Legea nr. 348/2003
privind Legea pomiculturii
prezumat în vigoare republicat 5 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 17 aprilie 2008).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 4
- Legea nr. 60/2007 22 martie 2007 pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003
- Legea nr. 342/2007 3 decembrie 2007 (prevederi anume) privind modificarea alin. (2) al art. 30 din Legea pomiculturii nr. 348/2003
- Legea nr. 325/2009 20 octombrie 2009 (prevederi anume) pentru modificarea lit. b) a art. 29 din Legea pomiculturii nr. 348/2003
- Legea nr. 131/2015 5 iunie 2015 pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003
Completat prin 1
- Legea nr. 25/2018 15 ianuarie 2018 (prevederi anume) pentru completarea anexei nr. 1 la Legea pomiculturii nr. 348/2003
Pus în aplicare prin 3
- Normele din 12 februarie 2004 12 februarie 2004 de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003
- Ordinul nr. 149/2004 26 februarie 2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării și defrișării plantațiilo…
- Ordinul nr. 799/2016 6 mai 2016 pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, ape…
Stă la baza 2
- Ordinul nr. 143/2004 25 februarie 2004 privind aprobarea organizării și funcționării Inspecției de stat pentru controlul tehnic î…
- Ordinul nr. 149/2004 26 februarie 2004 (prevederi anume) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării și defrișării plantațiilo…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta lege reglementează cadrul de orientare a dezvoltării pomiculturii, înființarea și exploatarea plantațiilor pomicole, producerea și valorificarea fructelor, pe baza fundamentarii științifice și extensiei susținute a progresului tehnic, în condițiile organizării comune de piața în sectorul fructelor.
Articolul 2
Organul de specialitate al administrației publice centrale în domeniu, care elaborează strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.
Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:
a) concentrarea și specializarea producției pomicole;
b) dezvoltarea centrelor și bazinelor cu tradiție în domeniu, care să asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografică.
Articolul 3
Organizarea comuna de piața în sectorul fructelor conține reguli privind:
a) patrimoniul pomicol și potențialul de producție pomicola;
b) producerea materialului săditor pomicol;
c) securitatea alimentara, precum și valorificarea fructelor și produselor din fructe;
d) organizațiile profesionale, interprofesionale și organismele pe filiera;
e) instrumentele și mecanismele de reglementare a pieței.
Speciile de pomi, arbuști fructiferi și capsuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Capitolul II Producția pomicola
Secțiunea 1 Patrimoniul pomicol
Articolul 4
Patrimoniul pomicol este alcătuit din: pomi și arbuști fructiferi, indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare și terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbuști fructiferi și capsuni.
În România păstrarea patrimoniului pomicol, menținerea și ridicarea valorii biologice și a potențialului productiv al plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și protejarea mediului înconjurător constituie o obligație a cultivatorilor.
Articolul 5
Patrimoniul pomicol se clasifica în următoarele categorii:
a) plantații ținere, până la intrarea pe rod;
b) plantații pe rod, în plină producție;
c) plantații pe rod, în declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colecții pomologice, culturi de concurs și loturi experimentale;
f) terenuri în pregătire pentru înființarea plantațiilor.
Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente, tehnologii, performanțe tehnice și economice și se clasifica astfel:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi razleti.
Articolul 6
Plantațiile de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și capsuni se realizează în România cu precădere pe arealele consacrate, situate în special în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții ecologice favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitării teritoriale.
Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor și arbustilor fructiferi, constituie o categorie distinctă a fondului funciar și sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimiteaza în zone, bazine, centre și exploatații pomicole, alcătuite din livezi, astfel cum vor fi definite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Pomii și arbustii fructiferi situați în curți, pășuni, fanete, aliniamente și perdele de protecție, denumiți pomi razleti, și ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piața nu fac parte din cadastrul pomicol.
Evidenta pomilor razleti se tine separat.
Articolul 7
Delimitarea teritorială a patrimoniului pomicol se înregistrează în cadastrul agricol ca poziție distinctă, numita cadastru pomicol, și urmărește:
a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol;
b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultura, specii, parcele și deținători.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului împreună cu Ministerul Administrației și Internelor stabilesc normele metodologice de realizare și ținere a evidentei cadastrului pomicol, ca o componenta a cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, cu sprijinul Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", efectuează delimitarea și actualizarea lucrărilor de zonare și microzonare a arealelor pomicole.
Articolul 8
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și Ministerul Administrației și Internelor organizează recensământul patrimoniului pomicol, din 10 în 10 ani, începând cu anul 2005.
