Strategia din 12 februarie 2004

_________

Anexa

la

Hotărârea

Guvernului

nr.

163/2004

privind

aprobarea

Strategiei

naționale

în

domeniul

eficienței

energetice

2-79

HOTĂRÂRI

ALE

GUVERNULUI

ROMÂNIEI

GUVERNUL

ROMÂNIEI

H

O

T

Ă

R

Â

R

E

privind

aprobarea

Strategiei

naționale

în

domeniul

eficienței

energetice*)

În

temeiul

art.

108

din

Constituția

României,

republicată,

Guvernul

României

adoptă

prezenta

hotărâre.

Articol

unic.

-

Se

aprobă

Strategia

națională

în

domeniul

eficienței

energetice,

prevăzută

în

anexa

care

face

parte

integrantă

din

prezenta

hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN

NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul

economiei

și

comerțului,

Dan

Ioan

Popescu

p.

Ministrul

finanțelor

publice,

Gheorghe

Gherghina,

secretar

de

stat

București,

12

februarie

2004.

Nr.

163.

*)

Hotărârea

Guvernului

nr.

163/2004

a

fost

publicată

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr.

160

din

24

februarie

2004

și

este

reprodusă

și

în

acest

număr

bis.

ANEXĂ")

STRATEGIA

NAȚIONALĂ

în

domeniul

eficienței

energetice

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

Figuri Capitolul 1

Figura 1.1.

Figura 1.2.

Figura 1.3.

Figura 1.4.

Figura 1.5.

Capitolul 5

Figura 5.1.

Glosar

AIE ANCER ANPC ANRE ANRGN ANRM ANRSC APER ARCE ATL BM BOO BOOT BOR BOT

CE CET

CO2

co

CNR-CME CPT

CT DBO ECE EEC ENERO ESCO

F-BOOT FREE GEF HG INSSE IPCT IRE LDO MAE MAI

Consumul de energie în industrie Consumul de energie în sectorul rezidențial Consumul de energie în sectorul terțiar Consumul de energie în transporturi

Gradul de utilizare a energiei termice în locuințe (anul 2000)

Reducerea intensității energetice

Agenția Internațională pentru Energie

Asociația Națională a Consumatorilor de Energie din România Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Serviciilor Comunale Asociația pentru Politici Energetice din România

Agenția Română pentru Conservarea Energiei Acord pe Termen Lung

Banca Mondială

Build - Operate - Own

Build- Operate - Own - Transfer Build - Operate - Renewal Build- Operate - Transfer Comisia Europeană

Centrală electrică de termoficare Bioxid de carbon

Oxid de carbon

Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei Consum propriu tehnologic

Centrală termică

Design - Build - Operate Europa Centrală și de Est

Comunitatea Economică Europeană

Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente în România Energy Saving Company

Finance - Build - Operate - Own - Transfer Fondul Român de Eficiență Energetică Global Environment Facility

Hotărâre de Guvern

Institutul Național de Statistică și Studii Economice Institutul de Proiectări Construcții Tipizate

Institutul Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie Leasing - Development - Operate

Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Administrației și Internelor

MAPAM MEC MENER MFP MTCT OECD OEN OER OPPSI PHARE

PIB PPA PPC

ppp

PT RASC RAT

RELANSIN ROT

S.A. SAVE SECI SINERGY SOCER SUA TECP THERMIE

TPF

UE

u . m. USAID

Ministerul

Agriculturii,

Pădurilor Apelor

și

Mediului Ministerul Ec o nomiei

și

Comerțului

Programul de

cercetare

Mediu - Energie Ministerul Finanțelor Publice

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor

și

Turi s mului

Organizația

Economică pentru Cooperare

și

Dezvoltare Observatorul Energetic Național

Orașe - Energie din România

Oficiul pentru Privatizare și Participațiile Statului

în

Industrie

' Poland Hungary

Assistance

for Restructuring' Program de Asistenta Financiara a Uniunii Europene

Produs Intern Brut

' Power Purchasing

Agreement'

contract de achiziție pe termen lung Paritatea puterii de cumpărare

Parteneriat public - privat Punct termic

Regia Autonomă de

Servicii Comunale

Regia Autonomă de Termoficare

Program de Relansare a Cercetării Științifice și Tehnice Rehabilitate - Operate - Transfer

Societate

pe acțiuni

Program al Uniunii Europene pentru promovarea eficientei energetice

Program al Uniunii Europene pentru cooperarea energetica internațională

Societatea

pentru Energie din România

Statele Unite

ale Americii

Thermal

Energy Conservation Programme

Program de

Cercatare

al Uniunii Europene in domeniul

Energiei Third

Party

Financing

-

Finanțarea

prin terți

Uniunea

Europeană Unitate de măsură

Agentia

Intemationala pentru Dezvoltare

a SUA

Unități de măsură

GJ GW

GWh kWh MJ MW

MWel MWt PJ

TJ

Tep

Giga Joule Giga Wat Giga Wat oră kilowatoră Mega Joule Mega Wat

Mega Wat (capacitate electrică instalată) Mega Wat (capacitate termică instalată) Peta Joule

Terra Joule

tona echivalent petrol

Tabel de conversie

MJ

kWh

koe

Mcal

1 Mega Joule (MJ)

1

0,278

0,034

0,239

l kilo wat oră (kWh)

3,6

1

0,123

0,86

1 kilo echivalent petrol (koe)

41,91

11,63

1

10,01

1 Mega calorie

4,187

1,163

0,1

1

da

deca

101

h

hecto

102

k

kilo

103

M

mega

106

G

giga

109

T

tera

1012

p

peta

1015

E

exa

1018

Ratele de schimb utilizate în cadrul studiului 1995

1 ECU

=

2.629,51 lei

2003

1 Euro

=

37.300,00 lei

Introducere

În primii ani ai perioadei de tranziție ,

elaborarea și implementarea politicii și programelor de eficiență energetică au avut un succes limitat. Pe fondul relansării activităților economice și al accelerării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, eficiența energetică s-a transformat într-o componentă esențială a politicii

energetice

naționale.

Angajamentele internaționale din domeniul schimbărilor climatice au consolidat importanța acordată de către factorii de decizie și de publicul larg eficienței energetice.

Principalul scop al prezentei Strategii este identificarea posibilităților și mijloacelor de creștere a eficienței energetice pe întregul lanț energetic, prin implementarea unor programe adecvate.

Fundamentarea obiectivelor Strategiei se realizează pe evaluarea potențialului de creștere a eficienței energetice, în diferite scenarii de dezvoltare economică și energetică a României, până în anul 2015. De asemenea, prezenta Strategie stabilește programele anuale de creștere a eficienței energetice și identifică posibilele surse de finanțare ale acestora.

Prognoza pentru anul 2003 a indicat o rată de creștere a Produsului Intern Brut de 4,8%, inferioară celei inițiale de 5,2%, avută în vedere la fundamentarea scenariului de evoluție a PIB în perioada 2003

-

2015. În aceste condiții, ritmul mediu anual de creștere a PIB a fost modificat corespunzător, iar influențele induse au fost luate în considerate la dimensionarea țintelor de creștere a eficienței energetice.

Capitolul 1

-

Evoluții și tendințe ale consumului de energie

Consumul anual de energie electrică pe cap de locuitor a fost în anul 2001 de 2.404 kWh/loc și se estimează o creștere a acestuia la circa 4.150 kWh/loc în anul 2015. Deși intensitatea energetică s-a redus în perioada 1989-2000, cu circa 40%, valorile înregistrate în prezent rămân relativ mari, în comparație cu țările din UE. Acest fapt este determinat, în principal, de consumurile mari de energie din unele sectoare economice, precum și de unele tehnologii și echipamente cu performanțe reduse.

1.1

Evoluția consumului de energie

România a traversat o perioadă de declin economic și de reducere a consumului de energie, tipice procesului de tranziție, determinate atât de reducerea activității economice, cât și de restructurarea industriei.

În anul 2001, nivelul total de resurse energetice s-a situat la valoarea de 44.722 mii tep, din care producția internă de resurse primare a reprezentat 64,9% iar importul de resurse necesare acoperirii consumului 28,6%.

Consumul intern brut de energie a fost de 37.971 mii tep. Combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale și petrol), dețin cota majoritară în acoperirea necesarului de resurse primare (85 %).

Consumul final de energie pentru anul 2001 a fost de 22.438 mii tep. Aproximativ 41,7% din consumul final de energie este atribuit industriei, în timp ce în sectorul rezidențiala fost utilizat 32,1% din total. Ambele sectoare prezintă tendințe descrescătoare, în raport cu anii anteriori. Transporturile și sectorul terțiar intervin cu ponderi relativ apropiate în consumul de energie ,

în aceste sectoare înregistrându-se tendințe crescătoare în perioada analizată (1999 - 2001). Această evoluție este legată de creșterea volumului activităților economice în sectoarele respective. Agricultura deține o cota mică din consumul final de energie.

Tabelul 1.1. Consumul final de energie în România

Sectorul de activitate

Consumul final de energie în anul2001

(mii tep)

Pondere din consumul final

(%)

Raportat la anul

1999

(%)

Total

22.438

100,0

95,4

Agricultura si silvicultura

286

1,3

60,9

Industrie

9.351

41,7

99,9

din care:

-

industria metalurgica

2.486

11,1

105,1

-

industria chimica, a fibrelor

2.193

9,8

80,6

sintetice

si artificiale, prelucrarea

cauciucului si maselor plastice

-

industria construcțiilor m e talice ,

891

4,0

93,0

mașinilor si echipamentelor

-

construcții

328

1 , 5

127,1

Transporturi

3.975

17 , 7

123,1

Sectorul rezidențial

7.197

32,1

82,2

Sectorul terțiar

1.280

5,7

174,0

Alte

sectoare

349

1,5

101,7

Sursa: Institutul Național de Stat1st1că, Balanța Energetică în anul 2001

a).

Industria

Reducerea consumului energetic în

industrie,

în anii

'90,

a fost determinată, în principal, de

Tabelul 1.2. Consumul final de energie in industrie

Sortimente

u.m.

1.999

2000

2001

Total

mii tep

9.357

9.716

9.351

electricitate

mii tep

1.750

1.712

1.786

energie termică

mii tep

473

476

440

produse petroliere

mii tep

1.554

1.706

1.636

gaze naturale

mii tep

4.598

4.779

4.600

cărbune

mii tep

755

738

597

alți combustibili,

regenerabile și deșeuri

mii tep

223

302

290

alte tipuri

mii tep

2

2

2

restructurarea

industriei, care a implicat închiderea unor

întreprinderi

sau linii

tehnologice

neefici­ ente,

precum

și intro­ ducerea

de

tehnologii performante

în

cadrul capacităților

n01

de producție.

Industria, cu un consum total de 9.351 mii tep în

Sursa: Institutul Național de Stat1sttcă ,

2003

Figura 1. 1. Consumul de energie in industrie

I

10%

23%

i

[o--;- talurgie

□

chimie

si petrochimie

□

masini si

echipamente

□

constructii

□

altele

L---·

·

2001, este cel mai mare consumator final de ener­ gie.

Consumul

final

de energie din industrie este prezentat în tabelul 1.2. O pondere

de

85,8%

din consumul

industrial

este

reprezentată de consumul de gaze naturale, electri­ citate și produse petroliere aferent proceselor tehno­ logice (49,2% gaze natu­ rale, 19,1

%

electricitate

și 17,5% produse petroliere), restul 14,2% fiind reprezentat de consumul sub formă de energie termică ,

cărbune,

alți

combustibili, resurse regenerabile și deșeuri).

Principalele ramuri energointensive

ale

industriei

sunt

în continuare metalurgia ,

chimia și industria

materialelor

de construcții.

Sectorul

construcției

de

mașini

prezintă

un

potențial considerabil de economisire a energiei și poate influența cererea viitoare de electricitate.

b).

Sectorul rezidențial

Sectorul rezidențial cuprinde 8.110.407 locuințe în 4.846.572 clădiri

( conform datelor obținute în urma recensământului populației

și

locuințelor ,

din data de 18 martie 2002), din care în mediul urban sunt 1.141.687 clădiri (4.260 . 752 locuințe) .

Ca formă de proprietate,

97%

din locuințe se află

în

proprietate privată (7.867.453) și 2,7% în proprietate de stat.

Dintre acestea, 53% sunt mai

vechi

de 40 ani,

37%

au o

vechime

cuprinsă între 20 și 40 ani, iar 10% sunt sub

20

ani vechime. Locuințele singulare reprezintă în mod preponderent soluția locativă pentru familiile din zonele rurale

(91,5% ), iar apartamentele în blocuri, pentru cele din zonele urbane (81,5% ).

Clădirile cu destinație birouri sunt incluse în sectorul terțiar.

Sectorul rezidențial este al doilea mare sector, din punct de vedere al consumului energetic.

Tabelul 1.3. Consumul final de energie în sectorul rezidențial

Sortimente

u.m.

1999

2000

2001

Total

mii tep

8.746

8.438

7.197

electricitate

mii tep

687

658

665

energie termică

mii tep

3.052

2.600

2.496

produse petroliere

mii tep

424

446

422

gaze

naturale

mii tep

2.032

2.216

2.532

cărbune

mii tep

47

42

45

alți

combustibili,

regenerabile

și

deșeuri

mii tep

2.509

2.471

1.037

alte tipuri

mii tep

-

-

-

La

nivelul anului

2001, consumul final de energie în sectorul casnic a

fost

7.197

mii tep.

Evoluția

consumului

de

energie

finală

este

prezentată

în

tabelul

1.3,

iar structura acestuia în funcție de destinație este prezentată

în

figura 1.2.

Figura 1.2. Consumul de energie in sectorul rezidential

25%

j

O

incalzire

O

apa

calda mei::ajera

O

electricitate

□

prepa

rarea

hranei

Sursa:

Institutul Național de

Stat1st1că ,

2003

c).

Sectorul terțiar

Scăderea

consumului

to­ tal

este

atribuită

redu­ cerii

utilizării

energiei termice din sistemele de alimentare centralizată și

a

altor

tipuri

de com­ bustibili,

în

pofida creșterii

consumului

de gaze naturale.

Consumul de

electricitate în sectorul

rezidențial

se

păstrează la un nivel relativ

constant.

Sectorul

terțiar

cuprinde

serviciile publice

și cele comerciale. Consumul final

de

electricitate

Tabelul 1.4. Consumul final de energie în sectorul terțiar

Sortimente

u . m.

1999

2000

2001

Total

mii

tep

736

670

1.280

electricitate

mii

tep

294

336

398

energie termică

mii

tep

-

-

-

produse petroliere

mii tep

-

-

-

gaze naturale

mii tep

63

95

114

cărbune

mii tep

376

235

763

alți combustibili,

regenerabile

și

deșeuri

mii tep

3

4

5

alte tipuri

mii

tep

-

-

-

pentru

acest

sector

acoperă

consumul

de energie

termică

în

clă­

dirile publice

și

în

cele

comerciale

și

consumul de

electricitate

pentru

iluminat electrice.

Șl

aparate

În

anul

2001, consumul final

de

energie

în sectorul

terțiar

a

fost

Sursa:

Institutul Național de

Statistică, 2003

1.280 mii tep, reprezen-

tând

5,7% din

consumul

final total.

În raport cu anul 2000,

consumul final în sectorul terțiar a crescut cu 91 %.

Din punct de vedere al consumului de resurse primare 31,1 %

reprezintă consumul de electricitate, 59,6% consumul de gaze naturale, 8 , 9% consumul de produse petroliere și sub 0,4% consumul de cărbune (tabelul 1.4).

În raport cu modul de consum, circa 704 mii tep (55%) reprezintă

consumul de energie

Figura 1.3. Consum ul de energie in sectorul tertiar

i

6%

18%

Oincalzire

si

apa

calda

Oconditionare

□ iluminat

□ teh n i c a de

calcul

0

altele

(inclu

_

s_iv

_

c_a_

te_r

_

in

-=-

g'-- )

J

pentru

încălzire

și prepararea

apei

calde, realizate

în

instalații utilizând

gaze

naturale, electricitate,

petrol

și cărbune,

230

mii

tep (18%)

consumul

pentru iluminat,

128

mii

tep (10%),

consumul

pentru condiționarea

aerului

și

77 mii tep (6%) pentru alte utilizări (figura 1.3). Majoritatea clădirilor publice sunt conectate la sisteme de alimentare centralizată cu energie termică sau

dispun de instalații proprii de producere a energiei termice, funcționând în majoritatea cazurilor pe bază de gaze naturale.

d).

Agricultura

Acest sector include agricultura propriu-zisă, zootehnia, silvicultura și piscicultura. În prezent, consumul final de energie în acest sector nu este important, deși, există un potențial ridicat

Tabelul 1.5. Consumul final de energie in agricultură

Sortimente

u.m.

1999

20'00

2001

Total

mii tep

470

400

286

Electricitate

mii

tep

68

53

41

Energie termica

mii

tep

74

58

52

Produse petroliere

mii tep

263

264

179

Gaze naturale

mii

tep

51

22

13

Cărbune

mii tep

-

-

-

Combustibil,

Regenerabile, deșeuri

mii tep

14

3

1

Alte tipuri

mii tep

-

-

-

de

economisire

a energiei. În anul 2001, consumul de energie al sectorului a fost de 286 mii

tep,

reprezentând cca. 1,3% din consumul final total de energie, iar

proporția

sa

este

comparabilă

cu

aceea din statele membre ale Uniunii

Europene.

În

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2003

ultimii

ani

s-a

înre-

gistrat

o

scădere

a consumului de energie în agricultură ,

care poate fi explicată prin evoluțiile generale ale acestui

sector

în cadrul procesului de tranziție.

e).

Transporturi

În anul 2001, consumul final de energie în transporturi a fost de 3.975 mii tep, reprezentând

Tabelul 1.6. Consumul final de energie în transporturi

Sortimente

u.m .

1999

2000

2001

Total

mii tep

3.229

3.480

3.975

Electricitate

mii

tep

128

160

154

Produse petroliere

mii tep

3.077

3.293

3.790

Gaze naturale

mii

tep

22

27

31

Combustibil,

Regenerabile, deșeuri

mii tep

2

-

-

17,7%

din

consumul final de energie.

În raport cu anul 2000, consumul a crescut cu 14,2%. Structura acestui consum este prezentată în tabelul 1.6. și figura 1.5.

Sursa: Institutul Național de St a t1st1că ,

2003

Consumul de energie în transportul

rutier are o pondere de circa 80

%

din consumul total iar cel

aferent

transporturilor

Figura 1.4. Consumul de energie in transporturi

79 %

10%

transport rutier

□ transport cai ferate

□ transport aerian avigatie interna

@transport conducte

feroviare, de circa 10%. Comparativ

cu

statele membre

ale

Uniunii Europene, deoarece nu­ mărul

de

vehicule

pe cap de locuitor este mai mic, consumul de ener­ gie în transportul rutier este mai redus pentru că se utilizează mai intens transportul public. Ten­ dința de

scădere

înregis ­

trată pe parcursul ultimilor ani a fost urmată de o majorare a consumul de energie ,

în principal din cauza relansării activităților economice și creșterii volumului de mărfuri transportate.

