Normele din 12 februarie 2004
de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Capitolul I Producția pomicolă
Secțiunea 1 Patrimoniul pomicol
Articolul 1
Lucrările de zonare teritorială a arealelor pomicole, pe bazine, centre și exploatații pomicole, alcătuite din livezi, se fac de specialiștii din domeniul pomiculturii din sectorul de cercetare, împreună cu reprezentanții producătorilor, constituiți în comisii județene, și se definitivează de o comisie centrală.
Componența Comisiei centrale și a comisiilor județene privind lucrările de zonare a pomiculturii se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului.
Articolul 2
Delimitarea teritorială a zonelor pomicole se evidențiază distinct în cadastrul pomicol, ca parte componentă a cadastrului agricol, iar normele metodologice de realizare și ținere a evidenței cadastrului pomicol se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului administrației și internelor.
Articolul 3
Definițiile elementelor componente ale patrimoniului pomicol sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Secțiunea 2 Înființarea, exploatarea și defrișarea plantațiilor pomicole
Articolul 4
Înființarea plantațiilor de pomi fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha și a celor de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,2 ha se efectuează pe baza autorizației de plantare, care se eliberează de către direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București pe baza unei cereri adresate de către producătorii interesați. Direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București vor ține evidența suprafețelor ce se înființează cu pomi fructiferi și arbuști fructiferi.
Cererea pentru obținerea autorizației de plantare se depune la direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană a municipiului București, cu cel puțin o lună înainte de data începerii înființării plantației. Cererea va conține informațiile necesare pentru completarea autorizației de plantare și va fi vizată de specialistul de la centrul agricol din comuna unde se înființează plantația. Cererea pentru obținerea autorizației de plantare va fi însoțită de un proiect de înființare a exploatației pomicole, în conformitate cu prevederile
art. 19 alin. (2), din Legea pomiculturii nr. 348/2003 , denumită în continuare lege.
Autorizația de plantare cuprinde următoarele elemente:
a) numele/denumirea producătorului, persoană fizică sau juridică;
b) adresa/sediul producătorului;
c) locul plantării: comuna, satul, tarlaua sau parcela cu denumirea cunoscută local;
d) suprafața totală ce urmează a se planta, defalcată pe ani;
e) specia, soiul/soiurile folosite la plantare;
f) tipul plantației și numărul de pomi/ha.
Cererile-tip pentru solicitarea autorizației de plantare, modelul de autorizație de plantare, precum și formularele pentru inventarierea plantațiilor pomicole se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului.
Articolul 5
Categoriile de soiuri prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege se definesc astfel:
a) soiuri autorizate sunt acele soiuri care sunt înscrise în Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultură din România, precum și soiurile înscrise în cataloagele soiurilor de plante cultivate ale țărilor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu legislația în vigoare;
b) soiuri recomandate sunt soiurile prevăzute în lucrările de zonare a speciilor de pomi fructiferi și arbuști fructiferi pentru cultură în cadrul fiecărei zone, bazin sau centru pomicol; aceste soiuri sunt recomandate a fi prevăzute în proiectele de înființare a plantațiilor comerciale;
c) soiuri autorizate temporar sunt acele soiuri aflate în curs de omologare, cele introduse din țări terțe, aflate în curs de testare, soiuri vechi, locale, dintr-o anumită zonă cu tradiție, și care sunt solicitate de consumatori;
d) soiuri interzise sunt soiurile care nu sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, precum și soiurile provenite din țări terțe înainte de a fi testate.
Soiurile speciilor pomicole folosite la plantare sunt din categoriile autorizate și recomandate pentru cultura pe fiecare zonă, iar lista acestora, pe specii, este prevăzută în anexa nr. 2.
Articolul 6
Condițiile privind amenajările de plantații de pomi fructiferi și arbuști fructiferi pe terenuri în pantă, slab fertile și cu fenomene de eroziune, precum și fondurile necesare acestei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 18 din lege, se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului.
Articolul 7
Proprietarii sau deținătorii legali ai plantațiilor pomicole, persoane fizice sau juridice, au obligația de a executa lucrările de întreținere a acestora, în special tratamentele pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, în așa fel încât să asigure producțiile specifice soiurilor cultivate, ținând cont de protecția mediului și a apei.
Articolul 8
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură elaborează tehnologii de cultură adaptate diferitelor zone și tipuri de plantații, pe specii și soiuri, care se difuzează anual către cultivatorii de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni, prin Agenția Națională de Consultanță Agricolă.
Articolul 9
Deținătorii de plantații pomicole au obligația de a asigura protecția solurilor și a amenajărilor hidroameliorative, existente pe suprafețele pe care le exploatează, prin curățarea și repararea canalelor de colectare a apelor de pe versanți, menținerea în stare de funcționare a sistemelor de irigații, precum și întreținerea căilor de acces, a drumurilor de exploatare și a zonelor de întoarcere.