Articolul 9
Normele tehnice de înființare și defrișare a plantațiilor pomicole, denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului.
Secțiunea 2 Producerea materialului săditor
Articolul 10
Producerea materialului săditor pomicol se face numai de către pepinierele pomicole autorizate, potrivit
privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.
Articolul 11
Pepinierele pomicole au obligația sa producă material săditor numai din categoriile biologice prevăzute în sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante și hibrizi cultivate în România și cataloagele oficiale ale soiurilor și hibrizilor cultivati în Uniunea Europeană.
Categoriile biologice superioare de material săditor pomicol, prebaza și baza se produc în unități autorizate.
Articolul 12
În pomicultura se admit la plantare următoarele categorii de material săditor:
a) pomi altoiti, formati în pepiniere;
b) pomi pe rădăcini proprii, din sortimentul admis la înmulțire, obținuți prin metode clasice sau culturi de meristeme;
c) butași inradacinati, marcote, drajoni, stoloni.
Articolul 13
Pentru producerea materialului săditor pomicol sunt folosite următoarele categorii de material inițial:
a) portaltoi obținuți pe cale generativa din samburi și semințe, proveniți din plantații semincere autorizate;
b) portaltoi obținuți pe cale vegetativa - clone - din plantații mama de butași, marcotiere și drajoniere autorizate sau prin culturi de meristeme;
c) altoi, prelevat sub forma de ramuri sau muguri, din plantații mama autorizate.
Articolul 14
Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor pomicol este protejata, deținătorii fiind obligați să respecte destinația inițială a acesteia.
Secțiunea 3 Înființarea, exploatarea și defrișarea plantațiilor pomicole
Articolul 15
Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și capsuni, organizate în exploatații pomicole amplasate în zone, bazine, centre pomicole de o anumită suprafața și o anumită structura de specii și soiuri, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi și ale
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 108/2001
privind exploatatiile agricole, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 166/2002 , este opțiunea libera a oricărui proprietar sau deținător de teren.
Articolul 16
Soiurile fiecărei specii de pomi, arbuști fructiferi și capsuni se clasifica în următoarele categorii: recomandate, autorizate, autorizate temporar și interzise.
Definițiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, asigura elaborarea lucrărilor de zonare a speciilor de pomi și arbuști fructiferi recomandate și autorizate pentru cultura în cadrul fiecărei zone, bazin și centru pomicol, precum și actualizarea periodică a acestora.
Articolul 17
Exploatatiile pomicole beneficiază de facilități financiare din partea statului, în conformitate cu legislația în vigoare.
Înființarea exploatațiilor pomicole în zonele, bazinele și centrele pomicole beneficiază de sprijin financiar din partea statului.
Articolul 18
Amenajarea unor terenuri în panta, slab fertile și cu fenomene de eroziune a solului și valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activități de interes național pentru protejarea mediului și se bucura de sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislației în vigoare.
Articolul 19
Plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare, eliberata de direcțiile generale pentru agricultura și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, conform reglementărilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha, autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a exploatatiei pomicole, elaborat de persoane autorizate și avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de stațiunea de cercetare și dezvoltare pomicola din zona.
Sunt exceptate de la obținerea autorizației de plantare colectiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale.
Articolul 20
Toate plantațiile pomicole organizate în exploatații agricole se înființează numai cu soiuri din categoriile recomandate și autorizate.
Articolul 21
Defrișarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi de interes comercial aparținând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizației de defrișare, eliberata de către direcțiile generale pentru agricultura și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
Sunt exceptate de la obținerea autorizației de defrișare colectiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale, care se aproba de consiliile științifice ale unităților respective.
Articolul 22
Durata de funcționare a plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi, în condițiile de exploatare normală, precum și modalitatea defrișării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
În cazul în care, după defrișare, terenul respectiv nu se replanteaza, deținătorii au obligația sa înainteze la direcțiile generale pentru agricultura și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, cu 3 luni înaintea defrișării, documentația necesară pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Regimul de exploatare a plantațiilor pomicole și arbustilor fructiferi aparținând instituțiilor de învățământ, cu scop didactic, și al parcelelor experimentale ale unităților de cercetare se va stabili prin planurile de învățământ, respectiv prin programele de cercetare ale unităților respective.