În transporturile rutiere, a continuat modernizarea flotei de autovehicule prin utilizarea autovehiculelor

cu

motoare performante

și

emisii poluante reduse de CO 2

și CO, extinderea utilizării combustibililor alternativi, în special pentru transporturile locale (autobuze, microbuze, taximetre), creșterea calității infrastructurii de transport rutier prin reabilitarea drumurilor europene și naționale și extinderea utilizării tahografelor și limitatoarelor de viteză la autovehicule.

Consolidarea creșterii economice, simultan cu dezvoltarea infrastructurii vor determina o creștere a consumului de purtători de energie in transportul rutier cât și

în

cel feroviar.

f).

Alimentarea centralizată cu energie termică

Numărul de clădiri conectate la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică în

Tabelul 1.7. Consum și generare in CET-uri

Sortimente

u.m.

1999

2000

2001

rnii tep

3.638

3.701

3.683

Total generare (B)

mii tep

-

5522

-

5.200

-

5.174

Electricitate

mii tep

- 2.052

- 2.129

- 2.118

Energie termică

mii t e p

- 3.470

- 3.071

- 3.056

Total consum (A)

mii tep

9.160

8.901

8.857

Electricitate

rnii tep

-

-

-

Energie nucleară

rnii tep

1.362

1.428

1.421

Produse petroliere

mii tep

1.896

1.671

1.663

Gaze naturale

mii tep

2 .8 98

2.618

2.605

Cărbune

mii tep

3.003

3.180

3.164

Combustibili,

regenerabile și deșeuri

mii tep

1

4

4

Alte tipuri

mii tep

-

-

iama 2001-2002 a fost de 2.353 . 506, din care

2.330.012

în

zonele

urbane.

Marea parte a acestor sisteme

include

și

unitățile de producere

a

energiei

tern1ice

aflate

în proprietatea autorită­ ților

locale,

altele asigurând

distribuția

energiei

termice produse de către alte societăți, (este

cazul

societății Termoelectrica SA).

Sursa: In sti tutul Național d e

Stat1st1că ,

2003

Diferența

dintre

can- titatea

de

energie

primară consumată și cantitatea de

energie

transformată (tabelul 1.7), aceasta din urmă reprezentând 39,7% în 1999 și respectiv 41,6% în

2000,

reflectă

gradul

de imperfecțiune al conversiei resurselor primare

în energie electrică

și termică și

scoate

în evidență importanța

cogenerării în valorificarea

parțială a disponibilului de resurse energetice primare (diferențele față de 100%, respectiv de 60,3%, în 1999 și de 58 , 4%, în 2000). Dacă se ia în considerare faptul că, raportat la anul 1999, consumul total a scăzut cu 2,9% iar producția totală cu 6,1%, se constată că o scădere a producției nu atrage după sine o scădere la fel de mare a consumului de resurse primare. Acest fapt este determinat de scăderea randamentelor, prin utilizarea capacităților de producție la sarcini parțiale .

În mod asemănător, investigarea situației din sectorul de producere a energiei în centralele

Tabelul 1.8. Consumul și generare in CT-uri

!

Sortimente

u . m .

1999

2000

2001

mii tep

265

255

254

Total generare (B)

mii tep

-

1.686

-

1.493

-1.486

Energie termică

mii tep

- 1.686

- 1.493

-1.486

Total consum (A)

mii tep

1.951

1.748

1.739

Produse petroliere

mii tep

360

276

275

Gaze naturale

mii tep

1.521

1.407

1.400

Cărbune

mii tep

53

34

34

Combustibili,

regenerabile și deșeuri

mii tep

17

31

31

Alte tipuri

mii tep

-

-

-

termice

(tabelul

1.8), arată că aceste diferențe, exprimate

procentual din consumurile totale, au fost, în anul 1999, de 265 mii tep (13,6% din total) și în anul 2000, de 255 mii tep (14,5% din total).

Raportat la 1999, consu­ mul total a scăzut cu 11,6% iar producția to­

Sursa: Institutul

Național

de Stat1st1că, 2003

tală,

cu

12 , 9% .

Dife-

Figura 1.5

Gradul de utilizare a energiei termice în locuinte (anul

2000)

600000

500000 -

••

400000

30 0

000

200000

100000

o

-

F'URNJZARE

Bloc

Individual

(TJ /an )

TOTAL

Pierd e ri

rența dintre consum și producție este mai mică decât în cazul cogenerării, ceea ce scoate în evidență și faptul că sistemele de cogenerare au funcționat în afara regimului optim (număr redus de ore de funcționare).

Sursa:

Institutul

de

Proiectări

pentru

Construcții

Tipizate, Lucrărilor Publice ,

Transporturilor si Locuinței, 2003

Ministerul

Pe ansamblul clădirilor de

locuit,

eficiența utilizării căldurii pentru încălzire, apă caldă și prepararea hranei (figu­ ra 1.5), este de 43% din cantitatea

de

căldură furnizată de surse; pen­ tru

municipiul

Bucu­ rești,

aceasta

este

de 63%. Valorile indicilor de consum pentru asigu­ rarea confortului termic în spațiile locuite, atestă caracterul puternic disi­ pativ al clădirilor exis­

tente, dar și potențialul ridicat al soluțiilor de modernizare energetică a clădirilor.

Din cauza problemelor legate de starea precară a unor sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și a lipsei contorizării la nivel de scară/bloc și individual, în ultimul timp s-a înregistrat o creștere a numărului de consumatori care renunță la serviciile sistemelor centralizate în favoarea sistemelor individuale de încălzire. Astfel, sunt orașe în care mai mult de 50% din consumatori s-au deconectat, aceștia utilizând alte forme de încălzire. În unele cazuri, numărul consumatorilor deconectați depășește 90%. Până în pre z ent ,

peste 65.000 de unități de încălzire individuală utilizând gaze naturale au fost deja instalate în zona de sud a României.

1.2

Intensitatea energetică

După cum

se cunoaște,

intensitatea

energetică a

unei țări este

raportul

dintre consumul total de

energie

și produsul

intern

brut. În funcție de consumul total luat în calcul se pot determina:

•

intensitatea

energetică

primară, prin

considerarea

consumului total de

resurse

primare,

•

intensitatea energetică finală, prin considerarea consumului total final,

•

intensitatea electrică,

prin considerarea

consumului

final de

energie electrică.

România,

stat aflat

la

sfârșitul

perioadei de tranziție

și caracterizat încă

de

o economie

puternic energointensivă,

este

considerat

ca având o intensitate energetică

ridicată în comparație

cu

media înregistrată în Uniunea Europeană.

Afirmația este parțial corectă dacă se

are în vedere

modul de

calcul al

acestui indicator

(anexa

1).

Evoluția comparativă a intensității energetice finale

în România

și Uniunea Europeană,

în perioada 1990-2000

și

luând

ca

referință anul 1995,

este

prezentată în

tabelul 1.9.

Tabelul 1.9. Evoluția intensității

energetice

finale în perioada 1990

-

2000

Indicator

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Intensitatea energetică

finală în România (tep/10 3

USD

95

)

1,083

1,020

0,912

0,803

0,753

0,721

0,756

0,758

0,721

0,635

0,639

Media

în

Uniunea Europeană

(tep/10

3

USD

9

s)

0,115

0,115

0,115

0,115

0,113

0,113

0,114

0,113

0,110

0,109

0,109

Raportul dintre

intensitatea

ene

r

getică

finală în România

ș i

media

în

Uniunea Europeană

9,417

8,870

7,930

6,983

6,664

6,381

6,632

6,708

6,555

5,826

5,862

Sursa:

Ed1t10ns,

.. Energy

Balances

of

Non-OECD

Countnes 2000-2001,

Internat10nal

Energy Agency, 1999-2002

Paris

,

France , 2002

Corectând Produsul

Intern Brut

cu paritatea

puterii de

cumpărare,

valorile

intensității energetice finale

devin cele din

tabelul

1.10.

Tabelul 1.10. Evoluția intensității energetice finale în perioada 1990

-

2000 (PPC)

Indicator

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Intensitatea energetică finală în

România

(tep/10 3

USD

95

ppp)

0,272

0,251

0,234

0,213

0 , 202

0,181

0,221

0,217

0,212

0,187

0,179

Medi a

în Uniunea Europeană

(tep

/ 10 3

USD

9s

ppp)

0,135

0,135

0,134

0,134

0,132

0 ,

13

2

0,133

0,132

0 ,

129

0,127

0 , 127

Raportul dintre intensitatea

e n e rgetică finală

în

România

și

media

în

Uniunea Europeană

2,015

1 ,

859

1 ,

746

1,590

1,530

1 ,

371

1 ,

662

1,644

1,643

1,472

1,409

Sursa:

L'efficac1

.

te

'

e '

nerge ' t1 . que dans

Ies pays d'Europe

Centrale

et Onentale, Etude pour

le

Mm1stere

des Affaires

Etrangeres, Direction

Generale

de la Cooperation

Internationale

et du Developpement,

Paris,

France, 2002

În tabelul 1.11.

este

prezentată eficiența utilizării

energiei

în România, descrisă de evoluția intensității energetice

primare și

finale în perioada

1989-2002,

calculată

cu ajutorul

indicilor Produsului Intern Brut pentru

anul

de

referință

1998.

Alegerea

este justificată de faptul

că, începând

din

anul 2002,

indicii Produsului Intern Brut declarați de Institutul Național de Statistică

și Studii Economice

sunt

calculați

pentru anul de

referință

1998.

Aceste valori vor fi luate în considerare pentru determinarea

economiilor

anuale de energie obținute prin

ameliorarea

eficienței energetice la consumatorii finali.

Tabelul 1.11. Evoluția intensității

energetice

în perioada 1989

-

2002

Indicator

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Consumul

primar

de energie

raportat

la

PlB98

(tep/10 3

USD

98

)

1,33

1,237

1 , 172

1,183

1,122

1,015

1 ,

025

1,059

1 ,

011

0,965

0,875

0,857

0,853

0,853

Consumul

final

de energie raportat la PIB93

( tep/10

3

USD

98

)

-

0 , 848

0,799

0,715

0,629

0,590

0,565

0,592

0,594

0,565

0,498

0,500

0,499

0,501

..

Sursa:

Energy Balances

of Non-OECD Countnes 2000-2001, Intemat10nal

Energy

Agency, 1999-2002

Ed1t10ns, Paris, France , 2002

În raport cu

informațiile prezentate

în

tabelul 1.11.

se

poate

aprecia

că în perioada cuprinsă

între anii 1989 și 2002, intensitatea energiei

finale

s-a

redus

de

la 1,33 tep/1000 USD

98

,

la 0,853

tep/1000 USD 98

(cu circa 36%),

respectiv

cu

un

ritm

mediu

anual

de

circa 3% (față

de 0,6

%

pe an

în

UE),

dar

cu

variații

mari (de la

- 3,4

% la+ 9,5

%) între diferiți

ani

ai

perioadei analizate.

Această

reducere este rezultatul

restructurării economiei,

dar

și

al modificărilor

în

structura PIB, prin

scăderea

ponderii componentei

energointensive (industria,

cu scăderi de la 40,5%, în 1990, la

33,2% ,

în

1996

și

la

25,2%,

în

2000) și creșterea

ponderii

componentelor

mai puțin

energointensive ( de exemplu, serviciile comerciale

și publice).

Din informațiile prezentate

anterior

rezultă

că valorile

intensității energetice

în

România,

raportate

la

valorile

medii îmegistrate la

nivelul Uniunii Europene sunt

de circa 1,4 până la 7,3 ori

mai

mari, în funcție metoda de calcul a Produsului Intern Brut și de

anul

de

referință ales.

Intensități energetice finale sectoriale

Valorile

intensității

energetice

finale sectoriale

în România

și

Uniunea Europeană, în anul

2001, sunt

prezentate

în

tabelul 1.12.

Intensitatea energetică finală sectorială a fost

calculată

folosind prima metodă de calcul

și

cu

ajutorul

indicilor Produsului Intern Brut pentru

anul

de referință 1995, urmând metodologia Băncii

Mondiale și

folosind

îmegistrările Agenției Internaționale

pentru Energie.

Tabelul 1.12. Valoriale intensității

energetice

finale în Uniunea Europeană, în 2001

Țara

Intensitatea

energetică

(tep/103

USD95)

.; , : . 9 ..

.....

(/J

::l

<C

· ro

· 51

v

m

. o . : . I

<.)

o:I

E o

= o:I

Ci

ro

"O ::::

ro

'2

<1) ()

§ ....

r.,.,

- ::::

ro

§

o <1)

ro

'G

, < . 1 .. )

o

ro

"O

- §

.::

.:S

- o ... 3 ..

ro

"O

§

o

-

o3

ol)

€ o

Ps

·a ro

o ce ..

r/)

:. r a o

<1)

::l

r/)

ro-

, < . 1 .. ) : r : o ::

ce

.....

-

· m ;::

c,;s

· ( = (';I

8

o

i::i::

Finală

0,095

0,135

0,073

0,151

0,096

0,091

0,139

0,105

0,109

0,120

0,149

0 , 129

0,119

0,121

0,637

Industrie

0,024

0,055

0 , 014

0,068

0,025

0,027

0,032

0,024

0,035

0,039

0,052

0,044

0 , 045

0,030

0,282

Transporturi

0,027

0,030

0 , 022

0,028

0,030

0,024

0,052

0,039

0 , 035

0,029

0,051

0,048

0,028

0,039

0 , 120

Agricultură

0,003

0,002

0,005

0,005

0,002

0,001

0,008

0,002

0,003

0,008

0,006

0 , 003

0,002

0,001

0,009

Rezidențial

0,027

0,031

0,021

0,030

0,023

0,026

0,033

0,024

0,029

0,021

0,022

0,017

0,026

0,033

0,217

Terțiar

0,009

0,012

0,009

0,010

0,013

0,009

0,010

0,014

0,004

0,016

0,012

0,010

0,015

0,013

0,039

•---

Sursa:

..

Energy Balances of

OECD

Countnes 2000-2001,

Intemat1onal

Energy Agency,

1999-2002

Ed1t10ns,

Pans,

France,2002

Compararea valorilor

intensităților energetice finale sectoriale

din tabelul 1.12. permite

stabilirea corelărilor

dintre

acestea, astfel:

•

pentru

industrie,

intensitatea energetică în industria

din România

este între 4,28 și

8,73 ori mai mare decât

cele ale

țărilor din

Uniunea Europeană,

•

pentru transporturi, raportul dintre intensitățile energetice din România și cele ale țărilor din

Uniunea Europeană

este

cuprins între

2,31 și 5,45,

•

pentru agricultură,

raportul

dintre

intensitățile

energetice din

România

și cele ale țărilor din

Uniunea Europeană

este

cuprins între

1,13 și 9 , 00 ,

•

pentru

sectorul rezidențial, raportul dintre

intensitățile energetice

din România

și

cele

ale

țărilor din Uniunea

Europeană

este

cuprins între

6,58

și

12,76,

•

pentru

sectorul

terțiar ,

raportul dintre intensitățile energetice din România

și cele ale

țărilor din

Uniunea Europeană este cuprins între 2,44 și

9,75.

Valorile

intensității energetice finale sectoriale

în România și

Uniunea Europeană,

în anul

2001

sunt prezentate în

tabelul 1.13.

Intensitatea energetică

finală

sectorială

a fost calculată

folosind corectarea Produsului Intern

Brut,

calculat

cu ajutorul primei

metode,

cu paritatea puterii de cumpărare, pentru

anul

de referință 1995.

Tabelul 1.13.

Valori ale

intensității energetice finale în Uniunea Europeană, în 2001

Țara

Intensitatea

energetică

(tep/103

USD95ppp)

-

b

r/J

;::l

<(

.b C< I l )

Q)

O'.l

" u '

a

<1)

c::

Q "'

C<l

"O

C:

. .. s $

µ,

<1) (.)

§

µ ' , "'

. ..-t

e §

o <1)

o:l

.•·

"c:î

<1)

el

C<l

"O

C:

. . . . : $ ::

- cd

. . . . .. . . . .

o:l

"O

C:

o C<l

,.. o

l

.,..;,t

o:l

QJ)

f o

11<

·

· o a :l

o C< . l .

r/J

:. o a :l

<1)

;::l

r/J

cd-

<1)

C:

;; a -g · . .: s :

O'.l

o:

· ( = C,,:

E

o

IZ

Finală

0,130

0,168

0,110

0 ,2

02

0,125

0,128

0,122

0,107

0,104

O, 151

0,118

0,126

0,162

0,125

0,180

Industrie

0,033

0,068

0,022

0,091

0,033

0,038

0,028

0,025

0,033

0,049

0,041

0,043

0,061

0,031

0,069

Transporturi

0,037

0,038

0,034

0,037

0,038

0 ,

034

0,046

0,040

0,033

0,037

0 ,

040

0,047

0,038

0,040

0 ,

029

Agricultură

0,003

0,003

0,007

0,007

0,002

0,001

0,007

0,003

0,003

0,011

0,005

0,003

0,002

0,001

0,002

Rezidențial

0,037

0,039

0,032

0,041

0,030

0,037

0,029

0,024

0,028

0,026

0,017

0,017

0,035

0,035

0,053

Terțiar

0,012

0,014

0,014

0,013

0,017

0,013

0,009

0,014

0 ,

004

0,020

0,010

0,010

0,021

0,013

0,009

•

C<l

Sursa:

Energy

Balances

of OECD

Countnes

2000-2001, Intemat10nal Energy Agency,

1999-2002

Editions,

Pans,

France,2002

Compararea valorilor intensităților energetice finale sectoriale

din tabelul 1.13. permite

stabilirea

corelărilor dintre acestea astfel:

•

pentru industrie, datele prezentate

arată că

intensitatea energetică

în

industria din România

este

între 0,76 și 3,14 în raport

cu cele

ale țărilor din

Uniunea Europeană,

•

pentru transporturi, raportul dintre intensitățile energetice din România și cele ale țărilor din

Uniunea Europeană este cuprins între

0,62 și 0,88,

•

pentru

agricultură, raportul

dintre intensitățile

energetice

din

România și cele ale țărilor din Uniunea Europeană este cuprins între

O,18

și 2,00,

•

pentru

sectorul

rezidențial

raportul

dintre intensitățile

energetice

din România

și cele

ale țărilor din

Uniunea Europeană este cuprins între

1,29

și 3, 12,

•

pentru

sectorul terțiar,

raportul dintre

intensitățile

energetice

din

România și cele

ale

țărilor din

Uniunea Europeană

este

cuprins între

0,43 și 2,25.

Concluziile care se conturează în urma analizei comparative a intensităților energetice finale pentru cele cinci sectoare economice din România și statele membre ale Uniunii Europene sunt următoarele:

•

în raport cu corelările identificate în cele două situații, valorile mari evidențiate

demonstrează existența unui important potențial economic de eficiență energetică în industrie,

•

pentru transporturi, compararea intensităților energetice finale calculate prin metoda prețurilor actualizate scot în evidență un potențial economic relativ mare de eficiență energetică,

corectarea

Produsului

Intern

Brut cu paritatea

puterii

de cumpărare conducând la corelări între intensități subunitare,

•

deși consumurile finale de energie rămân prea puțin însemnate în raport cu cele înregistrate în alte sectoare industriale, potențialul economic de eficiență energetică există și poate fi valorificat,

•

ca și sectorul industrial, corelările dintre intensitățile energetice finale din sectorul rezidențial demonstrează existența unui important potențial de eficiență energetică,

•

sectorul terțiar începe să se dezvolte în ritm accelerat (deși puțin important ,

consumul final de energie în anul 2001 s-a dublat în raport cu 2000) iar corelarea dintre intensitățile energetice finale demonstrează existența unui potențialul economic de eficiență energetică .