Articolul 10
Autorizațiile de defrișare a plantațiilor pomicole se eliberează de către direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană și a municipiului București pe baza cererilor adresate acesteia de către deținătorii plantațiilor pomicole.
Autorizația de defrișare va cuprinde:
a) numele/denumirea deținătorului, persoană fizică sau juridică;
b) adresa/sediul deținătorului;
c) amplasarea plantației: comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul, cu denumirea cunoscută local;
d) suprafața pentru care se solicită autorizația de defrișare;
e) data defrișării: anul, luna;
f) specia/speciile și soiul/soiurile din plantația propusă pentru defrișare;
g) vârsta plantației - ani;
h) procentul de goluri din plantație;
i) motivația defrișării;
j) modul de folosință a terenului după defrișare.
Formularele-tip pentru cererea de defrișare, precum și modelul autorizației de defrișare se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului.
Suprafețele de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni, care constituie colecții, culturi pomicole de concurs și parcele experimentale, se exceptează de la obținerea autorizației de defrișare, defrișarea acestora aprobându-se de consiliile științifice ale unităților de cercetare din domeniul pomiculturii.
Articolul 11
Cererea pentru eliberarea autorizației de defrișare a plantațiilor pomicole se depun la direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană și a municipiului București cu cel puțin 3 luni înainte de data defrișării. Cererea cuprinde informațiile necesare pentru completarea autorizației de defrișare și va fi vizată de specialistul de la centrul agricol teritorial.
Dacă deținătorul plantației pomicole care urmează a fi defrișată schimbă categoria de folosință a terenului, acesta are obligația de a notifica direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană și a municipiului București, cu 3 luni înaintea defrișării, și va motiva în scris decizia luată.
Articolul 12
Durata normată de funcționare a plantațiilor de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni se stabilește pe specii și este prevăzută în anexa nr. 3.
Articolul 13
Criteriile care stau la baza defrișării nucilor și castanilor comestibili sunt:
a) plantația nu se justifică din punct de vedere economic, prezentând goluri și pomi uscați în proporție de peste 60%;
b) plantația este amplasată pe traseul unei autostrăzi sau al altui obiectiv de importanță națională;
c) nucii și castanii răzleți pot fi defrișați dacă prezintă coroană uscată în proporție de 70%;
d) dacă sunt amplasați în perimetrul construibil al unui obiectiv de importanță strategică.
Articolul 14
Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană, respectiv a municipiului București, va inventaria nucii și castanii comestibili din plantații în masiv și răzleți, o dată pe an, în luna ianuarie, și va consemna datele de identificare a proprietarilor sau deținătorilor legali, iar rezultatele se vor înscrie într-un registru special care va fi în responsabilitatea specialistului de la centrul agricol. Centralizarea datelor se va face la serviciul producției vegetale de la direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană și a municipiului București.
Capitolul II Valorificarea fructelor
Articolul 15
Fructele destinate comercializării în stare proaspătă se clasifică pe categorii de calitate, conform standardelor de calitate armonizate cu standardele Uniunii Europene.
Fructele proaspete care se supun clasificării standardelor de calitate sunt prezentate în anexa nr. 4.
Articolul 16
Producătorii, deținătorii, comercianții, precum și alte categorii de operatori nu pot expune la vânzare și nu pot comercializa fructele decât dacă îndeplinesc cerințele impuse de standardele de calitate.
Operatorii prevăzuți la alin. (1) sunt responsabili pentru respectarea conformității cu standardele de calitate a fructelor care se comercializează pe întreaga filieră a produsului.
Articolul 17
Fructele destinate consumului uman circulă pe filiera de produs însoțite de un certificat de conformitate cu standardele de calitate, emis de Inspecția de stat pentru controlul tehnic în producerea și valorificarea legumelor și fructelor, denumită în continuare ISCTPVLF, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5, în conformitate cu prevederile art. 30 din lege.
Articolul 18
Se exceptează de la cerințele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrele speciale de preluare, pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor de gros sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unitățile și fabricile de procesare.
Articolul 19
Producătorii de fructe constituiți în exploatații comerciale vor ține evidența tratamentelor și a substanțelor folosite în procesul de producție pentru tratamentele fitosanitare într-un registru pe care îl vor pune la dispoziție inspectorilor ISCTPVLF la solicitarea acestora.
Articolul 20
Fructele destinate prelucrării industriale trebuie să îndeplinească cerințele minime de calitate impuse de procesul tehnologic de prelucrare, și anume:
a) să îndeplinească condițiile pentru asigurările calității produselor finite;
b) să fie proaspete, întregi, să aibă culoarea, mărimea și forma specifice soiului, fără lovituri mecanice, neatacate de boli și dăunători, curate, fără urme de substanțe chimice, fără corpuri străine;
c) să fie recoltate la maturitatea industrială.