Articolul 23
Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite în continuare nucifere, este supusă și următoarelor prevederi speciale:
a) înființarea plantațiilor de nucifere se face cu material săditor selecționat de către pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se pot planta și biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice;
b) taierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de cultura sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizației-model prevăzute în anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligația plantarii prealabile a 5 pomi tineri din soiurile recomandate și autorizate;
c) cererea pentru taierea nucilor și castanilor comestibili razleti, solicitată de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel puțin 3 luni înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifica și se aproba de direcțiile generale pentru agricultura și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București;
d) în cazurile când se solicita defrișarea plantațiilor de nuc și castan comestibil în masiv, este obligatorie expertiza tehnica efectuată de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de stațiunea de cercetare și dezvoltare pomicola din zona. Termenul de depunere a documentației de defrișare este de cel puțin 6 luni înaintea datei propuse pentru defrișare;
e) criteriile care stau la baza documentației în vederea autorizării tăierii exemplarelor de nuc și castan comestibil, precum și defrișarea lor când sunt în masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Articolul 24
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor și a castanilor comestibili aflați în plantații sau ca pomi razleti, cu consemnarea proprietarilor și a parcelelor cadastrale în care se găsesc.
Articolul 25
În programele de impadurire și combatere a eroziunii solului din zonele de cultura a nucului și castanului se vor introduce și aceste specii. Regia Naționala a Pădurilor și alți deținători de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material săditor din soiuri autorizate și recomandate, precum și biotipurile locale.
Capitolul III Valorificarea fructelor
Articolul 26
În funcție de însușirile specifice, fructele au următoarele destinații:
a) consum în stare proaspăta;
b) consum sub forma prelucrata industrial.
Articolul 27
Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.
Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: ciresele, visinele, caisele, piersicile și nectarinele, capsunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coaja, fructele de arbuști fructiferi, precum și fructele de orice fel care fac obiectul importului.
Se exceptează de la cerințele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrele speciale de preluare, pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor de gros sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unitățile și fabricile de procesare.
Articolul 28
Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), este supusă controlului de conformitate pe filiera produsului.
Controlul de conformitate se face la fața locului, în toate stadiile de comercializare, de către organismele autorizate prin lege.
Articolul 29
În cazul unor accidente de sănătate în consum, analiza fructelor care au făcut obiectul vânzării pe piața, privind conținutul de reziduuri de pesticide, contaminanti și alte substanțe, este obligatorie și se efectuează de laboratoarele acreditate.
Evidenta tratamentelor și a substanțelor utilizate în plantațiile pomicole destinate comercializării fructelor se tine de către producător și se supune controlului Inspecției de stat pentru controlul tehnic în producerea și valorificarea legumelor și fructelor.
Articolul 30
Fructele proaspete destinate consumului uman circula pe filiera de produs însoțite de certificate de conformitate cu standardele de calitate, eliberate de către organismul de certificare instituit în acest scop.
Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Articolul 31
Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi facuta de către agenți economici autorizați pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati în diferite forme de cooperare.
Fructele destinate prelucrării industriale circula însoțite de certificatul de destinație industriala emis de către organismele de control, al cărui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Articolul 32
Prin prelucrarea fructelor se obțin următoarele produse:
a) fructe deshidratate, întregi sau portionate, fainuri de fructe;
b) fructe congelate, individual sau în bloc;
c) sucuri: cu pulpa de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin pasteurizare, nectaruri;
d) sucuri concentrate;
e) conserve: compoturi, dulcețuri, gemuri, magiun de prune, marmelada, piureuri;
f) distilate: tuica, palinca, rachiuri;
g) fermentate: cidru, oțet;
h) alte produse.
Articolul 33
Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acordă prin certificat de atestare a originii geografice.
Certificatul se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza verificărilor făcute de specialiști împuterniciți pentru controlul respectării condițiilor impuse pentru producerea fructelor și prelucrarea acestora.
Articolul 34
Producătorii și comercianții de produse alcoolice din fructe în vrac sunt obligați sa țină evidenta acestora, în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 35
Etichetarea fructelor și a produselor din fructe se face conform standardelor și normelor de calitate.
Articolul 36
Distilatele, care se disting prin originalitatea însușirilor lor imprimata de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de distilare folosită, modul de păstrare și invechire, se pot încadra în categoria băuturilor alcoolice din fructe, de calitate superioară, cu indicația geografică din care provin.
Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioară, cu indicația geografică, se face sub numele arealului de producție pomicola delimitata, în mod obișnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al localității în care se afla exploatatia pomicola.
Articolul 37
Tuica este o băutura alcoolică românească, obținută în mod expres prin fermentarea fructelor din speciile samburoase ori a maceratului din aceste fructe, în prezenta sau nu a samburelui, urmată de o distilare sau redistilare, la o concentrație alcoolică determinata la temperatura de 20°C, specifică fiecărui sortiment, în funcție de tradiție, de indicarea arealului de producere a acesteia și de calitatea ei.