Concluzii

Consumul anual de energie primară pe cap de locuitor în România, la nivelul anului 2001, este de 2.404 kWh/locuitor și se estimează că acesta va crește odată cu relansarea economică și îmbunătăt , irea standardului de viat , ă.

Analiza balanței energetice pe anul 2001 scoate în evidență faptul că industria și sectorul rezidențial sunt principalele ramuri consumatoare de energie, în timp ce în transporturi și sectorul terțiar se înregistrează creșteri semnificative comparativ cu anul 2000 (cu 14% în transporturi și cu 91% în sectorul terțiar).

Consumul de resurse

primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică ,

deși descrescător, este cu circa 13% mai mare decât consumul final de resurse primare înregistrat în industrie.

În acest context ,

sectoarele considerate relevante sunt industria, sectorul rezidențial, transporturile, sectorul terțiar și alimentarea centralizată cu energie termică.

România, stat aflat la sfârșitul perioadei de tranziție și caracterizat de o economie puternic energointensivă mai ales înainte de anul 1989, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparație cu media înregistrată în Uniunea Europeană.

Intensitatea energetică finală a fost determinată prin conversia Produsului Intern Brut în dolari SUA, calculat pentru fiecare an la prețurile și ratele de schimb corespunzătoare anului 1995 și corectarea acestuia cu paritatea puterii de cumpărare. În raport cu media în Uniunea Europeană, în România, intensitatea energetică finală este de 1,4 ori mai mare.

La nivelul sectoarelor cu contribuții importante în compunerea consumului total final de energie, compararea valorilor intensităților energetice finale din România cu cele înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene a pus în evidență corelări cuprinse între 0,76 și 3,14 pentru

industrie, între 0,62 și 0,88, pentru transporturi, între 1,29

și

3,12, pentru sectorul rezidențial și între 0,43 și 2,25, pentru sectorul terțiar.

În consecință, se poate aprecia că economia națională se caracterizează prin valori relativ ridicate ale intensității energetice primare, comparativ cu media în Uniunea Europeană. Compararea intensităților

energetice

finale

a

pus în

evidență

o relativă

apropiere

între valori.

Disproporția semnificativă dintre intensitățile energetice primară

și

finală în România a justificat, pe lângă investigarea modului în care sunt

folosite

resursele primare în sectoarele economice anterior menționate și analiza sistemelor de alimentare

centralizată

cu energie termică.

Capitolul 2

-

Potențialul economic de eficiență energetică în România

2.1.

Economia de energie

Economia de energie este cea mai ieftină resursă de energie, ușor de obținut și nepoluantă, comparativ cu resursele de combustibili fosili sau resursele regenerabile de energie.

La nivel național, valoarea medie a potențialul de

economisire

a energiei (determinată ca medie ponderată

a

potențialelor de economisire din sectoare economice precum industria, transporturile, sectorul rezidențial, alimentarea centralizată etc.) este în prezent estimată, ca fiind de circa 30-40%. Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile, fără creșterea eficienței energetice. Astfel, se va asigura decuplarea majorării consumului de resurse energetice de creșterea economică.

Guvernul are un rol esențial și legitim în implementarea unei politici energetice, orientate

spre economia de energie și în crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pieței energiei.

Sectorul energetic are următoarele particularități:

•

exploatează o infrastructură strategică în cadrul economiei naționale;

•

susține dezvoltarea economiei naționale și depinde de evoluția populației;

•

asigură necesarul de energie pentru acoperirea consumului, direct determinat de dezvoltarea economică și tehnologică, de eficiența pe întregul lanț energetic, de nivelul de trai și de cerințele de protecție a mediului;

•

dezvoltarea sectorului este, de asemenea, condiționată de generarea capitalului în economie și de capacitatea de susținere a investițiilor;

•

la nivel macroeconomic, consumul de energie se corelează direct cu PIB și cu energointensivitatea, pe întregul ansamblu al economiei naționale.

Toate

țările dezvoltate înregistrează în prezent creșteri ale consumului de energie primară cu ritmuri mai mici decât cele

ale

creșterii economice, ceea ce demonstrează o continuă reducere a intensității energetice. Prin reducerea consumurilor de energie se realizează creșterea eficienței economice, o mai bună protecție a mediului, reducerea consumului și importului de resurse energetice

.

2.2.

Eficiența energetică în perioada 1999-2001

Ritmul mediu anual de creștere economică a fost de 3,5%, fiind dublu față de cel al creșterii consumului total de resurse de energie primară (1,8%). Asigurarea necesarului s-a făcut în proporție de 21,5% pe cărbune, 28,5% țiței și produse petroliere, 35% gaze naturale, 3,1% energie hidroelectrică, 3,5% energie nucleară, 4,8% resurse energetice secundare și 3,5% resurse energetice regenerabile și alți combustibili.

Eficiența energetică în România este scăzută în comparație cu țările din UE. Aceasta este cauzată atât de unele randamente mai scăzute la transformarea, transportul și utilizarea purtătorilor de energie, cât, mai ales, de structura economiei naționale, în care ponderea ramurilor și produselor energointensive, caracterizate de consumuri energetice mari și cu valoare adăugată mică rămâne încă ridicată. În perioada 1999-2001

eficiența

energetică a crescut cu circa I% pe an, determinată atât de încetarea activității unor unități economice neeficiente, cât și de apariția unor agenți economici, care utilizează energia în mod eficient.

Independența energetică a scăzut de la 72% în 1999, la 67% în 2001, pe fondul creșterii importurilor de țiței și produse petroliere pentru consumul intern.

Hidrocarburile acoperă 63,5% din consumul de energie primară în România.

Din consumul total de țiței, importurile reprezintă circa 47,8%. O parte importantă din producția indigenă de țiței este exportată sub formă de produse petroliere. Importurile de gaze naturale reprezintă circa 18% din consumul total de gaze naturale.

In sectorul producției de energie electrică a avut loc o continuă creștere a eficienței energetice, marcată prin scăderea consumului specific de combustibil.

ln perioada 1997-2002 eficiența energetică a crescut cu circa 6%, datorită reabilitării unor grupuri termoenergetice de puteri mari, cât și retragerii din funcțiune a unor grupuri vechi și neperformante.

2.3.

Evoluția consumului de energie primară până în anul 2015

Pe ansamblul celor 15 state membre ale Uniunii Europene, se estimează o creștere economică (a Produsului Intern Brut), în medie cu 2,1% pe an, în perioada 2001-2020, cu o rată anuală medie de creștere a consumului de energie de 0,4-0,5%. În condițiile anterior precizate, rezultă că energointensitatea se va reduce cu 1,6-1,7%, în fiecare an.

În perioada imediat următoare, dezvoltarea economică

reprezintă garanția îndeplinirii obiectivelor majore ale României, respectiv integrarea în Uniunea Europeană la nivelul anului 2007 și reducerea decalajelor existente față de statele membre.

La stabilirea țintei referitoare la îmbunătățirea eficienței energetice în perioada 2002-2015, a fost luat în considerare următorul scenariu de creștere a PIB și anume:

Tabelul 2.1. Scenariul de creștere a Produsului Intern Brut în perioada 2003

-

2015

Realizat

Perioada

Perioada

Perioada

Ritm mediu anual

2000

-

2002

2003- 2006

2007

-

2010

2011

-

2015

de creștere

(%)

(%)

(%)

(%)

(%)

Varianta de bază

4,2

5,2

6,0

5,2

5,4

Pentru o dinamică a ritmului de creștere a PIB ca cea estimată în

tabelul 2.1,

se poate alege ca scop esențial al Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice,

reducerea intensității energetice primare,

cu 50% până la finele anului 2015 (scenariul optimist), cu circa 40% (scenariul moderat) și cu circa 30% (scenariul pesimist), pentru același orizont de timp.

Obiectivul reducerii intensității energetice pe ansamblul economiei, nu se poate realiza numai prin perfecționarea sau înlocuirea proceselor tehnologice cu consumuri ridicate de energie. Îndeplinirea acestui obiectiv impune și ajustarea structurală a economiei, în sensul dezvoltării unor ramuri economice cu consumuri reduse de energie și valoare adăugată mare și reducerea ponderii ramurilor energointensive, cu valoare adăugată mică în produse.

Ipoteza privind evoluția PIB (în varianta de bază) și cerințele de reducere a intensității energetice primare cu 30-50% până în 2015 conduc la evoluția necesarului intern de energie primară prezentată în

tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Evoluția necesarului intern de energie primară în perioada 2001

-

2015

Consum intern total

Intensitatea energetică

Realizat

2001

(mii tep / an)

Anul

2005

(mii t e p / an)

Amd

2010

(mii tep / an)

Anul

2015

(mii

tep / an)

Creștere

2001-2015

(mii tep / an)

a) reducere cu

50%

37.982

37.800

38.290

40.110

2.100

b) reducere cu

40%

37.982

40.440

44.660

47.950

10.000

c) reducere cu

30%

37.982

40.810

46.830

52.150

14.200

In funcție de ritmul de dezvoltare economică (valori superioare pentru ipotezele a și b) și de posibilitatea reducerii intensității energetice primare, creșterea cererii de energie primară comparativ cu anul 2001 este între 2 și 14 milioane tep.

2.4.

Economia anuală maximă de energie finală și investițiile aferente

Considerând că tendința de creștere anuală a eficienței energetice de 1%, realizată în perioada 1999-2001 se păstrează și în continuare, fără adoptarea unor măsuri speciale în cadrul unor programe de creștere a eficienței energetice în industrie (parțial), în transporturi și în sectorul terțiar, la finele anului 2015, reducerea intensității energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creșterea 'fără costuri'

a

eficienței energetice).

În contextul celor precizate anterior și adoptând ca unică ipoteză pentru creșterea PIB, o rată medie anuală de 5,4% (varianta de bază), se poate considera ca realistă reducerea cu 40% a intensității energetice primare până în anul 2015.

Prin urmare, pentru atingerea obiectivului moderat de reducere cu circa 40% a intensității energetice primare pe întreaga perioadă 2004 - 2015, comparativ cu 2001, sunt necesare programe pentru creșterea eficienței energetice, care să asigure reducerea cu încă 25% a intensității energetice. Aceste programe vor fi orientate în două direcții principale, și anume

(tabelul 2.3.):

•

creșterea eficienței energetice în capacitățile existente; circa 50% din consum final sectorial reprezintă potențialul de economisire a energiei în sectorul rezidențial, circa 30%, în sectorul alimentării centralizate cu energie termică și circa 17% în industrie

(tabelul 2.4.);

•

impunerea

unor

standarde

de eficiență

energetică

ridicată

în industrie,

transporturi, construcții, agricultură, servicii și rezidențial (reabilitarea termică a clădirilor, sistemele individuale de încălzire, iluminat, echipamente electrocasnice etc.).

Tabelul 2.3. Scenariul de reducere cu 40% a intensității energetice în perioada 2004

-

2015

u.m.

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2010

Anul

2015

Reducerea cu 40% a intensității energetice în perioada 2004 -

2015 (scenariul

de bază):

.

economie anuală de energie primară

tep / 1000

U SD 9

8

mii tep / an

0,859

0,742

1.273

0,613

1.878

0,511

1.942

Reducerea cu 15% între 2004 -

și 2015

.

economie anuală de energie primară

tep/1OOO USD 98

mii tep / an

0,859

-

0,817

457

0,778

568

0,740

724

Reducerea cu 25% între 2004 -

și

2015

.

economie

anuală

totală de energie primară

tep / 1OOO USD 98

mii tep/an

0,859

-

0,742

816

0 , 613

1.310

0,511

1.219

Econom ie totală anuală de

energie

primară

mii tep/an

-

1.273

1.878

1.942

Economia anuală de energie prin creșterea eficienței energetice în capacitățile de

producție existente

mii tep/an

-

816

1.31O

1.219

Economia anuală de energie prin introducerea

de capacități noi (no cost measures)

mii tep / an

-

457

568

724

Pe baza estimărilor

privind potențialele economice de eficiență energetică pentru

principalele

sectoare consumatoare de

energie,

și

a consumurilor finale

înregistrate

în

aceste sectoare,

în anul

2001, se obțin economiile

prezentate

în

tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Valori maximale ale economiilor sectoriale anuale de energie finală

Sectorul

Consum

final de energie

în

anul 2001

(mii

tep/an)

Potențial economic estimat

(%)

Economia

maximă

de energie

finală (mii

tep/an)

Industrie

9.351

10 - 17

1.590

Rezidențial

7.197

35

- 50

3.600

Transporturi

3.975

30-35

1.390

Terțiar

1.280

13 - 19

243

Total

21.803

-

6.823

Estimând

la

70%, valoarea

medie

a

ratei de transformare

a

resurselor primare în

energie

electrică

și

termică și considerând

că

pentru celelalte

tipuri

de purtători de

energie,

transformarea se r

e alizează fără

pierderi, rezultă rata de transformare

și

economia maximă de resurse primare pentru fiecare sector

în

parte

(tabelul 2.5)

.

Tabelul 2.5. Valoarea maximă a economiei anuale de resurse primare la consumatorii finali

Sectorul

Economia

maximă de

energie finală

(mii tep/an)

Rata de conversie a energiei finale

în

resurse primare

(-)

Economia maximă

de

resurse

primare

(mii

tep / an)

Industrie

1.590

1,104

1.752

Rezidențial

3.600

1,188

4.278

Transporturi

1.390

1,133

1.575

Terțiar

243

1,017

247

Total consumatori finali

6.823

-

7.852

În

sectorul

de alimentare

centralizată cu

energie termică

( constituit din

centralele

electrice de termoficare și centralele termice, rețelele

de

transport și distribuție și punctele termice), economia

anuală

maximă d e

resurse

primar e,

pentru un potențial de

economie

de

energie

de

30%, este

de

3.179 mii tep

(tabelul 2.6).

Tabelul

2.6.

Valoarea

maxima a

economiei

anuale de resurse primare în alimentarea centralizată

Sectorul

Consum de resurse primare

în

anul

2001

(mii

tep

/

an)

Potențial economic

estimat

(%)

Economia

maximă de

resurse

primare

(mii

tep

/

an)

Alimentare

centralizată

10.596

15 -

30

3.179

Total alimentare

10.596

-

3.179

Economia anuală maximă de resurse primare care se poate obține prin considerarea

valorilor

maxime ale potențialelor economice de eficiență energetică la consumatorii finali

( din industrie,

sectorul

rezidențial, sectorul terțiar

și

transporturi), precum și în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică este de circa 11.031 mii tep.

Dacă pentru 1 tonă echivalent petrol se adoptă o cotație de 133

€

se

obține

o

reducere cu circa 1,47 miliarde€ a efortului financiar pentru susținerea achiziției de resurse primare. Pentru întreaga perioadă 2004

-

2015 rezultă o economie de circa 132 milioane tep, reprezentând o reducere a efortului financiar estimată la circa 17,6 miliarde€.

Ponderea

cea mai importantă

din

economia

de

energie obținută ca efect al

reducerii

consumurilor

actuale

se poate

realiza în

sectorul rezidențial

,

în principal

prin

reabilitarea termică

a

clădirilor

și

creșterea

eficienței sistemelor

de

încălzire a

locuințelor,

a instalațiilor

de iluminat

și a echipamentelor

electrocasnice.

Analizele efectuate conduc la concluzia că investiția specifică medie estimată pentru economisirea unei cantități anuale de o tep este de circa 167

€.

În mod

similar,

pentru celelalte

sectoare

(industrie, transporturi etc.), rezultă că investiția specifică medie estimată pentru

economisirea

unei cantități anuale de o tep

este

cuprinsă între 145

și

200

€

iar pentru sectorul de alimentare centralizată cu energie termică

este

de circa 155

€.

Tabelul 2.7. Investițiile aferente valorificării întregului potențial de economie de energie

Sectorul

Economia totală

de

resurse primare

(mii

tep

/

an)

Economia

'fără

costuri'

.

(mii

tep / an)

Economia

realizată

prin investiții

(mii

tep / an)

Investiția

specifică (€ / tep)

Investiția

totală

( milioane

€)

Industrie

1.752

1.514

238

200

571

Rezidențial

4.278

1.198

3.080

167

6.173

Transporturi

1 . 5 7 5

1.200

375

250

1.125

Terțiar

247

225

22

145

38

Alimentare

3.179

o

3.179

155

5.913

TOTAL

11.031

4.137

6.894

-

13.820

Având

în

vedere

economiile

de

resurse

primare

realizate

prin

investiții,

în scopul

modernizării

tehnologice

a

proceselor,

instalațiilor și echipamentelor și estimate

la circa

4,137 milioane

tep

în fiecare an, rezultă că valoarea totală

maximală

a

investițiilor necesare pentru

creșterea eficienței energetice (pentru

reducerea

consumului

de

energie finală cu 6,89

milioane tep

în fiecare

an)

este

de

circa 13,8 miliarde€

(tabelul

2.7.).

2.5.

Investițiile aferente reducerii cu 40% a intensității energetice în perioada 2004

-

2015

Ținta

de reducere, în perioada 2004

-

2015, cu

40%

a

intensității

energetice

pe ansamblul

activităților economico-sociale, în comparație cu nivelul anului 2001 ,

se poate atinge atât prin

scăderea,

pe cale

naturală

a

consumului

de

energie prin punerea în

funcțiune

a

unor noi capacități

de producție, precum și prin îmbunătățirea eficienței

energetice

la capacitățile existente

(tabelul

2.8.).

Tabelul 2.8. Investițiile aferente reducerii cu 40% a intensității energetice în 2004

-

2015

Sectorul

Economia sectorială

totală

de

r es urs e

primare

(mii

tep/an)

Ponderea

din total a economiilor realizate prin

investiții

(%)

Investiția specifică

(€/tep)

Investiția

totală (milioane

€)

Industrie

337

13 ,

6

200

11O

Rezidențial

823

72,1

167

1.187

Transporturi

303

23,8

250

218

Terțiar

48

8,3

145

7

TOTAL

1

1.510

47,3

-

1.522

Alimentare

612

100,0

155

1.137

TOTAL2

612

100;0

-

1.137

TOTAL 1+2

2.122

62,5

-

2.659

Pentru a obține pe întreaga perioadă

2004-2015

o reducere

a

consumului de resurse primare de

circa 25,4

milioane

tep,

respectiv

2.122 mii

tep

anual, este necesară continuarea adoptării,

în plan

legislativ, a unor

norme

de eficiență energetică ridicată

la

instalarea

de noi

capacități (având ca

efect

o reducere a consumului de energie de 9,5

milioane

tep), precum

și inițierea,

dezvoltarea

și

implementarea unor programe de măsuri

organizatorice și

instituționale pentru creșterea eficienței

energetice (având

drept

scop

reducerea consumului de

energie

de 15,9 milioane tep), la

toți consumatorii semnificativi

de energie (consumatori cu consumuri

anuale

de peste 1.000

tep,

colectivități

locale

cu peste

20 mii locuitori

și

clădiri administrative

cu suprafețe

desfășurate de peste 1.500 m

2 )

și

în sistemele

de alimentare

centralizată

cu energie termică.

