoria cazurilor speciale beneficiază de cazare în centrele administrate de Oficiul Național pentru Refugiați, în limita locurilor disponibile.

În sensul art. 34 alin. (2) din ordonanță, pot beneficia de cazare în unul dintre centrele Oficiului Național pentru Refugiați persoanele cu handicap care se pot îngriji singure, persoanele care au atins vârsta pensionării și nu beneficiază de pensie și victimele torturii, dacă aceste persoane nu sunt însoțite de cel puțin un membru adult al familiei care le poate întreține, precum și familiile monoparentale cu copii minori.

Cazurile speciale pot fi cazate gratuit în centrele Oficiului Național pentru Refugiați, în condițiile prevăzute de art. 34 alin. (2) din ordonanță.

Situațiile cazurilor speciale care nu necesită asistență specializată și primesc cazare din partea Oficiului Național pentru Refugiați se evaluează de către Oficiul Național pentru Refugiați la fiecare 6 luni, în scopul determinării necesității de prelungire a asistenței oferite.

Oficiul Național pentru Refugiați informează Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție despre existența minorilor neînsoțiți care au primit o formă de protecție în România.

Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție întreprinde măsurile necesare includerii minorilor neînsoțiți care au primit o formă de protecție în România în sistemul de protecție a copilului, în termen de 15 zile de la data înștiințării primite de la Oficiul Național pentru Refugiați.