Articolul 21
Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoțite de certificatul de destinație industrială, emis de ISCTPVLF, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.
Articolul 22
Producătorii de fructe și produse prelucrate din fructe, precum și ceilalți operatori prevăzuți la art. 16 alin. (1) sunt obligați să comercializeze pentru consumul uman fructe în stare proaspătă sau pentru industrializare, numai dacă acestea respectă condițiile de siguranță alimentară prevăzute de legislația în vigoare.
Articolul 23
Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate cu certificat de atestare a originii geografice se acordă și se înregistrează de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, la cererea producătorilor interesați, pe baza unei documentații care se întocmește în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 24
Producerea și comercializarea băuturilor alcoolice românești rezultate din fructe, cu denumirea generică de "palincă", "horincă", "turț", precum și ambalarea și etichetarea lor se fac în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 25
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Anexa 1 -------
la normele metodologice
-----------------------
A. Definiții privind elementele componente ale patrimoniului pomicol din punct de vedere teritorial
1. Zona pomicolă este suprafața de teren dintr-un mare ecosistem natural cu structură geografică și de climă relativ asemănătoare.
2. Bazinul pomicol este suprafața de teren în care speciile pomicole întâlnesc condiții speciale de cultură privind factorii de climă și sol, unde se pot cultiva mai multe specii pomicole cu caractere asemănătoare.
3. Centrele și exploatațiile pomicole sunt entități componente ale unui bazin pomicol și se caracterizează printr-o specializare mai accentuată a culturii anumitor specii pomicole.
B. Sisteme de cultură
1. Sistemul extensiv sau sistemul clasic se caracterizează prin pomi de vigoare mare, cu coroane globuloase și cu 150-200 pomi/ha; durata economică a plantației este mai mare.
2. Sistemul intensiv se caracterizează prin pomi de vigoare mică sau mijlocie, cu 600-1.200 pomi/ha, iar fructele sunt de calitate net superioară.
3. Sistemul superintensiv se caracterizează prin pomi de vigoare mică, conduși prin tăieri în coroane aplatizate cu densitate foarte mare, cu până la 2.500 pomi/ha și care produc fructe de calitate foarte bună.
4. Pomii răzleți sunt pomi izolați care se găsesc în curți și grădini, pe aliniamentele drumurilor, la marginea pădurilor, pe pășuni și fânețe și care nu prezintă importanță economică.
Anexa 2 -------
la normele metodologice
-----------------------
Soiurile speciilor pomicole cultivate în România
1. Cais: Callatis, Cea mai bună de Ungaria, Comandor, Dacia, Dana, Excelsior, Favorit, Litoral, Selena, Tudor, Umberto, Sulmona, Olimp, Roșii de Băneasa ș.a.
2. Cireș: Amar Galata, Amar Maxut, Bigarreau Burlat, Bing, Boambe de Cotnari, Stella, Germersdorf, Negre de Bistrița, Pietroase D'f6nissen, Roșii de Bistrița, Sam, Van.
3. Vișin: Bucovina, Crișana, de Botoșani, Iva, Meteor, Mocănești, Nana, Oblacinska, Schattenmorelle, Timpurii de Osoi ș.a.
4. Piersic: Cardinal, Collins, Congres, Flacăra, Jerseyland, Redhaven, Springcrest, Superbă de toamnă, NJC 108, Vesuvio.
5. Prun: Carpatin, Record, Rivers timpuriu, Renclod Althan, Tita, Vâlcean, Renclod de Caransebeș, Minerva, Centenar, D╒Agen, Dâmbovița, Gras românesc, Pescăruș, Silvia, Stanley, Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete de Italia, Vinete românești.
6. Nectarin: Cora, Crimsongold, Delta, Nectared, Romamer 2, Fantasia.
7. Migdal: Ferragnes, Mărculești, Nikitski, Pomorae, Texas.
8. Castan: Gureni, Hobița, Iza, Mara, Polovraci, Tismana.
9. Nuc: Argeșan, Geoagiu 65, Jupânești, Miroslava, Muscelean, Novaci, Sibișel 44, Orăștie, Velnița, Sarmis.
10. Măr: Aromat de vară, Auriu de Bistrița, Ciprian, Delia, Delicios de Voinești, Fălticeni, Florina, Frumos de Voinești, Generos, Golden Delicious, Goldspur, Granny Smith, Idared, Jonagold, Jonathan, Mutzu, Parmen auriu, Pionier, Prima, Rădășeni, Red Melba, Romus, Romus 1, Romus 2, Starkrimson, T120, T195, Wagner premiat.
11. Păr: Abatele Fetel, Argessis, Aniversare, Carpica, Conference, Curκ, Favorita lui Clapp, Highland, Monica, Napoca, Timpurii de Dâmbovița, Triumf, Untoasă Bosc, Williams, Williams roșu.