În condițiile precizate, efortul financiar estimat pentru susținerea programelor de investiții pentru creșterea eficienței energetice

este

de circa 2,7 miliarde€.

Prin obținerea unei reduceri

a

consumului de

resurse

primare de circa

25,4

milioane tep pe întreaga perioadă

2004

-

2015,

se creează premisele reducerii cu 3,4 miliarde€ a

efortului

financiar

pentru achiziția

de resurse primare. Efectele

estimate ale

acestor reduceri

sunt:

diminuarea costurilor

în economie și creșterea competitivității serviciilor și

produselor.

Amplificarea efectelor

măsurilor menționate

anterior

se poate realiza

și

prin ajustarea

structurală a economiei

naționale,

în

sensul dezvoltării mai rapide

a

unor ramuri

economice,

produse

și

activități

(ex.

turism) cu

consumuri

energetice

reduse și

valoare

adăugată ridicată.

Concluzii

Prognozele

arată că

în lipsa unei politici energetice ferme,

care să

promoveze eficiența

energetică,

consumul de

energie

primară

asociat

cu

evoluția

estimată

a

Produsului Intern Brut, va

crește

cu

aproximativ 30%

până în

anul 2015. Independența

energetică

a

României este în prezent de circa 70% ,

evoluțiile înregistrate

în ultimii

ani

în

sectorul

de producere

a resurselor energetice

primare evidențiind descreșterea acesteia .

Acest fapt

impune

adoptarea

unei politici energetice

active,

bazată pe

economia

de

energie.

În

acest

context, îmbunătățirea eficienței

energetice

reprezintă

o

pnontate a politicii energetice naționale,

care

trebuie să contrabalanseze

tendința

de creștere

exagerată

a consumului

energetic

în toate

sectoarele

finale ale economiei

(ex. sectorul

rezidențial ,

industrie

și

transporturi) ,

precum și

în

sectorul

de

alimentare centralizată cu energie

termică, în

care o

funcționare eficiență

este singura în

măsură

să stopeze continuarea debranșărilor

de la sistemele

existente și

utilizarea unor

soluții

individuale

de încălzire.

Țintele

politicii de

eficiență energetică au fost stabilite

în

contextul adoptării,

ca umca

ipoteză

pentru

creșterea PIB, a

unei

rate

medii

anuale

de

5,4% (varianta

de bază)

și a

unei reduceri

cu 40% a

intensității

energetice

primare până în

anul 2015.

Plecând de la premisa că tendința de creștere

anuală a

eficienței

energetice

de 1 %,

realizată

în

perioada 1999-2001

se

păstrează

și în continuare fără adoptarea

unor măsuri

speciale

în

cadrul

unor programe de

creștere a eficienței

energetice în

industrie

(parțial),

în

transporturi și în sectorul terțiar ,

rezultă ca

la

finele anului 2015,

reducerea intensității

energetice comparativ cu

anul

2001

va

fi

de 15%

(creșterea

'fără

costuri'

a eficienței energetice), restul

de 25% urmând

a

fi obținută prin investiții

în

proiecte de

creștere a eficienței energetice.

Economia anuală maximă

de resurse

primare care

se poate obține prin considerarea

valorilor

maxime

ale

potențialelor economice de

eficiență

energetică la

consumatorii

finali

( din industrie, sectorul rezidențial,

sectorul

terțiar

și transporturi),

precum

și în sectorul

de

alimentare centralizată cu energie termică, este

de circa 11 .

031 mii

tep. Dacă pentru 1 tonă

echivalent

petrol

se

adoptă o cotație de 133 €, rezultă că se poate obține o reducere cu circa 1,47 miliarde € a

efortului

financiar pentru

susținerea

achiziției de resurse primare. Pentru întreaga perioadă 2004

-

2015, rezultă o

economie

de

circa

132 milioane tep, reprezentând o reducere a efortului financiar estimată la circa 17 ,6

miliarde€.

A vând

în vedere economiile de resurse pnmare realizate prin investiții în scopul modernizării tehnologice a proceselor, instalațiilor și echipamentelor și estimate la circa 4,137 milioane tep

în

fiecare an, se

estimează

că

valoarea

totală maximală

a

investițiilor necesare pentru creșterea eficienței energetice

(pentru

reducerea consumului de

energie

finală cu 6,89 milioane tep în fiecare an) este de circa 13,8 miliarde€.

Pentru a obține pe

întreaga

perioadă

2004-2015

o reducere a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep (respectiv

2.122

mii tep anual), în condițiile unei rate medii anuale de creștere a PIB de

5,4%

și

a

unei reduceri cu 40% a intensității energetice primare până în anul

2015, este

necesară:

•

continuarea adoptării,

în plan legislativ, a unor norme de eficiență energetică ridicată

la instalarea de noi capacități

(având

ca efect o reducere a

consumului

de energie de

9,5

milioane tep),

•

inițierea ,

dezvoltarea și implementarea unor programe de măsuri organizatorice

și

instituționale pentru creșterea eficienței energetice

(având

drept scop reducerea

consumului

de energie de 15,9 milioane tep), la toți consumatorii semnificativi de energie (consumatori cu

consumuri

anuale de peste I.OOO tep, colectivități locale cu

peste 20 mii locuitori și clădiri administrative cu suprafețe desfășurate de peste 1.500 m 2 )

și

în

sistemele

de alimentare centralizată cu

energie

termică.

Reducerea cu 40% a intensității energetice primare până la finele anului 2015 presupune

realizarea

țintelor

sectoriale

prezentate

în

continuare.

Astfel ,

în

sectorul

industrial

va

fi obținută o reducere

a

consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep. În sectorul rezidențial va fi

obținută o

reducere a consumului

anual

de resurse primare

cu 823

mii tep,

în

transporturi cu

303

mii tep, iar

în

sectorul terțiar

cu

48 mii tep.

Aceste

economii de

energie vor fi

realizate prin investiții

în

proiecte de creștere

a eficienței

energetice,

a căror valoare este estimată

la 1.522 milioane€.

În

sectorul alimentării

centralizate

cu energie

termică

se estimează

o reducere

a consumului

anual de resurse cu 612 mii tep, care

va

fi

integral obținută

prin investiții în proiecte de creștere

a eficienței

energetice,

a

căror valoare este estimată la 1.137 milioane

€.

În

condițiile

precizate,

efortul

financiar

estimat pentru

susținerea programelor de

investiții

pentru creșterea

eficienței energetice

este de circa 2,7 miliarde €.

Prin

obținerea

unei reduceri a

consumului

de resurse primare de circa

25,4

milioane tep pe întreaga

perioadă 2004

- 2015,

se creează

premisele reducerii cu

3,4

miliarde€ a efortului financiar

pentru

achiziția de resurse primare.

Rezultă că, investind 1 € într-un proiect de creștere a eficienței energetice, se poate obține o reducere a efortului financiar pentru achiziția de resurse primare de 1,26

€.

Capitolul 3

-

Cadrul legal și instituțional de promovare a măsurilor de eficiență energetică

3.1.

Cadrul legal actual

În ultimii

ani

s-au înregistrat progrese semnificative în

elaborarea

cadrului legislativ de promovare a

eficienței energetice.

Principalele acte normative aprobate sunt:

•

Legea nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată.

Scopul legii este

crearea

cadrului legal necesar pentru elaborarea si

aplicarea

unei politici naționale de utilizare

eficientă

a

energiei.

Modificările ulterioare ale legii și intrarea în

vigoare

a Normelor

metodologice

de

aplicare

(aprobate

prin

HO

393/2002),

au

întărit obligativitatea de realizare

a obiectivelor

politicii de eficiență energetică și anume: obținerea beneficiului maxim pe întregul lanț energetic, care cuprinde producerea ,

conversia, stocarea, transportul, distribuția și

consumul

diferitelor forme de energie.

•

Ordonanța Guvernului nr.29/2000

privind reabilitarea termică a fondului construit existent

și

stimularea

economisirii

energiei

termice,

aprobată

prin

Legea nr.325/27.05.2002.

În urma

aprobării

acestei ordonanțe au fost adoptate diferite acte normative pentru inițierea și finalizarea reabilitării termice a clădirilor (normative, proceduri, metodologii, soluții cadru și ghiduri).

•

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.174/27.11.2002

privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, aprobată prin

Legea nr.211/16.05.2003 .

•

Hotărârea

Guvernului

nr.964/22.08.2003

privind

unele măsuri

de utilizare

a Fondului elvețian de contrapartidă constituit în temeiul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene privind

acordarea

asistenței financiare, semnat la București la data de 26 noiembrie 1992 modificat prin Acordul dintre Guvernul României

și

Guvernul Confederației Elvețiene semnat la București la 14 decembrie 2001.

•

Legea nr.3/2001

pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Monitorul Oficial

al

României nr. 81 din 16 februarie 2001). Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România are obligația de a reduce cu 8%

emisiile

de gaze cu efect de seră

față

de nivelul

anului

1989,

în

prima perioadă de

angajament 2008

- 2012 .

•

Legea nr.14/1997

pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei și a Protocolului

Cartei Energiei

privind eficiența energetică

și aspecte

legate de mediu, încheiate la Lisabona, la 17 decembrie 1994. Se ratifică Tratatul Cartei Energiei și Protocolul

Cartei

Energiei privind eficiența energetică și aspecte legate de mediu prin care se cere statelor

semnatare să

formuleze strategii de eficiență energetică

și

să

stabilească

obiectivele politicii de eficiență energetică, să creeze un cadrul legislativ corespunzător

și

să promoveze programe specifice de

eficiență energetică

și de reducere a impactului negativ asupra mediului în sectorul energetic.

Completarea

legislației

primare,

referitoare

la eficiența

energetică,

s-a realizat

prin transpunerea în legislația internă a marii majorități a Directivelor Europene privind eficiența energetică ,

prin

actele

normative menționate în

anexa 2.

3.2.

Cadrul instituțional

Cadrul

instituțional aferent promovării măsurilor de utilizare eficientă

a

energiei în România

a

fost creat prin înființarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei

(ARCE),

prin Hotărârea Guvernului nr.754 din 06 iulie 1990 ,

organizarea activității sale fiind

aprobată

prin Ordinul ministrului resurselor

și

industriei, nr.648 din 19 octombrie 1990. În data de 29 august 2002 este

adoptată Hotărârea Guvernului nr.941 privind organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei. Hotărârea Guvernului nr.941/2002 intră în vigoare în data de 11 septembrie 2002, în urma publicării acesteia în Monitorul Oficial nr.673. De la această dată, Agenția Română pentru Conservarea Energiei a dobândit personalitate juridică.

Următoarele ministere și instituții au atribuții importante în domeniu:

•

Ministerul

Economiei

și Comerțului, care, în conformitate

cu prevederile Legii nr.318 / 2003 Legea energiei electrice, elaborează programe și planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul energiei electrice, inclusiv a programelor de eficiență energetică și de promovare a surselor regenerabile de energie,

•

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

•

Ministerul Administrației și Internelor,

•

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului,

•

Fondul Român pentru Eficiență Energetică (FREE), înființat prin Ordonanta de urgență a Guvernului nr.124 / 2001 ,

aprobată prin Legea nr.287 / 15.05 . 2002 .

Cadrul instituțional va fi completat prin înființarea Observatorului Energetic Național, care va contribui la organizarea băncilor de date și la determinarea principalilor indicatori de eficiență energetică pentru România, după o metodologie compatibilă cu cea folosită în Uniunea Europeană.

De asemenea se urmărește implicarea în realizarea politicii

de eficiență energetică a asociațiilor consumatorilor (Asociația Națională a Consumatorilor de Energie din România, Orașe Energie din România) precum și cooperarea cu organizațiile neguvernamentale, a căror activitate are un impact notabil în domeniul eficienței energetice :

Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al

Energiei, Asociatia pentru Politici Energetice din România, Societatea pentru Energie din Romania, Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente în România, Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie.

a)

Agenția Române pentru Conservarea Energiei (ARCE)

Agenția Română pentru Conservarea Energiei este organ de specialitate la nivel național în domeniul

eficienței

energetice ,

instituție

publică

cu

personalitate

juridică

și

autonomie organizatorică, funcțională și financiară, aflată în subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, cu finanțare din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Principalele atribuții și responsabilități ale Agenției Române pentrn Conservarea Energiei sunt:

(I)

În domeniul promovării și aplicării politicii de eficiență energetică:

a)

colaborează la elaborarea politicii naționale de utilizare eficientă a energ1e1, împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului;

b)

implementează și monitorizează politica națională de eficiență energetică și programele de utilizare eficientă a energiei;

c)

elaborează sinteza programelor de eficiență energetică, pe ansamblul economiei naționale;

d)

elaborează norme și reglementări tehnice, în scopul creșterii eficienței energetice pentru aparate, echipamente, utilaje de producere, transport, distribuție și consum de energie pentru clădiri, precum și pentru alte domenii de activitate;

e)

autorizează persoanele fizice și juridice care au dreptul să realizeze bilanțuri energetice;

f)

cooperează cu instituții și organisme interne și internaționale, în vederea utilizării eficiente a energiei și reducerii impactului negativ asupra mediului;

g)

coordonează elaborarea și implementarea strategiei de valorificare a resurselor regenerabile.

(2)

În domeniul analizei și gestiunii energetice:

a)

evaluarea tehnică și avizarea unor proiecte de investiții în domeniul eficienței energetice, pentru care se solicită finanțare de la bugetul de stat și din alte surse interne și externe la dispoziția Guvernului;

b)

elaborarea și coordonarea programelor de pregătire și instruire și atestarea personalului cu atribuții în domeniul gestiunii energiei;

c)

avizarea, împreună cu ministerele de resort, a programelor proprii de eficiență energetică, întocmite de consumatori, în condițiile Legii m.199/2000, republicată.

(3)

În domeniul motivării consumatorilor, cu privire la creșterea eficienței energetice:

a)

acordarea de consultanță gratuită, pentru elaborarea și aplicarea proiectelor de creștere a eficienței energetice, autorităților administrației publice locale, administratorilor clădirilor publice, celor cu destinația de locuință și agenților economici;

b)

crearea cadrului legal privind acordarea de stimulente fiscale și financiare pentru consumatorii ce realizează proiecte de eficiență energetică, în condițiile Legii m.199/2000, republicată.

(4)

În domeniul informării-comunicării și formării profesionale:

a)

cooperarea cu instituțiile abilitate, în vederea realizării balanțelor energetice și formării unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, a realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu și lung privind evoluția acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficiență energetică la nivel național;

b)

prelucrarea

informațiilor și elaborarea publicațiilor periodice referitoare la reducerea consumurilor energetice, asigurarea schimbului de informații și documentații (publicitate tehnică), organizarea de manifestări tehnico-științifice, expoziții, publicitate, prin mijloacele de informare în masă, seminarii, mese rotunde.

(5)

În domeniul controlului privind obiectivele de eficiență energetică finanțate de la bugetul de stat:

a)

monitorizarea utilizării corecte a fondurilor publice și urmărirea, la beneficiari, a realizării economiei de energie prevăzută în convențiile de acordare a ajutorului financiar.

(6)

În domeniul controlului privind respectarea de către producătorii și furnizorii de echipamente a reglementărilor tehnice privind etichetarea energetică

a)

asigurarea,

în

colaborare,

după

caz,

cu

Autoritatea

Națională

pentru

Protecția Consumatorilor (ANPC), a supravegherii pieței de echipamente electrocasnice.

(7)

În domeniul cooperării internaționale:

a)

participarea la elaborarea acordurilor de cooperare internațională cu organisme similare din străinătate și supune spre aprobare aceste acorduri Ministerului Economiei și Comerțului;

b)

participarea la programe de eficiență energetică finanțate de instituții sau organizații internaționale în baza unor acorduri guvernamentale.

În planul dezvoltării sale instituționale, Agenția Română pentru Conservarea Energiei va ține seama, în atingerea obiectivului fundamental al Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice, de necesitatea realizării următoarelor acțiunii:

•

echilibrarea raportului dintre cererea și oferta de energie, cu costuri mm1me ș1 reducerea necesarului de investiții pe termen lung,

•

creșterea rolului

gestiunii energiei în fundamentarea

opțiunilor de dezvoltare strategică,

•

asigurarea condițiilor de integrare în structurile Uniunii Europene și din punct de vedere energetic, până în anul 2007,

•

întărirea capacității de culegere, prelucrare și stocare a datelor necesare fundamentării opțiunilor de dezvoltare în sectorul energetic, în strânsă legătură cu procesul de restructurare și privatizare,

•

realizarea capacității de cooperare cu bazele de date ale Uniunii Europene, prin preluarea sistemului de indicatori energetici de bază.

Pentru promovarea unor elemente ale politicii de conservare a energiei este necesară corelarea activității ARCE cu activitatea instituțiilor cu atribuții de reglementare în sectorul energ1e1:

•

ANRE, ANRGN, ANRSC pentru prețuri și tarife stimulative față de economia de energie și pentru unele reglementări specifice,

•

Agențiile pentru protecția mediului, în scopul monitorizării zonelor mari consumatoare de energie;

•

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, din cadrul M E C ,

pentru introducerea

unor clauze speciale în contractele

de management

și în cele de privatizare,

•

Consiliul Concurenței.

b)

Fondul Român pentru Eficiență Energetică (FREE)

Fondul Român pentru Eficiența Energiei (FREE) este un organism de interes public, cu personalitate juridică, independent și autonom din punct de vedere financiar. FREE finanțează proiecte de investiții pentru creșterea eficienței utilizării energiei în România, conform priorităților stabilite prin programele anuale de către Guvern.

FREE oferă servicii de finanțare pentru acoperirea a maximum 80% din costurile de investiție ale proiectelor de eficiență energetică aprobate. Acestea se vor materializa prin:

•

împrumuturi la termen oferite direct utilizatorului final,

•

împrumuturi către companiile de servicii de economie de energie (ESCO),

•

împrumuturi în care FREE formează un parteneriat cu un consorțiu de furnizare de produse și servicii, oferind un pachet complet care include tehnologia, utilajele și finanțarea acestora,

•

asistenta tehnica pentru instruire si dezvoltarea proiectelor.

3.3.

Direcții de acțiune În vederea alinierii la Strategia națională de dezvoltare energetică pe termen mediu

Un obiectiv esențial al Strategiei naționale de dezvoltare energetică îl reprezintă creșterea eficienței energetice pe întregul lanț resurse naturale, producție ,

transport, distribuție, comercializare și utilizare finală, prin folosirea optimă a mecanismelor specifice economiei de piață, estimându-se o reducere cu 3% pe an a intensității energetice pe ansamblul

economiei

naționale, în perioada 2001-2004.

