Decizia nr. 5/2004
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 545/2001 pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Ordinul nr. 1889/2004 15 octombrie 2004 pentru aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în construcții
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 545/2001 17 octombrie 2001 pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
pentru completarea
art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Marin Soare și Didina Soare în Dosarul nr. 15.892/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind neîntemeiată, arătând că textele criticate nu contravin prevederilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 4 iunie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 15.892/2002, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
pentru completarea
art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Marin Soare și Didina Soare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 și 20 din Constituție. În opinia autorilor excepției, prin aceste dispoziții s-au stabilit, în mod discriminatoriu, tratamente diferite, "prin impunerea unui termen de decădere extrem de scurt pentru persoanele care nu au depus cereri de restituire a terenurilor ce intră sub incidența dispozițiilor
art. 36 din Legea nr. 18/1991 ".
Instanța de judecată consideră că textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul său de vedere, arată că termenul stabilit prin
este un termen impus tuturor cetățenilor ale căror terenuri intravilane, fără construcții, nu au fost afectate de lucrări de investiții, terenuri aflate în administrarea consiliilor locale.
În consecință, apreciază că textul criticat nu contravine prevederilor art. 16 și 20 din Constituție, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constituție, el fiind aplicabil tuturor persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor fără construcții, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
pentru completarea
art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , a căror redactare este următoarea:
"Articol unic. - Articolul 36 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (5^1) cu următorul cuprins:
"(5^1) Cererile de restituire prevăzute la alin. (5), împreună cu copiile de pe actele de proprietate, se depun la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în raza cărora se află situat terenul, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, până la data de 1 noiembrie 2001, sub sancțiunea decăderii din termen."
Textele constituționale invocate de autorii excepției sunt cele ale art. 16 și 20 din Constituția României, care, ulterior sesizării, a fost modificată și completată prin
Legea de revizuire nr. 429/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, și republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituție, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nouă numerotare. După republicare, textele constituționale invocate au numerotarea și conținutul următoare:
- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.";
- Art. 20: "(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Termenul prevăzut de articolul unic al
este un termen aplicabil tuturor cetățenilor, fără a se face vreo discriminare între cetățenii care au depus cereri de restituire a terenurilor ce intră sub incidența dispozițiilor
art. 36 din Legea nr. 18/1991 , republicată, și cei care nu au depus aceste cereri până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 545/2001 , reglementarea criticată fiind impusă de necesitatea evitării unor stări de incertitudine, precum și pentru asigurarea stabilității și securității circuitului civil într-un stat de drept.
În jurisprudența Curții Constituționale, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a decis, în mod constant, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite, iar legea poate să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații sau în condiții diferite. În acest sens este, spre exemplu,
Decizia Curții Constituționale nr. 256 din 17 iunie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998.
Rezultă că prevederile art. 16 din Constituție se corelează și se interpretează în raport cu prevederile cuprinse în instrumentele juridice internaționale în domeniul drepturilor omului. În acest fel sunt aplicabile dispozițiile art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, potrivit cărora: "Toate persoanele sunt egale în fața legii și au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privință legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală și eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională sau socială, avere, naștere sau întemeiată pe orice altă împrejurare."
Față de cele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
pentru completarea
art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Marin Soare și Didina Soare în Dosarul nr. 15.892/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2004.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu ____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.