Soiurile speciilor de arbuști fructiferi cultivate în România
12. Afin: Augusta, Azur, Coville, Ivanhoe, Pemberton.
13. Agriș: Careless, Rezistent de Cluj, Someș, White Smith, Zenit.
14. Alun: Cozia, Romavel, Uriașe de Halle, Vâlcea 22.
15. Cătină: Serpeni.
16. Coacăz negru: Abanos, Amurg, Blackdown, Perla neagră, Record, Joseni 17, Bogatar.
17. Coacăz roșu: Abundent, Red Lake, Roșu timpuriu.
18. Măceș: Brașov, Can.
19. Mur: Darrow, Smoothstem.
20. Scoruș negru: Nero.
21. Soc: Brădet, Flora, Ina, Nero.
22. Trandafir pentru petale: Rosa centifolia, Rosa damascena.
23. Zmeur: Cayuga, Citria, Ruvi, Englezesc Exploit, Newburg, Star.
24. Căpșun: Elsanta, Gorella, Premial, Răzvan, Red Gauntlet, Sătmărean, Senga Sengana, Magic, Coral.
Anexa 3 -------
la normele metodologice
-----------------------
DURATA NORMATĂ DE FUNCȚIONARE
a plantațiilor de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni
Denumirea plantațiilor
Ani
Plantații clasice de meri, peri, pruni, gutui, migdali, castani
30
Plantații clasice de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși
20
Plantații intensive de meri, peri, pruni
20
Plantații intensive de cireși, piersici și caiși
20
Plantații de nuci
40
Plantații de agriș, coacăz și trandafiri de dulceață
10
Plantații de zmeur, afin, mur, soc și alți arbuști fructiferi
10
Plantații de căpșun
4
Anexa 4 -------
la normele metodologice
-----------------------
LISTA
fructelor care se supun clasificării prin standardele de calitate
Cod CN
Fructul
0802
Nuci în coajă
0808
Mere, pere și gutui
0809
Caise, cireșe, vișine, piersici și nectarine, prune
0810
Fructele de arbuști fructiferi (mure, zmeură, afine, agrișe, coacăze etc.)
Căpșuni
Fructe care fac obiectul importului
08030011
Banane proaspete
08030090
Banane uscate
08042010
Smochine proaspete
08043000
Ananas
08045000
Guava, mango
0805
Citrice (lămâi, portocale, mandarine, satsume, clementine, grepfrut)
08061021,29,30, 40,50,61,60
Struguri de masă
0807
Pepeni verzi și pepeni galbeni
Anexa 5 -------
la normele metodologice
-----------------------
CERTIFICAT DE CONFORMITATE
cu standardele de calitate pentru fructe proaspete
1. Operator
(producător, asociația de
producători, stația de ambalare)..
..................................
..................................
..................................
Certificat de conformitate cu
standardul
nr. .............. care se aplică
pentru produsul ....................
Nr. ...........
2. Identitatea celui care face
ambalarea în ambalaje (dacă este
altul decât comerciantul)
3. Emitent
....................................
4. Locul ambalării
...................................
5. Mijlocul de transport
6. Destinația
7. Ambalaje
Număr și tip
8. Tipul
produsului
(soiul)..........
.................
9. Calitatea
10. Greutatea
totală în kg/neta
11. Perioada de valabilitate ...... zile
Locul și data emiterii ........
Semnătura emitentului
......................
12. Comentarii
Anexa 6 -------
la normele metodologice
-----------------------
CERTIFICAT DE DESTINAȚIE INDUSTRIALĂ
pentru fructe destinate industrializării
1. Operator
Certificat de destinație industrială
(Fructe proaspete ce fac obiectul
industrializării conform
2. Mijlocul de transport
3. Inspecția care emite certificatul
4. Destinația industrială a
produsului/Numele și adresa
fabricii de prelucrare
industrială
5. Organul de inspecție al zonei unde are
loc prelucrarea industrială
6. Numărul ambalajelor sau
mențiunea "en gros"
7. Felul produsului/
Originea
8. Greutatea totală în
kg, bruto/neto
⌠'28
9.
...........................
......................
Biroul vamal vizat: intrare/ieșire
Locul și data emiterii
Ștampila
...................................
....................
Controlor (numele scris cu litere de tipar)
Semnătura
10. Comentarii
11. Procesatorul certifică faptul că produsul menționat mai sus a făcut
obiectul prelucrării industriale.
Locul și data ................
Semnătura
Ștampila
.................
12. Prezentul certificat trebuie să fie returnat în urma certificării
procesatorului (căsuța 11), după prelucrarea mărfurilor identificate la
căsuțele 6, 7 și 8, organismului de control (inspecție) menționat în
căsuța 5.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.