Pentru susținerea acestui obiectiv, se au in vedere următoarele direcții de acțiune:

1.

creșterea eficientei in utilizarea energiei electrice si a gazelor naturale in industrie, prin realizarea

unor

proiecte

demonstrative

pentru

atragerea

de investiții

destinate modernizării echipamentelor si utilajelor tehnologice;

2.

continuarea investițiilor pentru reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din orașe și reducerea pierderilor de energie;

3.

susținerea programelor de eficiență energetică prin alocare de fonduri de la Fondul Român pentru Eficiența Energetică;

4.

co-finanțarea de la buget a proiectelor vizând creșterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile;

5.

realizarea de proiecte și zone demonstrative de eficiență energetică;

6.

realizarea Programului național de reabilitare termică a clădirilor de locuit existente ,

adoptat de Guvern in luna iunie 2002;

7.

acordarea de stimulente fiscale și financiare pentru realizarea proiectelor de creștere a eficientei

energetice,

cu respectarea condițiilor legale privind ajutorul de stat;

8.

crearea Observatorului Energetic Național

ca

instituție responsabilă în colectarea datelor energetice, constituirea și actualizarea bazelor de date pentru tehnologii și indicatori de eficiență ;

9.

îmbunătățirea management-ului energetic in industrie;

l

O.

lansarea unui program național pentru contorizarea individuală a consumurilor de energie termică în clădirile de locuit multietajate.

3.4.

Instrumente economico-administrative pentru finanțarea măsurilor de promovare a eficienței energetice

Instrumente economice pentru încurajarea conservării energiei

•

Facilități financiare pentru investiții;

•

Facilități financiare de la buget pentru proiecte de cercetare-dezvoltare prin programele MENER (2,5 M€, în trei ani) și RELANSIN;

•

Asistență tehnică

și financiară prin programele UE (PRARE, THERMIE, SINERGY, SAVE 11), sau din alte surse de finanțare internaționale.

Instrumente administrative

Instrumentele administrative sunt menționate in Legea nr.199/2000 și au in vedere:

•

auditarea energetică obligatorie;

•

obligativitatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 1 OOO

tep/an și a municipalităților, cu mai mult de 20000 de locuitori, de a dezvolta programe proprii de

eficiență

energetică;

•

obligativitatea producătorilor de energie de

a

dezvolta activități de informare și comunicare pentru clienții lor;

•

obligativitatea consumatorilor de a instala si opera sisteme de măsură si de

a avea

propria baza de date

asupra

consumurilor energetice;

•

promovarea unor politici de tarifare a

energiei electrice

care

să

stimuleze utilizarea

eficientă a energiei.

Acordurile pe Termen Lung

Acordurile pe termen lung (ATL), ca un

instrument

nou de atingere a

obiectivelor

de

eficiență energetică,

au

fost

evaluate în cadrui unui proiect

SA VE II. Reacția pozitivă

a:

celor

20

de

asociații

industriale invitate să participe la

acest

proiect, reprezintă un argument

încurajator

pentru

începerea

negocierilor derulate în scopul încheierii

acestor acorduri.

3.5.

Integrarea eficienței energetice in politici non-energetice

Politica de dezvoltare regională și locală

Eficiența

energetică și

conservarea

energiei pot

fi

integrate în politica de dezvoltare regională

și

locală, prin cooperare

cu

Ministerul Administrației

și

Internelor

și

Ministerul Integrării

Europene.

În cadrul politicii de dezvoltare regională, principalul instrument de aplicare va fi realizarea

programelor proprii în orașe cu peste

20

mii de locuitori ,

în

condițiile

Legii nr . 199 /

2000

.

Includerea unui criteriu privind utilizarea

rațională a

energiei în selectarea proiectelor de dezvoltare regională, inclusiv

a

celor

cu

finanțare din partea Uniunii Europene, poate amplifica efectele realizării acestui obiectiv.

Principalele direcții de

acțiune

care pot fi urmate sunt:

•

reducerea pierderilor în sistemele de alimentare cu energie termică în regim centralizat

și

promovarea cogenerării de mica putere,

•

reducerea consumului specific de energie la pomparea apei, în iluminatul public și în transport local,

•

utilizarea resurselor

energetice

regenerabile în

asigurarea

necesarului de energie pe plan local (biomasa ,

energie geotermala,

energie

solara, micro-hidro)

Politica

de dezvoltare industrială

Politica de dezvoltare industrială este coordonată de

Ministerul Economiei și

Comerțului.

Includerea de criterii specifice privind conservarea energiei printre obiectivele și

acțiunile

politicii de dezvoltare regională, se poate realiza prin:

•

programele de dezvoltare și restructurare a unităților industriale,

•

contractele de privatizare a agenților economici care activează în sectorul industrial și sectorul energetic.

Politica

de

protecție

socială

Reducerea cheltuielilor cu energia în bugetul categoriilor sociale defavorizate are un puternic efect de protecție socială. Acordarea subvențiilor pentru plata facturilor

la

energie are un efect

limitat in

timp,

valoarea

subvențiilor fiind din ce in ce mai mare, în concordanță cu ajustarea preturilor la energie. Pentru furnizori, această subvenționare facilitează

menținerea

unor costuri bazate pe

valori

ridicate ale pierderilor de energie. În schimb ,

utilizarea acelorași fonduri destinate protecției

sociale,

la

subvenționarea

realizării

unor

investiții

care

să

determine

reducerea consumului de energie fără afectarea confortului se face o singura data și produce

efecte

pe termen

mediu

și lung.

Astfel de investiții ar putea fi:

•

Contorizarea branșamentelor în punctul de delimitare a instalațiilor distribuitorului de cele ale consumatorului,

•

Introducerea regulatoarelor termostatice si alocatoarelor de costuri pentru energie termica,

•

Izolarea termică a locuințelor,

•

Modernizarea aparatelor și echipamentelor de utilizare a energiei și combustibililor.

Politica

de integrare europeană

Între anii

1992

și

1995 ,

o

parte importantă

(circa

25%)

din

asistența

financiară nerambursabilă, acordată de UE și destinată sectorului

energetic

din România ,

a fost alocată programelor de eficiență energetică.

În contextul procesului de integrare

în

Uniunea Europeană, îmbunătățirea eficienței energetică este o prioritate, având în

vedere

că astfel se realizează atât economia de resurse, cât și

protecția

mediului. Acest deziderat va

fi

obținut și prin:

•

respectarea întocmai a recomandărilor Uniunii Europene

înscrise

în 'Foaia de parcurs ',

aprobată

la

reuniunea

la

nivel

înalt

de

la

Copenhaga

din

decembrie

2002 (îmbunătățirea eficienței energetice în întreg sectorul energetic, orientarea politicii energetice

dinspre

producție

înspre

economia

de

energie,

întărirea

capacității administrative a autorităților competente, dezvoltarea unei politici active de reducere a intensității energetice);

aplicarea recomandărilor din

"in

depth review" pentru eficiența energetică, conform raportului din mai 2002;

•

includerea în programele de asistență a unor proiecte substanțiale ,

care

să permită aplicarea rapidă și corectă a directivelor transpuse și, în special, a noilor directive privind eficiența energetică;

•

includerea unor componente de eficiență energetică în proiecte

conexe,

cum ar fi cele de coeziune

socială,

dezvoltare locala, protecția mediului etc.

Politica de protecție a mediului

Politica de protecție a mediului este coordonată de Ministerul Agriculturii ,

Pădurilor, Apelor

și

Mediului (MAPAM). Conservarea energiei reprezintă un domeniu care contribuie major la protecția mediului, în principal, prin reducerea emisiilor de CO 2

_

Din acest motiv, este necesară o

acțiune concertată

a MEC

și

MAPAM, în susținerea proiectelor în domeniul eficienței energetice și

asigurarea

surselor de finanțare pentru acestea, prin:

•

cooperarea la nivel instituțional și inițierea unor acțiuni legislative comune,

•

atragerea de fonduri pentru proiecte de eficiență energetică, inclusiv prin utilizarea mecanismelor prevăzute de Protocolul de la Kyoto,

•

promovarea, în comun, a utilizării surselor regenerabile de energie (costul unor astfel de investiții poate fi substanțial redus printr-o serie de reglementari destinate protecției mediului),

•

susținerea, în comun,

a

proiectelor în domeniul

gestiunii

deșeurilor,

•

realizarea unor noi micro hidrocentrale pentru valorificarea, într-o măsură cât mai mare, a potențialului hidroenergetic al râurilor.

Concluzii

Punerea în aplicare a legislației în vigoare a necesitat dezvoltarea cadrului instituțional care a fost marcată de înființarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei ca organ de specialitate la nivel național

în

domeniul eficienței energetice

și

instituție publică cu personalitate juridică, autonomie organizatorică, funcțională și financiară.

Ministerul

Economiei

și

Comerțului,

Ministerul

Transporturilor,

Construcțiilor

și Turismului ,

Ministerul

Administrației

și Internelor și Ministerul Agriculturii ,

Pădurilor, Apelor și Mediului, precum și autoritățile administrației publice locale au, de asemenea, atribuții privind promovarea utilizării eficiente a

energiei.

Inceperea activității Fondului Român de

Eficiență

Energetică și înființarea Observatorului

Energetic

Național în perioada imediat următoare, creează perspectiva definitivării cadrului instituțional pentru eficiență energetică.

Prin structurile administrației publice centrale și locale cu competențe în domeniu, eficiența energetică

și

conservarea

energiei vor

fi integrate în politici non-energetice .

Sunt avute în

vedere

politica de dezvoltare regională, politica de dezvoltare industrială, politica de protecție socială, politica de integrare europeană și politica de protecție a mediului.

Capitolul 4

-

Analiza programelor și proiectelor de eficiență energetică încheiate sau aflate în derulare

4.1.

Sectorul rezidențial

În sectorul rezidențial au fost realizate mai multe proiecte de investiții, o campanie de

sensibilizare și

informare și

studii

referitoare la eficiența energetică. În marea lor majoritate, aceste

acțiuni

au fost

susținute

financiar prin programul PHARE al Uniunii Europene. Detaliile referitoare la

aceste acțiuni

sunt prezentate în continuare.

Proiectul de investiții

'Energy

Efficiency in Buildings - Household Survey and Emergency Saving Measures in Collective Dewllings (Târgu Mureș)', pentru realizarea căruia au fost alocat 150 mii ECU, a avut drept scop analiza stării izolației termice a sectorului clădiri de locuit și realizarea unor proiecte demonstrative de implementare a unor măsuri urgente de economisire a

energiei în

cadrul imobilelor colective din municipiul Târgu Mureș.

Pentru proiectul

'Study

- Energy Rehabilitation of an Apartment Building (București)' au fost

alocate

45 mii ECU, scopul acestuia fiind realizarea unor măsuri de reducere

a

consumurilor de

energie

in apartamente. Proiectul a fost finalizat.

Proiectul intitulat

'Awareness

Campaign on Energy Efficiency in Romania', în valoare de 220 mii ECU a fost destinat inițierii și dezvoltării unei campanii de informare și sensibilizare, susținută prin evenimente și activități focalizate pe eficiența energetică,

la nivel instituțional și decizional, în sectorul industrial, autorități locale și pentru publicul larg. Proiectul

a

fost finalizat.

Studiul intitulat

'Save

II Programme SACRA - State of the art of cooling household and other major appliances standards, market and technology in Central and Eastem European countries for

energy

efficiency improvement in

ECE

member states',

a

avut drept scop evaluarea gradului de dotare în sectorul rezidențial, cu frigidere și congelatoare, precum și cu alte aparate casnice

standard, a

pieței și tehnologiei în țările Europei

Centrale și

de Est

(ECE)

pentru îmbunătățirea eficienței

energetice

în țările membre ECE

În prezent, în

sectorul

rezidențial, sunt în curs de realizare trei proiecte. Acestea sunt prezentate

în continuare.

Proiectul

intitulat 'Îmbunătățirea

eficienței energetice în domeniul încălzirii urbane', în

valoare

de 5 milioane €,

este

finanțat prin Programul PHARE al Uniunii Europene. Scopul proiectului este de

a

introduce

în apartamente

situate în clădiri de locuit multietajate, racordate la

sisteme

de

alimentare centralizată cu energie

termică, echipamente de reglare

a

consumului de energie termică în

funcție

de necesar și

a

unor aparate de măsură

a

debitului de

agent termic

pentru crearea perspectivei facturării individuale a consumului de

energie

termică.

Un al doilea proiect este destinat reabilitării termice a două clădiri pilot de locuit multietajate, situate în municipiul Piatra - Neamț. Clădirile de locuit multietajate sunt realizate după proiecte tip

( cu

grad

mare de repetabilitate) și

sunt

în proprietatea administrației publice locale. Scopul proiectului este sensibilizarea, în primul rând, a proprietarilor, în legătură ce avantajele financiare rezultate din acțiunile de reabilitare termică. Costurile pentru reabilitarea termică

a

celor două clădiri

se ridică

la

circa 340

mii €

și

urmează a

fi

acoperite cu resurse financiare provenind de la bugetul de stat, de la bugetele locale și din

alte sursele

legal constituite. Detalii tehnice ale

proiectului

sunt prezentate

în

tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Proiecte tip pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate

Nr.

ctr.

Acțiune

Executant

Coordonator

Sursa de

finanțare

Termen de realizare

Stadiul

actual

I

Bloc de locuințe executat după proiect tip

(50 apartamente,

P+4E, cu acoperiș

șarpantă)

IPCT /

MTCT

Legea 10 /

95 privind calitatea în

construcții

Alocații

bugetare

Expertizare, audit și proiectare: 30.05.03

Execuție:

6 luni de la

atribuirea

contractului de execuție

Finalizarea demersurilor care preced începerea

execuției

2

Bloc de locuințe cu 100

garsoniere,

P+4E, cu șarpantă, proiect tip

IPCT /

MTCT

..

Legea 10 /

95 Alocații bugetare

Expertizare, audit și proiectare: 30.05.03

Execuție: 6 luni de la atribuirea contractului de execuție

Finalizarea demersurilor care preced începerea

execuției

Sursa: Mimsterul Transportunlor,

Construcțulor

ș, Tunsmulm, 2003

Tot în sectorul rezidențial a fost inițiat de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și proiectul de reabilitare termică a 12 clădiri de locuit multietajate situate în 12 județe din patru zone climatice ale României. Costurile pentru proiectare și execuție, evaluate la circa 2,2 milioane €, vor fi acoperite în proporție de 25% prin venituri proprii ale Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, restul fiind asigurat din fondul de Contrapartidă Româno - Elvețian. Finalizarea proiectului va fi realizată până la sfârșitul anului 2003.

4.2.

Sectorul industrial

În principalele sectoare consumatoare de energie din industrie, au fost realizate studii ș1 proiecte de investiții a căror prezentare sintetică este redată în continuare.

Studiul intitulat 'Catalog - aparate de măsura, control, reglare automată și gestiune a energiei (APAVE)', în valoare de 30 mii ECU, a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE și a avut drept scop diseminarea informațiilor cu privire la toate echipamentele disponibile din domeniul automatizării și controlului, respectiv al contorizării energiei

Studiul

'Audit

energetic în fabrica de hârtie AMBRO Suceava', în valoare de 50 mii ECU, a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE și a avut drept scop transferul de know-how în realizarea

auditurilor

energetice și recomandări pentru utilizarea rațională a energiei și a creșterii eficienței energetice în

sectorul

celulozei și al hârtiei.

Studiul

'Conservarea energiei și

schimbarea combustibilului în industria cimentului - MOLDOCIM', în valoare de 150 mii ECU, a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE și a fost destinat implementării unor măsuri de reducere a consumului de energie în industria cimentului și înlocuirea combustibilului lichid și gazos cu cărbune

Studiul intitulat 'Instruire în tehnici manageriale pentru management energetic

și

tehnologii de conservare a energiei', în valoare de 22 mii ECU, a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE și a

avut

drept scop pregătirea și realizarea unui curs de pregătire în domeniul gestiunii

energiei

și al tehnologiilor de conservare a acesteia.

Studiul 'Servicii integrate în industrie', în valoare de 600 mii ECU, a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE și a fost destinat identificării investițiilor cu cost mediu și ridicat și pregătirii documentației necesare pentru proiecte de investiții de mari dimensiuni.

Studiul 'Măsuri pentru implementarea în sectorul industrial din România a Acordurilor pe Te1men Lung', în valoare de 133 mii€, a fost finanțat de către Uniunea Europeană prin programul SAVE II. Scopul studiului a constat în realizarea unei forme cadru a Acordului pe Termen Lung

(ATL), prin care să reducă consumurile

energetice

din cadrul sectoarelor industriale man consumatoare de energie (chimie și metalurgie).

Proiectul

de investiții

intitulat

'Monitorizarea și urmanrea consumurilor energetice

în industrie', în valoare de 300 mii ECU, a fost finanțat prin programul PHARE al Uniunii Europene și a avut ca scop desfășurarea de proiecte demonstrative pe studii de caz și organizarea de seminarii de lucru pentru diseminarea rezultatelor. În cadrul proiectului a fost testat modul de operare al schemei de monitorizare și urmărire a proiectelor demonstrative implementate în întreprinderi cheie din trei sectoare industriale.

În sectorul industrial au fost realizate și două studii referitoare la finanțarea proiectelor de eficiență energetică. Acestea sunt prezentate în continuare.

Studiul intitulat 'Creșterea capabilității de management energetic - finanțarea proiectelor de eficiență energetică pentru mari consumatori industriali', în valoare de 200 mii ECU, a fost finanțat prin programul PHARE al Uniunii Europene. Studiul a avut ca scop realizarea unui Plan de investiții pe termen scurt cu finanțare din surse proprii ale companiilor și contribuții de la programul Phare.

Studiul 'Scheme de finanțare a conservării energiei', în valoare de 330 mii€, a fost finanțat programul PHARE al Uniunii Europene. În cadrul acestui s tudiu a fost fumizată asistență pentru pregătirea personalului provenind din mai multe sectoare economice, în legătură cu diverse scheme de finanțare a proiectelor de eficiență energetică.

Studiile și proiectele realizate în sectorul industrial au permis identificarea unor portofolii de investiții în valoare de 25 milioane dolari SUA, dintre care 15 milioane dolari SUA cu bancabilitate de 100% pentru linia de credit oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Romania - Energy Conservation Financing Scheme) și de peste 200 milioane dolari SUA pentru Fondul Român de Eficiență Energetică (FREE).

Reacția consumatorilor industriali a fost deosebit de pozitivă în special față de proiectele care au avut și componente demonstrative, proiecte amplificate ulterior și cu contribuții financiare proprii. Investițiile analizate au demonstrat existența unor potențiale economice de eficiență energetică cuprinse între 15 și 60% și de generare a resurselor financiare pentru rambursarea creditelor.

În acest context au fost create instituții specializate în finanțarea și în realizarea unor

investiții (de exemplu Fondul Român de Eficiență Energetică), care, pentru a îndeplini condițiile de bancabilitate, au nevoie de mici corecții și instrumente de facilitare: surse proprii de finanțare, stimulente fiscale sau financiare (de tip Joint Implementation etc.).

Un impact important și cu costuri reduse se poate obține prin activități de management energetic, însoțite de investiții minore în echipamente de măsură și control privind consumul de energie și în programe de calcul pentru prelucrarea și analiza datelor.

Rolul filialelor teritoriale ale ARCE a fost deosebit de util în crearea interfeței dintre consultant și consumatorii industriali asistați, în motivarea și activarea acestora și, în mod special, în monitorizarea efectelor proiectelor demonstrative.