În funcție de zona în care s-au produs fructele, de tehnologia specifică aplicată, maturare sau invechire, băutura astfel obținută poarta denumirea de: "palinca", "horinca", "turt".
Concentrația alcoolică minima este diferențiată în funcție de procesul tehnologic de obținere, dar nu mai mica de 24% în volum la comercializarea pentru consum.
Articolul 38
Rachiul de fructe este băutura alcoolică obținută în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din speciile semintoase, a marcului sau sucului din aceste fructe, urmată de distilare la concentrația alcoolică specifică, astfel încât produsul obținut în urma distilarii să aibă aroma și gustul fructului din care provine.
Termenul Williams este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din soiul de pere Williams.
Concentrația alcoolică a rachiului de fructe la temperatura de 20°C este de minimum 37,5% în volum.
Articolul 39
În producerea tuicii, palincii și a rachiurilor de fructe nu este admis adaosul de alcool etilic din cereale, coloranti sau arome obținute pe cale sintetică.
Articolul 40
Se interzic producerea și comercializarea tuicii, a palincii și a rachiurilor provenite din spirt, arome și coloranti sintetici.
Articolul 41
Statul sprijină constituirea organizațiilor de producători și a organizației interprofesionale pentru fructe, pe baza inițiativei libere a producătorilor, în conformitate cu legislația în vigoare.
Capitolul IV Inspecția și controlul calității fructelor și a produselor obținute din fructe
Articolul 42
În vederea implementarii prevederilor prezentei legi se înființează ca direcție în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului Inspecția de stat pentru controlul tehnic în producerea și valorificarea legumelor și fructelor, denumita în continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice în cadrul direcțiilor generale pentru agricultura și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, cu respectarea numărului de personal, în limita bugetului aprobat.
Atribuțiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.
Capitolul V Sancțiuni
Articolul 43
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.
Articolul 44
Defrișarea fără autorizație a plantațiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafața mai mare de 0,5 ha, sau a plantațiilor de arbuști fructiferi cu o suprafața mai mare de 0,2 ha, precum și a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultura, constituie infracțiunea de distrugere și se pedepsește potrivit art. 217 din Codul penal.
Articolul 45
Falsificarea băuturilor distilate sau a altor băuturi și produse obținute din fructe, precum și expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de băuturi sau produse știind ca sunt falsificate constituie infracțiunea de falsificare de alimente sau alte produse și se pedepsește potrivit art. 313 din Codul penal.
Băuturile sau produsele care au făcut obiectul infracțiunii se confisca.
Articolul 46
Constituie contravenție următoarele fapte:
a) înființarea plantațiilor cu suprafețe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi și a suprafețelor mai mari de 0,2 ha de arbuști fructiferi de fiecare agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fără autorizație de plantare, cu nerespectarea dispozițiilor art. 19;
b) înființarea de plantații noi de pomi cu suprafețe mai mari de 0,5 ha și 0,2 ha arbuști fructiferi sau extinderea celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate și autorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 20;
c) nerespectarea prevederilor art. 29 privind analiza conținutului de reziduuri, contaminanti și alte substanțe, precum și a celor privind evidenta tratamentelor și a substanțelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (1) și ale art. 31 alin. (2) privind obligativitatea insotirii produselor de certificat de conformitate cu standardele de calitate pentru fructele destinate consumului uman în stare proaspăta, respectiv de certificat de destinație industriala pentru fructele proaspete destinate procesarii;
e) nerespectarea prevederilor art. 27 și 31 privind punerea în consum și comercializarea fructelor și a distilatelor din fructe și a altor produse din fructe;
f) nerespectarea prevederilor art. 34 privind obligația ținerii evidentelor produselor din fructe;
g) nerespectarea prevederilor art. 33 referitoare la folosirea denumirii de origine a produselor distilate din fructe din zona de cultura care are drept de indicație geografică;
h) nerespectarea prevederilor art. 35 privind etichetarea fructelor și a produselor din fructe.
Articolul 47
Contravențiile prevăzute la art. 46 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a) și b);
b) cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c)-f);
c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevăzute la lit. g) și h).
Amenda contravențională se aplică persoanelor fizice și juridice.
Articolul 48
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de organele de control abilitate din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii.
Articolul 49
Contravențiilor prevăzute la
art. 46 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 50
Înființarea, întreținerea și defrișarea de plantații pomicole, arbuști fructiferi și capsunarii, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fructele pentru valorificare în stare proaspăta și conservate, precum și produsele distilate obținute din fructe, condițiile de atribuire a denumirii produselor cu indicație geografică, normele de comercializare, precum și alte măsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, cu avizul Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Integrării Europene, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Justiției.