În industrie, în paralel cu acțiunile coordonate de Agenția Română pentru Conservarea Energiei, au fost luate și măsuri de restructurare și modernizare tehnologică. Conținutul acestora, costurile implicate și economiile realizate sunt prezentate în continuare.

Tabelul 4.2 Investițiile realizate în industria de îngrășăminte chimice

Investiția

Valoarea

investiții

(mil.

USD)

Surse

de finanțare

Economie energie

(rtiiitep/an)

Investiții derulate până în prezent

80,0

180,0

Modernizare instalații de amoniac KELLOGG la AZOMURES Tg. Mureș ,

AMONIL Slobozia, DOLJCHIM

Craiova

si

NITRAMONIA Făgăraș

80,0

Surse proprii

180,0

Investiții in curs de derulare

55,3

96,0

Modernizare instalație

amoniac

SALLZGITTER de la

AZOCHIM Piatra Neamț

55,3

Surse proprii

96,0

Investiții programate pentru 2004

-

2010

15,0

338,0

Modernizarea instalației

KELLOGG

din fabricile de

amoniac

15,0

pe instalație

Surse proprii

338,0

4.2.1

-Industria chimică și petrochimică Industria de îngrășăminte chimice

M1111sterul Econom1e1

.

.

..

Sursa:

ș1 Comerțulm, 2003

Industria anorganică

Tabelul 4.3. Investițiile realizate în industria anorganică

Investiția

Valoarea

investiții

(rnil.

USD).

Surse de fmanțare

Economia de energie (miitep/an)

Investiții derulate până în prezent

165,0

17,6

Realizarea a 2 noi instalații de electroliză cu membrane cu schimbătoare de ioni la

CHIMCOMPLEX

Borzești

si

OLTCHIM Rm. Vâlcea

165,0

Surse proprii

17,8

Investiții programate pentru 2004-2010

87,0

19,3

Modernizare instalație

sodă

caustică cu catod de mercur la

OLTCHIM Rm. Vâlcea

87,0

Surse proprii și

surse atrase

19,3

Sursa: Ministerul Econom1e1 ș1 Comerțulm, 2003

Industria de prelucrare țiței și petrochimie

Tabelul 4.4. Investițiile realizate în industria de prelucrare țiței și petrochimie

Investiția

Valoarea

investiții

(mii.

USD)

Surse de finanțare

Economie energie

(mii tep/an)

Investiții derulate pana in prezent

104,0

31,7

Realizarea instalației de cogenerare la PETROBRAZI Retehnologizarea instalației DAV de la PETROBRAZI Modernizare cuptoare piroliza II ARPECHIM Pitești Modernizare cazane

abur

la DMT ARPECHIM Pitești Modernizare stație frig

ARPECHIM

Pitești

Modernizare

sistem oale condens ARPECHIM

Pitești

47,5

15,6

36,0

1,4

2,7

0,8

Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii

Surse

proprii

Surse proprii

-

1,6

8,3

11,1

7,0

3,7

Investiții in curs de derulare

14,3

12,0

Recuperarea căldurii la instalația ACN de la ARPECHJM Pitești

14,3

Finanțare BERD

12,0

Investiții programate pentru perioada următoare (2004-

2010)

Modernizare

instalație

extracție

hidrocarburi aromatice la PETROBRAZI Ploiesti

Modernizare cuptoare la instalația DAV de la ARPECHIM

Pitești

..

Studiu

de fezabilitate în

curs

de elaborare Studiu de fezabilitate în curs de elaborare

Sursa: Ministerul

Econom1e1

ȘI

Comerțulm ,

2003

Tabelul 4.16. Investiții pentru creșterea eficienței energetice în perioada 1990

-

2003

Sectorul

Total investiție

(mil.

€)

Sursa de finanțare

Economie energie (mii tep/an)

SP

(mil.

€)

BS

(mil. €)

UE

(mil.

€)

CBf

(mil. €)

CE

(mil. €)

Casnic

0,36

0,36

0,27

MLPTL

-

-

-

-

-

-

-

ARCE

0 , 36

-

-

0,36

-

-

0,27

Industrie

1.644,6*

1.644,6

-

-

-

-

862,70

Alimentare

centralizată

94,0

37,5

6,0

5,5

-

45,0

593,54

MLPTL

88,0

37 , 5

-

5,5

-

45,0

567,74

MAP

-

-

-

-

-

-

-

ARCE

6,0

-

6,0

-

-

-

25 , 80

TOTAL

1.738,9

1.682,1

6,0

5,8

-

45,0

1.456,20

SP - surse proprii, BS - bugetul de stat, UE - Uniunea Europeană (programe: Phare ,

Save,

Synergy, Thermie, Ecos-Ouverture

etc.

și grant-un:

Elveția,

Germ a nia, Norvegia), CBI - credite interne, CE - credite

externe

* -

proiecte de modernizări

tehnolog i ce

..

Sursa: Agenția Română pentru Conservarea Energ1e1, 2004

Concluzii

Analiza proiectelor încheiate sau aflate în derulare în perioada 1990 - 2003 a scos în evidență următoarele aspecte:

•

în sectorul industrial au fost realizate investiții în proiecte de modernizări tehnologice și de punere în funcțiune de capacități noi, în valoare de 1,64 miliarde €; efectul secundar, manifestat prin ameliorarea modului de utilizare a energiei a produs economii anuale evaluate la circa 862 mii tep,

•

în sectorul alimentării centralizate cu energie termică, investițiile care au vizat în mod prioritar ameliorarea funcționării sistemelor de producere a energiei termice au fost de circa 94 milioane

€ ,

efectul secundar,

manifestat

prin reducerea consumurilor specifice ,

a produs economii anuale evaluate la circa 594 mii tep,

•

în sectorul rezidențial, valoarea totală a investițiilor a fost de 360 mii €, economiile anuale de energie fiind de circa 270 tep.

Obținerea mijloacelor financiare, cunoașterea și stăpânirea tehnologiilor performante și a practicilor existente la nivel mondial reprezintă condiționări importante în promovarea eficienței energetice. Amplificarea preocupărilor privind utilizarea eficientă a energiei impune identificarea și utilizarea unor instrumente și mecanisme care se referă, în principal, la cadrul legislativ și de reglementare, cadrul instituțional ,

politica de tarifare ,

sistemul fiscal și informarea și educarea consumatorilor.

Identificarea și implementarea unor proiecte demonstrative de eficiență energetică susținute financiar de bugetul de stat ar putea produce multiplicarea acestora pe scară largă .

Succesul proiectelor ar putea conduce la creșterea interesului mediului economic și de afaceri pentru realizarea unor astfel de proiecte.

Capitolul 5

-

Obiectivele și țintele politicii în domeniul eficienței energetice

5.1.

Introducere

Politica de eficiență energetică este, prin excelență, o politică ale cărei efecte sunt sesizabile pe termen lung. Obținerea unor rezultate relevante este condiționată de continuitatea și coerența măsurilor luate in diferite perioade de dezvoltare.

Succesul în definirea și adoptarea unei politici naționale de eficiență energetică depinde de îndeplinirea a trei condiții care se recomandă a fi avute în vedere:

•

eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investițiile în proiecte de eficiență energetică (de exemplu, reducerea barierelor);

•

interesarea și implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru ameliorarea eficienței energetice și dezvoltării de noi oportunități;

•

extinderea domeniului pentru acțiuni de eficiență energetică pe termen lung, prin stimularea

creativității

și

încurajarea

invențiilor

și

inovațiilor

în

domeniul tehnologiilor și aplicării practice a eficienței energetice.

Factorul primordial în dimensionarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice este dinamica dezvoltării economiei naționale.

5.2.

Obiectivele politicii în domeniul eficienței energetice

Integrarea în Uniunea Europeană constituie un obiectiv major pentru România. La orizontul anului 2015 viziunea strategică a României, în domeniul energetic, va fi cea a unei țări membre a Uniunii Europene, care și-a sincronizat politica din domeniu cu cea comunitară și care pune accent pe siguranță, eficiență, protecția mediului și drepturile consumatorilor.

A vând

în vedere recomandările formulate statelor membre de Comisia Europenă, în cadrul 'summit'-ului de la Stockholm (decembrie 2001), de a adopta o politică energetică axată pe economia de energie și pe diversificarea producerii energiei prin utilizarea surselor regenerabile, coroborate cu prioritățile formulate în inițiativa

„Energie

Inteligentă pentru Europa" a Comisiei Europene (aprilie 2002), este necesar ca România să aplice o politică energetică orientată către cea care guvernează întregul spațiu comunitar, structurată pe două axe majore:

•

îndeplinirea responsabilităților legate de combaterea și prevenirea

schimbărilor climatice,

•

limitarea creșterii dependenței de importurilor de resurse energetice primare.

Din perspectiva aderării la Uniunea Europeană, politica României în domeniul eficienței energetice trebuie să fie compatibilă cu cea comunitară, astfel încât reducerea intensității energetice să poată fi un proces transparent și controlabil, care să reflecte potențialul eficienței energetice de a contribui la:

•

susținerea creșterii economice;

•

creșterea securității în alimentarea cu energie și reducerea importurilor de resurse energetice primare;

•

creșterea competitivității în mediul de afaceri și a eficienței economice, atât în plan intern cât mai ales pe piețele internaționale,

•

îndeplinirea obiectivelor de încetinire a schimbărilor climatice, precum și a altor obiective ale politicii de mediu;

Acestea reprezintă unele dintre obiectivele pe care România trebuie să le aibă în

vedere.

Scopul esențial al politicii în domeniul eficienței energetice este reducerea intensității energetice.

Pentru a asigura dezvoltarea în condiții de eficiență și durabilitate, se preconizează o reducere a intensității energetice primare cu 40% în perioada 2004 - 2015.

Scopul propus poate fi atins prin perfecționarea sau înlocuirea proceselor tehnologice cu consumuri specifice de energie și resurse primare mari, printr-o ajustare structurală a economiei

-

în sensul dezvoltării

ramurilor economice cu consumuri reduse de energie și valoare adăugată mare și reducerea ponderii ramurilor energointensive și cu valoare adăugată mică în produse.

Reducerea intensității energetice primare va conduce la scăderea consumului total de resurse energetice și va contribui la o dezvoltare economică eficientă și durabilă. Acest obiectiv a fost

stabilit

pornindu-se

de

la

premisa

consolidării

creșterii

economice,

manifestată

prin considerarea unor rate semnificative de creștere a produsului intern brut (PIB).

Pentru perioada 2004-2015 se are în vedere un ritm mediu anual de creștere a produsului intern brut de 5,4%.

Figura 5.1. Reducerea intensitatii energetice

. Sl

co

V

(I)

<I)

co

+-'

"i::

. V ...,

o

co

'O

i 1 : 1 : )

-

o

· + r - n '

co

o

. o .....

. V . i . : ., :

11)

...._

P.

.5

0 . 725

0.675

0.625

0 .

575

0.525

0.475

0.425

0 .3 75

2001

2003

2005

2007

2009

2011

2013

2015

anul

I

-•-

optimist -•-

moderat -•-

pesimist

I

Pentru o dinamică a ritmului de creștere a produsului intern brut comparabilă cu cea estimată în cele trei scenarii prezentate în capitolul 2 și în condițiile analizei situației curente în domeniul producerii și consumului de energie, estimându-se o reducere a intensității energetice cu 50% până

la finele anului 2015 (într-o

varianta optimistă), cu circa 40% (într-o

variantă

moderată) și cu circa 30% (într-o varianta pesimistă). Grafic, reducerea intensității energetice ,

în

cele

trei

variante (optimistă, moderată și pesimistă) este reprezentată în

figura 5.1.

5.3.

Țintele politicii în domeniul eficienței energetice

5.3.1.

Sectoarele care se au în vedere la implementarea măsurilor de eficiență energetică

În urma analizei

potențialului economic disponibil, avut în vedere la implementarea măsurilor privind îmbunătățirea

eficienței

energetice au fost identificate, ca prioritare, următoarele sectoare:

a)

Sectorul rezidențial

este, prin potențialul economic estimat, cel mai important domeniu al intervenției prin măsuri de

eficiență

energetică. Motivul esențial al acestei alegeri este legat de necesitatea reducerii valorilor facturilor de energie pentru populație, acționându-se asupra reducerii consumului de energie.

În sectorul rezidențial, principalele acțiuni pentru

valorificarea

potențialului economic de eficiență energetică sunt:

•

modernizarea instalațiilor interioare de alimentare cu energie termică;

•

reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice (intervenția atât asupra punctelor termice cât și a rețelelor de distribuție propriu-zise);

•

introducerea măsurilor de gestiune a consumurilor de energie la consumatorii finali prin montarea repartitoarelor de debit (apometre pentru apă caldă) la nivel de scară de bloc, a alocatoarelor de costuri la nivel de apartament și într-o fază ulterioară, a contoarelor cu preplată;

•

izolarea termică a locuințelor.

b)

Sectorul industrial

reprezintă cea de a doua prioritate avută în vedere, în condițiile în care acesta trebuie să constituie baza creșterii economice.

În sectorul industrial țintele le constituite ramurile mari consumatoare de energie, respectiv industria chimică și petrochimică, industria siderurgică și metalurgică, industria constructoare de mașini și industria de celuloză și hârtie.

Acțiunile care pot conduce la

valorificarea

potențialului economic de eficiență energetică al sectorului industrial sunt:

•

îmbunătățirea

managementului consumurilor

de

energie

în

cadrul

societăților

industriale;

•

inițierea unor proiecte de modernizare tehnologică a instalațiilor și echipamentelor;

•

stimularea sectorului privat din industrie pentru implementare unor proiecte de eficiență energetică.

Suplimentar, reducerea intensității energetice în sectorul privat din industrie, sector cu o contribuție care depășește 70% la constituirea PIB, poate presupune și realizarea următoarelor acțiuni:

•

introducerea mecanismului de Acord pe Termen Lung în politica de conservare a

energ1e1,

•

preluarea experienței existente în Uniunea Europeană privind parteneriatul dintre structurile administrației centrale și locale și sectorul privat, în legătură cu reducerea consumurilor de energie si a emisiilor de substanțe poluante, în special a celor de

C0

2

,

prin ameliorarea eficienței energetice.

c)

Pe cel de al treilea nivel de prioritate se situează, în egală măsură,

sectorul transporturi și alimentarea cu energie termică în regim centralizat.

În sectorul de transporturi, cele mai mari ramuri consumatoare de energie sunt, în ordine descrescătoare, transporturile rutiere și tran sporturile pe calea ferată.

În acest sector acțiunile de valorificare a potențialului economic de eficiență energetică vor avea în vedere reducerea intensității energetice în sectorul transporturilor rutiere și creșterea eficienței energetice în transporturile feroviare.

Măsurile preconizate pentru reducerea intensității energetice în sectorul transporturilor rutiere sunt:

•

modernizarea

flotei de autovehicule prin utilizarea

autovehiculelor, cu motoare performante și emisii poluante reduse,

•

extinderea utilizăriilor combusibilililor alternativi în trasnportul locale,

•

extinderea utilizării tahografelor și limitatoarelor de viteză la autovehicule.

Măsurile

preconizate

pentru creșterea eficienței

energetice în sectorul

transporturilor feroviare sunt:

•

modernizarea substațiilor de tracțiune electrică a trenurilor,

•

introducerea unui sistem integrat de gestiune a consumurilor de energie utilizată în tracțiunea trenurilor,

•

extinderea electrificării liniilor de cale ferată, cu influență

directă

în reducerea consumurilor energetice,

•

reabilitarea infrastructurii feroviare prin ridicarea parametrilor liniilor ferate, urmărind eliminarea consumurilor energetice suplimentare cauzate de restricțiile de viteză,

•

modernizarea parcului de locomotive prin dotarea cu locomotive Diesel cu motoare cu randamente sporite și emisii poluante reduse și cu locomotive electrice cu transmisie în curent alternativ,

•

reducerea consumurilor energetice în transportul feroviar de călători, prin dotarea cu rame automotoare Diesel și rame electrice,

•

dotarea metroului cu material rulant cu tracțiune în curent altrenativ.

Sectorul transporturilor va cunoaște cea mai mare dezvoltare pe termen mediu și lung. Finalizarea diferitelor etape ale programului național de construire de autostrăzi și modernizare a drumurilor naționale, modernizarea infrastructurii feroviare, perspectiva dezvoltării transportului fluvial intern reprezintă tot atâtea motive pentru a susține această afirmație.

Deși inferior din punct de vedere al potențialului economic de eficiență energetică, sectorul alimentării cu energie termică în regim centralizat va cunoaște importante modificări structurale, respectiv din punct de vedere tehnic și organizatoric. Aceasta va duce la op01iunitatea valorificării unui potențial economic relativ redus și ulterior, în noua structură, într-o dezvoltare la scară națională, la creșterea semnificativă a potențialului economic de eficiență energetică.

Alimentarea cu energie termică în regim centralizat, în condiții de siguranță și calitate, conform standardelor Uniunii Europene, presupune realizarea a două acțiuni majore:

•

modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică;

•

promovarea cogenerării de mică și medie putere.

Țintele sectoriale avute în vedere pentru definirea acțiunilor de valorificare a potențialului economic de eficiență energetică au fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considerate prioritare la balanța de resurse energetice primare aferentă anului 2001 (sursa: Institutul Național de Statistică, 2003).

ConcluzH

Obiectivele și țintele pol.îtic.ii "în domeniul eficienței energetice sunt condiționate de:

•

eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investițiile în proiecte de eficiență energetică;

.

•

interesarea și implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru ameliorarea eficienței energetice și dezvoltării de noi oportunități;

•

extinderea domeniului pentru acțiuni de eficiență energetică pe tennen lung, prin stimularea creativității și încurajarea invențîîlor și inovațiilor în domeniul tehnologiilor

și aplicării pra.etice a eficienței energetice.

Obiectivele politicii în domeniul eficienței energetice sunt:

•

susținerea

creșterii economice;

•

creșterea securîti;iții

·

111

alimentarea cu energie și reducerea impolturilor de resurse energetice primare;

•

creșterea competitivității în mediul de afaceri și a eficienței economice, atât în plan

intern cât mai ales pe piețele internaționale,

•

îndeplinirea obiectivelor de încetinire a schimbărilor climatice, precum

și

a altor obiectî.ve ale po1iticii de mediu;

Scopul

esențial al politicii în domeniul eficienței energetice este reducerea intensității energetice primare cu 40%,

în

perioada 2004 - 2015. Acesta a fost stabilit pornindu-se de la premisa consolidării creșterii economice, manifosț tă prin considerarea unor rate semnificative de creștere a produșuJtJi intern brut (PIB).

Pe11t111

perioada 2004 20

t

5

ee

are în vedere urt

titm

m diu

cmual

de

creștere

a produsului i . ntet11brut de 5,4% .

Țintele sectoriale avute în vedere pentru definirea acțiunilor de valorificare a potențialului economic de eficiență energetică au fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considera.te prioritare la balanța de resurse energetice primare aferentă anului 2001. Acestea sunt:

•

o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep, în sectoml industrial;

•

o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mi.i

tep,

în sectorul rezidențial;

•

o reducere a consumulu1 anual de resurse primare cu 303 mii tep, în transporturi;

•

o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii tcp, în secton1l terțiar;

•

o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii tep în șecton1l alimentării

centralizate cu

energie tennică.

Acțiunile și măsurile aferente atingerii obiectivelor și țintelor politicii în dorneniul eficienței

energetice,

precum și responsabilitățile, termenele de realizare, resursele financiare necesare și

sursele

de finanțare sunt prezentate în Planul de acțiune 2004 - 2015, anexat.

•

fiscale și financiare prevăzute de legislația în

vigoare

(deducerea unor cheltuieli din impozitul pe

venit

și subvenționarea dobânzilor la creditele comerciale, în cazul reabilitării termice a clădirilor).

Modalitățile prin care se pot constitui, prin cerințe de la bugetul de stat, fondurile necesare susținerii

financiare

a

programelor

de

investiții

pentru

creșterea

eficienței

energetice

sunt următoarele:

•

alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație

în

bugetele unor ministere,

•

alocații de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autoritățile publice locale,

•

credite de la bugetul de stat,

•

finanțarea prin contracte de parteneriat public-privat.

Finanțarea de la bugetul de stat se face în baza Legii nr.500/2002 privind finanțele publice și a Legii Bugetului de Stat,

aprobată

anual de Parlamentul României (ex. Legea nr.507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004) .

Intrarea în

vigoare,

cu începere de la 1 ianuarie 2004, a Directivei Comisiei Europene privind cadrul comunitar de impozitare a produselor energetice va conduce la amplificarea stimulentelor în direcția unei utilizări mai eficiente a energiei (astfel încât să se reducă dependența de importurile de energie și emisiile de CO 2 ). Directiva va lua în considerare competitivitatea

companiilor comunitare față de țările terțe, în acest scop fiind prevăzute:

•

măsuri de reducere a poverii fiscale pentru firmele care sunt preocupate de reducerea consumului de

energie,

•

returnarea unei părți a impozitelor plătite de firmele care au investit în utilizarea eficientă a energiei.

Reducerea de impozite care va fi aplicată companiilor angajate în proiecte de utilizare

eficientă

a energiei va fi de 100% pentru marii consumatori de energie, respectiv de 50% pentru ceilalți consumatori.

6.3.

Finanțarea prin alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetele unor ministere

Acest tip de finanțare se face în sectorul rezidențial, pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate și în sectorul alimentării centralizate cu energie termică, pentru modernizarea atât a sistemelor de producere a energiei termice cât și pentru reabilitarea sistemelor aferente de transport și distribuție. Resursele financiare

sunt obținute prin alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și, respectiv, în bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

6.3.1.

Sectorul rezidențial

Reabilitarea termică a clădirilor multietajate

· reprezintă una dintre acțiunile majore de reducere a consumului de

energie

în sectorul rezidențial. Cadrul legal este constituit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.174 / 2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.211/2003.

În conformitate cu prevederile legale, clădirile de locuit multietajate se includ în programe anuale de acțiuni pentru reabilitarea termică, elaborate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. În limita fondurilor aprobate anual cu această

destinație în bugetul Ministerul Transporturilor,

Construcțiilor ș1

Turismului sunt constituite resursele necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind:

•

expertizarea

și

auditul

energetic

,

•

proiectarea lucrărilor de reabilitare termică

a

clădirilor de locuit multietajate,

•

executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate;

•

executarea

lucrărilor pentru reabilitarea

termică

a locuințelor

și spațiilor

cu

altă

destinație

decât

cea

de locuință,

existente

în proprietatea

sau în administrarea Ministerului

Transporturilor,

Construcțiilor și

Turismului

precum

și

a celorlalte instituții publice,

aflate în

subordonarea

acestuia.

Programul național de reabilitare termică

a

clădirilor de locuit multietajate, adoptat de Guvern

în

luna iulie

2002,

prevede reabilitarea, în intervalul 2004

-

2015, a 25 de mii de clădiri de locuit

multietajate

(800.000

apartamente).

Conform

estimărilor

Ministerului

Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, efortul financiar este de

940

milioane

€

(din care

240

milioane €

vor

fi alocate de la bugetul de stat iar restul din alte surse

constituite

în condițiile legii), economiile anuale fiind estimate la 714 mii tep.

În raport cu prevederile Programului național de reabilitare termică

a

clădirilor de locuit multietajate, prezenta Strategie prevede că, pentru reducerea consumului anual final în sectorul rezidențial, prin reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, cu circa 823 mii tep, este necesar un efort financiar de 1.187 milioane € (din care circa 303 milioane €

alocate

de la bugetul de stat, iar restul din

surse constituite

în condițiile legii).

6.3.2.

Sectorul alimentării centralizate cu energie termică

Modernizarea sistemelor

de alimentare centralizată cu energie termică poate conduce la însemnate economii de resurse primare atât prin creșterea eficienței în funcționare

a

sistemelor de producere

a

energie termice cât

și

prin

eliminarea

pierderilor de energie termică

și

de agent termic. Cadrul legal este constituit de Ordonanța de urgență

a

Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare

a

centralelor termice și electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor județene

și

locale.

În conformitate cu prevederile legale, pentru realizarea lucrărilor de modernizare și retehnologizare

a

centralelor termice

și

electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene

și

a consiliilor locale,

se alocă sume

de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Administrației și

Internelor ,

în conformitate

cu programele de investiții

aprobate,

potrivit legii.

În anul 2003,

resursele financiare

alocate

de la bugetul de stat prin bugetul

Ministerului

Administrației și Internelor au

fost

de circa 10 milioane de€. Prezenta Strategie prevede că, pentru reducerea consumului

anual

de resurse primare în

sectorul

alimentării centralizate cu energie termică

cu

circa 612 mii tep,

este

necesar un

efort

financiar de 1.137 milioane

€.

6.4.

Finanțarea prin alocații de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autoritățile publice locale

Finanțarea

prin alocații de la bugetele locale,

în completare

cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat,

în cazul

programelor anuale aprobate

în acest

scop, de către

autoritățile

publice locale se face în baza Legii nr.199/2000 privind utilizarea

eficientă

a energiei, republicată

și

a Ordonanței de urgență

a Guvernului

nr.45

/ 2003

privind

finanțele

publice locale,

cu

modificările

ulterioare.

Acest

tip de

finanțare este

utilizat

cu

precădere pentru creșterea

eficienței

energetice în

sectorul

de alimentare

centralizată

cu energie

termică,

atât pentru modernizarea

sistemelor

de producere

a

energiei termice,

cât și

pentru reabilitarea

sistemelor

aferente de

transport și

distribuție.

6.4.1.

Sectorul alimentării centralizate cu energie termică

În conformitate

cu prevederile

legale pentru

realizarea

investițiilor

care au ca scop

principal

creșterea

eficienței

energetice în sistemele

de producere, transport și distribuție

a energiei

termice,

autoritățile

publice locale pot

constitui

fonduri prin

alocații

de la bugetele locale

și,

în

completare,

prin transferuri consolidabile de la bugetul de

stat către

bugetele locale, în limita

a

maximum 50% din

valoarea

acestora,

după ce,

în prealabil, studiile de

fezabilitate

aferente investițiilor și

alocarea

de resurse financiare de la bugetele locale

au fost aprobate

prin hotărâri

ale

consiliilor județene,

municipale

sau locale.

Pentru anul

2003,

resursele financiare

alocate

prin transferuri consolidabile de la bugetul de

stat

prin bugetul Ministerului Economiei și

Comerțului,

către bugetul

Agenției

Române pentru

Conservarea

Energiei

au

fost de

circa

3 milioane

€.

În

anul 2004

sunt alocate circa 6 milioane

€,

pentru

ca

în perioada 2005

-

2007

să fie

alocate sume

medii anuale cuprinse

între

7 și 9 milioane

€.

6.5.

Credite de la bugetul de stat

Acest tip de finanțare se face în sectorul rezidențial, pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate. Resursele financiare sunt obținute prin alocații de la bugetul de stat, în limita

fondurilor aprobate anual

cu

această

destinație în bugetul Ministerului Transporturilor, Construc­

țiilor și

Turismului.

6.5.1.

Sectorul rezidențial

Cadrul legal

este constituit

de Ordonanța de urgență

a

Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor

speciale

pentru reabilitarea

termică

a unor clădiri de locuit multietajate,

aprobată

cu modificări

și completări,

prin Legea nr.211/2003.

În

limita

fondurilor aprobate

anual, în bugetul Ministerul Transporturilor ,

Construcțiilor

și Turismului

sunt

constituite,

prin credite

acordate de la

bugetul de stat, resursele necesare pentru

finanțarea cheltuielilor

privind

executarea

lucrărilor

pentru

reabilitarea termică

a

clădirilor de locuit multietajate

se

asigură

(fonduri care

nu depășesc

59,5%

din totalul

cheltuielilor

de execuție). La

terminarea

lucrărilor de reabilitare termică

a clădirii, creditele se

restituie

în rate

lunare egale, cu

o

dobândă de

5%

pe

an și cu o durată

de

rambursare

de 1 O

ani

de la data recepției terminării lucrărilor.

Resursele financiare

necesare

acoperirii

cheltuielilor

aferente

reabilitării termice

a clădirilor de locuit multietajate în perioada 2004 - 2015

și constituite

prin credite

acordate

de

la

bugetul de

stat.

în

limita fondurilor

aprobate anual

cu

această

destinație în bugetul Ministerului

Transporturilor, Construcțiilor și

Turismului

sunt estimate

la

circa

707 milioane

€.

6.6.

Finanțarea prin contracte de parteneriat public-privat

Finanțarea

prin

contracte

de parteneriat public privat se poate face

în

toate sectoarele

în

care

se

impune

creșterea eficienței

energetice.

În funcție de tipurile de proiecte de parteneriat public-privat, finanțarea poate fi asigurată

integral

de investitor

sau

parțial, împreună cu

autoritățile publice centrale și

locale.

Resursele financiare puse la dispoziție de acestea pot fi obținute prin alocații de la bugetul de stat sau local, în limita fondurilor aprobate

anual

cu această destinație în bugetele autorităților publice centrale sau locale care încheie contractele de parteneriat public - privat. Este cazul Ministerului Adminsitrației și Internelor și al autorităților administrației publice locale, care pot acoperi diferența de 897 milioane € până la incidența necesarului de 1.137 milioane € (în raport cu o alocare anuală de circa

20

milioane€ sau 240 milioane€ pe

întreaga

perioadă 2004 - 2015).

6.7.

Stimulentele fiscale și financiare

Stimulentele fiscale și financiare care pot susține realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice în toate sectoarele economice sunt:

•

subvenționarea dobânzilor la creditele comerciale,

•

reducerea impozitului pe venit.

Prin aplicarea Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, sunt create condițiile acordării de stimulente fiscale și financiare pentru realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice.

6.7.1.

Subvenționarea dobânzilor la creditele comerciale

În conformitate cu prevederile Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, creditele pentru lucrări de creștere a eficienței energetice se acordă cu o dobândă de maximum 75% din cea stabilită de bănci, diferența urmând să fie asigurată prin alocații anuale de la bugetul de stat.

6.7.2.

Reducerea impozitului pe venit

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78 / 2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice și electrice de termoficare aflate în prorietatea consiliilor județene și locale, pentru rambursarea ratelor de capital și plata costurilor aferente creditelor pentru reabilitarea sistemelor de producere a energiei termice vor fi alocate sume defalcate

din impozitul

pe venit către bugetele

locale ale unităților

administrativ-teritoriale respective.

Concluzii

Pentru o creștere

a

PIB cu o rată medie anuală de 5,4% și o reducere a intensității energetice cu 40% în perioada 2004 -

2015, aplicarea măsurilor de creștere a eficienței energetice se va materializa prin

reducerea consumului de resurse primare

cu circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă și implicit, prin reducerea efortului financiar aferent achiziției de resurse · energetice primare cu minimum 3,4 miliarde€.

Dacă se are

în vedere

că în România, prin consumul unei tone echivalent petrol se obțin 2,38 tone

C0

2

,

care pe piața internațională a comerțului cu emisii valorează circa 3,1

-

3,5 €, rezultă că prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep, respectiv a emisiilor de

C0

2

cu circa 60,5 milioane tone, în afară de reducerea efortului financiar cu 3,4 miliarde€, se mai pot obține, prin comercializarea acestor emisii, circa 215 milioane €.

Din economiile de circa 25,4 milioane tep menționate anterior, circa 9,5 milioane tep vor fi obținute 'pe cale naturală', fără costuri direct legate de eficiența energetică, prin punerea în funcțiune de echipamente și instalații modeme cu eficiență energetică ridicată.

Restul, de circa 15,9 milioane tep, vor fi obținute prin realizarea unor programe de investiții având ca scop ameliorarea eficienței energetice

la consumatorii

semnificativi

de energie din majoritatea sectoarelor economiei. Efortul financiar necesar susținerii acestor programe de investiții este estimat la circa 2,7 miliarde€.

În concluzie, se poate aprecia că realizarea unui efort financiar de 2,7 miliarde € pentru reducerea consumului final cu 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, conduce atât la economisirea a 3,4 miliarde €, prin reducerea achiziției de resurse primare, cât și la obținerea a minimum 215 milioane € ,

prin comercializarea emisiilor de CO 2

.

Modalitățile prin care se pot constitui, prin cerințe de la bugetul de stat, fondurile necesare susținerii financiare a programelor de investiții pentru creșterea eficienței energetice sunt următoarele:

•

alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație

în bugetele unor ministere,

•

alocații de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat ,

în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autoritățile publice locale,

•

credite de la bugetul de stat,

•

finanțarea prin contracte de parteneriat public-privat.

Finanțarea de la bugetul de stat se face în baza Legii nr.500/2002 privind finanțele publice și a Legii Bugetului de Stat, aprobată anual de Parlamentul României (ex. Legea nr.507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004).

Stimulentele fiscale și financiare care pot susține realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice în toate sectoarele economice sunt:

•

subvenționarea dobânzilor la creditele comerciale,

•

reducerea impozitului pe venit.

Prin aplicarea Legii nr.314 / 2003 pentru modificarea art. 15 din Legea nr.500 / 2002 privind finanțele publice, sunt create condițiile acordării de stimulente fiscale și financiare pentru realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice.

Tabelul 6.2.

Resurse

financiare

Sectorul

Acțiunea

I

Perioada

Răspunde

Modul de alocare

a resurselor financiare

Total resurse

(mil.

€/an)

I

(mii.€)

Sectorul

rezidențial

Reabilitarea termică

a

clădirilor

de

locuit multietajate

Baza legală: Legea 211 /

2003 și

OUG 174/2002 Baza legală: Legea

211

/

2003 și OUG

174 / 2002

2004

- 2015

MTCT

Alocații de la bugetul de stat Credite de la bugetul de

stat

99

25

74

1.187

303

707

Alimentare centralizată cu energie termică

Modernizare

centralelor

termice și electrice de termoficare,

reabilitarea rețelelor de transport

și

distribuție a agentului termic

și

modernizarea punctelor termice

Baza legală: OUG 78 /

2002

Baza legală: Legea 199 /

2000 și

Legea 189/1998

2004- 2015

MAI

ARCE

Alocații bugetare

și

credite Transferuri consolidabile

95

87

8

1.137

1.041

96

Stimulente fiscale

și

financiare pentru realizarea proiectelor de eficiență energetică

Subvenționarea cu 25% a dobânzilor la creditele comerciale

Baza legală: Legea 199/2000, Legea 314/2003

2004

-

2015

MEC,MFP

ARCE

Reducerea veniturilor la bugetul de

s tat

va fi compensată prin reducerea

achiziției

de resurse primare

Reducerea impozitului pe venit

Baza legală: OUG 78 /

2000,

Legea 314 / 2003

2004 -

2015

MAI,MFP

Reducerea veniturilor la bugetul de

stat va fi compensată prin reducerea achiziției de resurse primare

TOTAL

RESURSE

FINANCIARE

194

2.324

54

7.2. Impactul la nivel social

Prin aplicarea politicilor de creștere a eficienței energetice se pot obține îmbunătățiri semnificative și în ceea ce privește scăderea ratei șomajului, creșterea calificării forței de muncă și îmbunătățirea calității vieții.

Astfel:

•

în industrie, prin reducerea costurilor cu energia consumată în procesele tehnologice, se pot crea posibilități de creștere a profitului, respectiv a sumelor investite în creșterea capacităților

de

producție

sau

în

extinderea

gamei

acestei,

rezultând

locuri suplimentare de muncă în acest domeniu;

•

prin programele de reabilitare termică a locuințelor și clădirilor se creează, de asemenea, noi locuri de muncă în construcții și instalații ;

•

prin eficientizarea energetică a locuințelor se vor reduce și facturile pentru energie.

7.3.

Impactul asupra mediului ambiant

Impactul asupra mediului ambiant, obținut prin aplicarea politicilor de creștere a eficienței energetice, se poate caracteriza prin :

•

reducerea emisiilor poluante, în general și a emisiilor de gaze cu efect de seră (C0 2 ), în special; se estimează, astfel, reducerea cu 4-7 milioane tone de C0 2

pe an a emisiilor produse prin utilizarea combustibililor, valorificarea acestui potențial putând constitui

o sursă de finanțare importantă;

•

reducerea la nivel local a impactului asupra mediului, atât la producere, cât și la consumul de energie;

•

reducerea poluării apelor de suprafață și subterane, prin evitarea deversării unor mari cantități de ape uzate, începând de la producerea combustibilului până la utilizatorul final;

•

reducerea poluării solului, prin scăderea cantităților mari de zgură și cenușă depozitate la producătorii de energie electrică și/sau termică.

Concluzii

Consumul anual de energie primară pe cap de locuitor în România ,

la nivelul anului 2001 ,

este de 2.404 kWh/locuitor și se estimează că acesta va crește odată cu relansarea economică și îmbunătătirea standardului de viată.

'

'

Analiza balanței energetice pe anul 2001 scoate în evidență faptul că industria și sectorul rezidențial sunt principalele ramuri consumatoare de energie, în timp ce în transporturi și sectorul terțiar se îmegistrează creșteri semnificative comparativ cu anul 2000 (cu 14% în transporturi și cu 91% în sectorul terțiar).

Consumul de resurse

primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, deși descrescător ,

este

cu circa 13% mai mare decât consumul final de resurse primare înregistrat în industrie.

În acest context, sectoarele

considerate

relevante

sunt industria ,

sectorul

rezidențial, transporturile, sectorul terțiar și alimentarea centralizată cu energie termică.

România, stat aflat la sfârșitul perioadei de tranziție și caracterizat de o economie puternic energointensivă mai ales înainte de anul 1989, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparație cu media îmegistrată în Uniunea Europeană.

Intensitatea energetică finală a fost determinată prin conversia Produsului Intern Brut în dolari SUA, calculat pentru fiecare an la prețurile și ratele de schimb corespunzătoare anului 1995 și corectarea acestuia cu paritatea puterii de cumpărare. În raport cu media în Uniunea Europeană, în România, intensitatea energetică finală este de 1,4 ori mai mare.

La nivelul sectoarelor cu contribuții importante în compunerea consumului total final de energie, compararea valorilor intensităților energetice finale din România cu cele îmegistrate în statele membre ale Uniunii Europene a pus în evidență corelări cuprinse între 0,76 și 3 , 14 pentru industrie ,

între 0,62 și 0 , 88, pentru transporturi, între 1,29 și 3,12, pentru sectorul rezidențial

și

între 0,43 și 2,25, pentru sectorul terțiar.