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se supun Guvernului spre aprobare.
Articolul 51
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
Legea pomiculturii nr. 11/1974 , publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.
Articolul 52
Anexele nr. 1, 2, 3a) și 3b) fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 24 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, VIOREL HREBENCIUC București, 10 iulie 2003. Nr. 348.
Anexa 1 SPECIILE
de pomi, arbuști fructiferi și capsuni cultivate în România
Specia
A. Pomi fructiferi
Mar
Par
Gutui
Prun
Cires
Visin
Cais
Piersic și Nectarin
Nuc
Migdal
Alun
Castan
B. Arbuști fructiferi
Coacaz negru
Coacaz roșu
Coacaz alb
Agris
Zmeura de gradina
Afin de cultura
Mur de gradina
Maces
Soc negru
Trandafir pentru petale
Lonicera caerulea
Corn
Catina
C. Capsun
Anexa 2 ZONAREA SPECIILOR POMICOLE
Formatiunea de vegetație
naturala
Spațiul geografic ocupat
Specii cultivate
Subzona pădurilor de fag
-subetajul
Dealuri între 500-800 m
altitudine
Coacaz, agris, afin,
unele soiuri de mar
Subzona pădurilor de
gorun
Dealuri mijlocii și
partea inferioară a celor
înalte, 300-800 m
altitudine
Zmeur, mar, prun, visin,
unele soiuri de par
Subzona pădurilor de cer,
garnita și stejar
Partea nordica a Campiei
Române, Piemontul Getic
și rama externa a
dealurilor din vestul
tarii; 50-500 m
altitudine
Mar, par, prun, gutui,
cires, visin, nuc, alun,
capsun
Zona de silvostepa
Suprafețe mai mari sau
mai mici în toate
provinciile; 50-500 m
altitudine
Toate speciile pomicole,
cultivate cu deosebire
în regim irigat
Zona stepei danubiene
Partea de est și de sud a
Campiei Române, Dobrogea,
Platforma Barladului,
insule în Campia
Siretului; 0-200 m
altitudine
Cais, piersic, migdal,
prun, cires, visin,
soiuri varatice de mar
și par, nuc, în
condiții de irigare
Anexa 3 a)
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,
APELOR ȘI MEDIULUI
APELOR ȘI MEDIULUI
DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .
DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .
AUTORIZAȚIE Nr. . . . . /. . . . . .
AUTORIZAȚIE Nr. . . . . ./. . . . . .
Domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/orașul . . . . . . . . . . . . . . ., județul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , solicită tăierea a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . bucăți nuci/castani comestibili.
În conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. . . . . , se autorizează domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/orașul . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., județul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , pentru tăierea de . . . . . . . . nuci/castani comestibili, pomi răzleți din locurile următoare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Solicitantul a plantat nuci/castani . . . . . . . . . . . . bucăți în zona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Director general,
. . . . . . . . . . . . . . . . .
(numele și prenumele)
Semnătura și ștampila
Director general,
Data eliberării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . .
Semnătura și ștampila
(numele și prenumele)
N.B.:
Autorizația se tipărește pe o singură față în registre de 100 de file și se completează într-un singur exemplar.
Data eliberării . . . . . . . . . . . . . .
Anexa 3 b)
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR,
APELOR ȘI MEDIULUI
APELOR ȘI MEDIULUI
DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .
DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ . . . . . . . . . .
AUTORIZAȚIE Nr. . . . . /. . . . . .
AUTORIZAȚIE Nr. . . . . ./. . . . . .
Agent economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/orașul . . . . . . . . . . . . . . ., județul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , solicită tăierea/defrișarea a . . . . . . . . . . ha/bucăți nuci/castani comestibili.
În conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. . . . . , se autorizează agentul economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu domiciliul în comuna/orașul . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., județul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , pentru tăierea/defrișarea de . . . . . . ha/bucăți nuci/castani comestibili, din locurile următoare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Director general,
. . . . . . . . . . . . . . . . .
(numele și prenumele)
Solicitantul a plantat nuci/castani . . . . . . . . . . . . bucăți în zona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Semnătura și ștampila
Director general,
Data eliberării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . .
Semnătura și ștampila
(numele și prenumele)
N.B.:
Autorizația se tipărește pe o singură față în registre de 100 de file și se completează într-un singur exemplar.
Data eliberării . . . . . . . . . . . . . .
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.