În consecință, se poate aprecia că economia națională se caracterizează prin valori relativ ridicate ale intensității energetice primare, comparativ cu media în Uniunea

Europeană.

Compararea intensităților energetice finale a pus în evidență o relativă apropiere între valori.

Disproporția semnificativă dintre intensitățile energetice primară și finală în România a justificat, pe lângă investigarea modului în care

sunt

folosite resursele primare în sectoarele economice anterior menționate și analiza sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică.

Prognozele arată că în lipsa unei politici energetice ferme, care să promoveze eficiența

e nergetică, consumul de energie primară

asociat

cu

evoluția

estimată a Produsului Intern Brut,

va

crește cu

aproximativ

30% până în anul 2015. Independența energetică a României este în prezent de circa 70% ,

evoluțiile înregistrate în ultimii ani în sectorul de producere a resurselor energetice primare

evidențiind

descreșterea acesteia. Acest fapt impune adoptarea unei politici energetice

active,

bazată pe economia de energie.

În acest context, îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă o pnontate a politicii energetice naționale, care trebuie să contrabalanseze tendința de creștere exagerată a consumului energetic în toate sectoarele finale ale economiei (ex .

sectorul rezidențial, industrie și transporturi), precum și în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, în care o funcționare eficiență

este singura în măsură să stopeze continuarea debranșărilor de la sistemele existente și utilizarea unor soluții individuale de încălzire.

Țintele politicii de eficiență energetică au fost stabilite

în

contextul adoptării, ca urnea ipoteză pentru

creșterea

PIB, a unei rate medii anuale de 5,4% (varianta de bază) și

a

unei reduceri

cu

40%

a

intensității energetice primare până

în anul

2015.

Plecând de la premisa că tendința de creștere anuală a eficienței energetice de 1 %,

realizată în perioada 1999-2001 se păstrează și în continuare rară adoptarea unor măsuri speciale în

cadrul

unor programe de creștere a eficienței energetice în industrie (parțial), în transporturi și în sectorul terțiar, rezultă

ca

la finele anului 2015, reducerea intensității energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creșterea

'fără

costuri' a eficienței energetice), restul de 25% urmând a fi obținută prin investiții în proiecte de creștere a eficienței

energetice.

Economia anuală maximă

de resurse primare care se poate obține prin considerarea

valorilor

maxime ale potențialelor economice de eficiență energetică la consumatorii finali (din industrie,

sectorul

rezidențial, sectorul terțiar și transporturi), precum și în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, este de circa 11.031 mii tep. Dacă pentru 1 tonă echivalent petrol se adoptă o cotație de 133

€,

rezultă că se poate obține o reducere cu circa 1,47 miliarde € a efortului financiar pentru

susținerea

achiziției de resurse primare. Pentru întreaga perioadă 2004

-

2015, rezultă o economie de circa 132 milioane tep, reprezentând o reducere a efortului financiar estimată la circa 17,6 miliarde€.

Având

în

vedere

economiile

de

resurse

primare

realizate

prin

investiții

în scopul modernizării tehnologice a proceselor, instalațiilor și echipamentelor și estimate la circa 4,137 milioane tep în fiecare

an,

se estimează că valoarea totală maximală a investițiilor necesare pentru creșterea eficienței energetice (pentru reducerea consumului de energie finală cu 6,894 milioane tep în fiecare an) este de circa 13,8 miliarde€.

Pentru

a obține

pe întreaga

perioadă

2004-2015 o reducere a consumului de resurse primare de circa

25A

milioane

tep (respectiv

2.122 mii tep

anual),

în

condițiile

a unei rate medii anuale de creștere

a

PIB de 5,4%

și a

unei reduceri

cu

40%

a

intensității energetice primare până

în

anul 2015,

este

necesară:

•

continuarea

adoptării.

în

plan legisJ::1tiv. a unor norme de eficiență energetică ridicată la instalarea de noi

capacități

(având ca efect o reducere a consumului de energie de 9,5 milioane tep),

•

inițierea, dezvoltarea și implementarea unor programe de măsuri organizatorice și instituționale pentru creșterea eficienței energetice

(având

drept scop reducerea consumului de energie de 15,9 milioane tep), la toți consumatorii semnificativi de energie (consumatori cu consumuri

anuale

de peste 1.000 tep, colectivități locale cu

peste 20 mii locuitori și clădiri administrative cu suprafețe desfășurate de peste 1.500 m 2 )

și

în sistemele de alimentare centralizată cu

energie

termică.

Reducerea cu 40% a intensității

energetice

primare până la finele anului 2015 presupune realizarea țintelor

sectoriale

prezentate în continuare.

Astfel, în

sectorul

industrial va fi obținută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep. În sectorul rezidențial

va

fi obținută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii tep, în transporturi cu 303 mii tep, iar în sectorul terțiar cu 48 mii tep. Aceste

economii de energie vor fi realizate prin investiții în proiecte de creștere a eficienței energetice, a căror valoare este estimată la 1.522 milioane€.

În sectorul alimentării centralizate cu energie termică se estimează o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii tep, care va fi integral obținută prin investiții în proiecte de creștere a eficienței energetice, a căror valoare este estimată la 1.137 milioane €.

În condițiile precizate, efortul financiar estimat pentru susținerea programelor de investiții pentru creșterea eficienței energetice este de circa 2,7 miliarde€.

Prin obținerea unei reduceri a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep pe

întreaga

perioadă 2004 -

2015,

se creează premisele reducerii cu 3 , 4 miliarde€ a efortului financiar pentru achiziția de resurse primare.

Rezultă că, investind 1

€

într-un proiect de creștere a eficienței energetice, se poate obține o reducere a efortului financiar pentru achiziția de resurse primare de 1,26

€.

Cadrul legal și instituțional de promovare a măsurilor de eficiență energetică este marcat de progresele semnificative îmegistrate în ultimii ani.

Pe lângă aprobarea unor acte normative definitorii (ex. Legea m.199/2000 privind utilizarea eficientă

a

energiei ,

republicată, Legea nr.3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor

Unite asupra schimbărilor

climatice,

Legea nr.14/1997

pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei și a Protocolului Cartei Energiei etc.), a continuat preluarea în legislația națională a

acquis-ului

communautaire constituit de Directivele Uniunii Europene privind

eficiența energetică.

Punerea în aplicare a legislației în vigoare a necesitat dezvoltarea cadrului instituțional, care

a

fost marcată de înființarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei ca organ de specialitate la nivel național în domeniul eficienței energetice și instituție publică cu personalitate juridică,

autonomie

organizatorică, funcțională și financiară.

Ministerul Economiei

și

Comerțului precum și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor

și

turismului ,

Ministerul Administrației și Internelor

și

Ministerul Agriculturii ,

Pădurilor, Apelor

și

Mediului, precum și autoritățile administrației publice locale au, de asemenea, atribuții privind promovarea utilizării

eficiente a

energiei

În fine, începerea activității Fondului Român de Eficiență Energetică și înființarea, în perioada imediat următoare,

a

Observatorului Energetic Național creează perspectiva finalizării

acțiunii

de dezvoltare și completare

a

cadrului instituțional pentru eficiența energetică.

Prin structurile administrației publice centrale și locale cu

competențe

în domeniu, eficiența energetică

și

conservarea

energiei vor

fi integrate în politici non-energetice. Sunt avute în vedere politica de dezvoltare regională, politica de dezvoltare industrială, politica de protecție socială, politica de integrare

europeană

și politica de protecție a mediului.

Analiza proiectelor încheiate sau aflate în derulare în perioada 1990

-

2002 a scos în

evidență

următoarele aspecte:

•

în sectorul industrial

au

fost realizate investiții în proiecte de modernizări tehnologice

și de punere în funcțiune de capacități noi ,

în

valoare

de 1,64 miliarde €; efectul

secundar, manifestat prin ameliorarea modului de utilizare a energiei a produs economii anuale evaluate la circa 862 mii tep,

•

în

sectorul

alimentării

centralizate

cu energie termică, investițiile care au vizat în mod prioritar ameliorarea funcționării sistemelor de producere a energiei termice au fost de

circa

94

milioane

€,

efectul

secundar,

manifestat

prin

reducerea

consumurilor specifice, a produs economii anuale evaluate la circa 594 mii tep,

•

în

sectorul rezidențial,

valoarea

totală a investițiilor a fost de 360 mii

€,

economiile anuale de energie fiind de circa 270 tep.

Obținerea mijloacelor financiare, cunoașterea și stăpânirea tehnologiilor performante și practicilor existente la nivel mondial, reprezintă condiționări importante în promovarea eficienței energetice. Amplificarea preocupărilor privind utilizarea eficientă a energiei impune identificarea și utilizarea unor instrumente și mecanisme care se referă, în principal, la cadrul legislativ și de reglementare,

cadrul

instituțional, politica de tarifare, sistemul fiscal și informarea și educarea consumatorilor.

Identificarea și implementarea unor proiecte demonstrative de eficiență energetică susținute financiar de bugetul de stat, ar putea produce multiplicarea acestora pe scară largă. Succesul proiectelor ar putea conduce la creșterea interesului mediului economic și de afaceri pentru realizarea unor astfel de proiecte.

Obiectivele și țintele politicii în domeniul eficienței energetice sunt condiționate de:

•

eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investițiile în proiecte de eficiență energetică;

•

interesarea și implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru ameliorarea eficienței energetice și dezvoltării de noi oportunități;

•

extinderea domeniului pentru acțiuni de eficiență energetică pe termen lung, prin stimularea creativității și încurajarea invențiilor

și

inovațiilor în domeniul tehnologiilor și

aplicării

practice a eficienței energetice.

Obiectivele

politicii în domeniul

eficienței energetice

sunt:

•

susținerea creșterii economice;

•

creșterea securității în alimentarea cu energie

și

reducerea importurilor de resurse energetice primare;

•

creșterea competitivității în mediul de afaceri și a eficienței economice,

atât

în plan intern cât mai ales pe piețele internaționale,

•

îndeplinirea obiectivelor de încetinire a

schimbărilor

climatice, precum și

a

altor obiective ale politicii de mediu;

Scopul esențial al politicii în domeniul eficienței energetice este reducerea intensității energetice primare cu 40%, în perioada

2004

-

2015.

Scopul propus a fost stabilit pornindu-se de la premisa consolidării creșterii economice, manifestată prin considerarea unor rate semnificative de creștere

a

produsului intern brut (PIB). Pentru perioada 2004-2015 se are în vedere un ritm mediu

anual

de creștere a produsului intern brut cuprins între 5,4%.

Țintele sectoriale

avute în

vedere

pentru definirea acțiunilor de

valorificare

a potențialului economic de

eficiență

energetică

au

fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considerate prioritare la balanța de resurse

energetice

primare aferentă anului 2001. Acestea sunt:

•

o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep, în sectorul industrial;

•

o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii tep, în sectorul rezidențial;

•

o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii tep, în transporturi;

•

o reducere

a

consumului anual de resurse primare cu 48 mii tep, în sectorul terțiar;

•

o reducere

a

consumului anual de resurse cu 612 mii tep în sectorul

alimentării

centralizate cu energie termică.

Aplicarea

măsurilor de creștere a eficienței energetice va conduce, pentru o creștere a PIB cu o rată media anuală de 5,4% și o reducere a intensității energetice cu 40% pe întreaga perioadă 2004

-

2015, la reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă și, implicit, la reducerea efortului financiar pentru achiziția de resurse energetice primare cu minimum 3,4 miliarde €.

Dacă avem în vedere că în România, prin consumul unei tone echivalent petrol se obțin 2,38 tone CO 2

,

care pe piața internațională a comerțului cu emisii valorează circa 3,1

-

3,5 €, rezultă că prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep, respectiv a emisiilor de CO 2

cu circa 60,5 milioane tone, în afară de reducerea efortului financiar cu 3,4 miliarde€, se mai pot obține, prin comercializarea acestor emisii, circa 215 milioane€.

Din economiile de circa 25,4 milioane tep menționate anterior, circa 9,5 milioane tep vor fi obținute

'pe

cale naturală', fără costuri direct legate de eficiența energetică, prin punerea în funcțiune de echipamente și instalații moderne cu eficiență energetică ridicată.

Restul, de circa 15,9 milioane tep, vor fi obținute prin realizarea unor programe de investiții având ca scop ameliorarea eficienței energetice la consumatorii semnificativi de energie din majoritatea sectoarelor economiei. Efortul financiar necesar susținerii acestor programe de investiții este estimat la circa 2,7 miliarde €.

În concluzie, se poate aprecia că realizarea unui efort financiar de 2,7 miliarde € pentru reducerea consumului final cu 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, conduce atât la economisirea a 3,4 miliarde €, prin reducerea achiziției de resurse primare, cât și la obținerea a minimum 215 milioane€, prin comercializarea emisiilor de CO 2

.

În conformitate cu Liniile Directoare ale Strategiei de Dezvoltare Energetică pe termen lung,

axele

majore ale politicii energetice sunt:

•

securitatea în alimentarea cu energie,

•

utilizarea la maximum a resurselor primare locale,

•

limitarea creșterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensității energetice în economie și utilizarea surselor regenerabile de energie,

•

protecția mediului,

Balanța de consum de energie primară acoperind întreaga perioadă 2004

-

2015, este realizată în concordanță

cu

direcțiile strategice de dezvoltare

avute

în vedere.

Fiind adoptată o variantă de bază pentru creșterea Produsului Intern Brut (o rată medie anuală de 5,4%) și trei scenarii de bază pentru reducerea intensității energetice primare (scenariul optimist-pentru o reducere cu 50%, moderat-pentru 40% și pesimist - pentru 30%), au fost estimate

trei directii de evolutie a consumului de resurse primare, avându-se în vedere diversitatea surselor

'

'

de energie folosite, securitatea în alimentarea cu energie, prin utilizarea la maximum a surselor locale de energie și respectarea principiului de merit.

Evidențierea cantitativă, în cele trei variante, a consumului intern, a impus evaluarea modului de acoperire a acestuia pe baza producției interne de energie și resurse energetice primare și, pe cale de consecință

și dimensionarea

importului

de resurse energetice primare pentru acoperirea în totalitate a consumului.

Pentru o rată medie anuală de 5,4% de creștere a Produsului Intern Brut și o reducere cu 40% a intensității energetice primare pe întreaga perioadă 2004 - 2015, rezultă, în conformitate cu estimările din balanța de consum de energie primară, o creștere, pe întreaga perioadă, a consumului intern cu 10.000 mii tep (față de 2.000 mii tep, în cazul scenariului optimist și 14.200 mii tep, în cazul scenariului pesimist) și a importului de resurse primare cu circa 10.885 mii tep, însemnând o reducere a independenței energetice cu 15,7% în raport cu anul 2001

(față de 5,8%, în cazul scenariului optimist și 19,8%, în cazul scenariului pesimist).

În ipoteza menținerii intensității energetice primare la valoarea înregistrată în anul 2001, consumul intern la nivelul anului 2015 ar fi depășit consumul înregistrat în anul 2001, cu circa

35.400 mii tep.

Rezultă că, prin realizarea țintelor Strategiei Naționale în domeniul Eficienței Energetice, respectiv prin obținerea unei economii de energie de circa 25.400 mii tep pe întreaga perioadă 2004

- 2015, creșterea consumului intern de energie și resurse energetice primare va fi numai de 10.000 tep și nu de 35.400 mii tep. Sunt astfel respectate direcțiile de evoluție ale sectorului energetic urmând axele majore ale politicii energetice pe termen lung.

Investițiile din sectorul energetic au ca scop realizarea obiectivelor politicii energetice pe termen lung. Influențând în mod direct valoarea intensității energetice primare, modernizările tehnologice vor produce importante economii de resurse primare, precum și o influență favorabilă asupra prețurilor și tarifelor (prin intermediul costurilor de producție). În raport cu estimările resurselor financiare necesare susținerii programului de investiții în sectorul energetic pentru întreaga perioadă 2004 - 2015, se poate aprecia că ameliorările de eficiență energetică din sectorul energetic ar putea fi efectul unor investiții de circa 700 milioane €.

În raport cu estimarea financiară inițială avansată de prezenta Strategie, de circa 2,7 miliarde

€, se poate accepta o estimare finală a resurselor financiare necesare realizării țintelor de reducere a consumului de resurse energetice primare, de circa 3,4 miliarde €, din care contribuția financiară indirectă a sectorului energetic reprezintă circa 0,7 miliarde€.

Modalitățile prin care se pot constitui, prin cerințe de la bugetul de stat, fondurile necesare susținerii

financiare

a programelor

de investiții

pentru

creșterea eficienței

energetice

sunt următoarele:

•

alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație

în bugetele unor ministere,

•

alocații de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autoritățile publice locale,

•

credite de la bugetul de stat,

•

finanțarea prin contracte de parteneriat public-privat.

Finanțarea de la bugetul de stat se face în baza Legii nr.500/2002 privind finanțele publice și a Legii Bugetului de Stat, aprobată anual de Parlamentul României (ex. Legea nr.507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004).

Stimulentele fiscale și financiare care pot susține realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice în toate sectoarele economice sunt:

•

subvenționarea dobânzilor la creditele comerciale,

•

reducerea impozitului pe venit.

Pe întreaga perioadă 2004 - 2015, impactul măsurilor de eficiență energetică se va materializa, în principal, prin reducerea relativă a importurilor de resurse primare, cu efecte favorabile asupra securității în alimentare și prin limitarea emisiilor anuale de CO 2

,

estimate la circa 60,5 milioane tone.

Intensitatea energetică

Anexa nr.1

Intensitatea energetică a unei țări este raportul dintre consumul total de energie și produsul intern brut. În funcție de consumul total luat în calcul se pot determina:

•

intensitatea energetică primară, prin considerarea consumului total de resurse primare,

•

intensitatea energetică finală, prin considerarea consumului total final,

•

intensitatea electrică, prin considerarea consumului final de energie electrică.

Intensitatea

energetică

este un indicator global care permite asocierea consumurilor de energie ale unei țări la nivelul activităților economice desfășurate în acea țară. Raportul care exprimă intensitatea energetică depinde direct proporțional de înregistrări fizice (consumuri anuale de energie) și invers proporțional de înregistrări monetare.

Pentru a măsura

variația

în timp a intensității energetice a unei țări se pot utiliza valorile anuale ale Produsului Intern Brut, exprimate în moneda națională constantă a țării (Produsul Intern Brut exprimat în prețuri curente și

corectat

cu inflația).

În situația în care se dorește compararea evoluției intensității energetice a mai multor țări este necesar ca Produsul Intern Brut să fie exprimat folosind aceeași unitate monetară. Determinarea intensității energetice se poate realiza prin două metode.

Prima metodă constă în exprimarea Produsului Intern Brut în dolari SUA, calculat pentru fiecare stat și pentru fiecare an la prețurile și ratele de schimb corespunzătoare unui an de referință (de exemplu, 1990 sau 1995).

· Metoda are două lacune. Prima lacună o constituie faptul că, pe de o parte, rezultatele depind în mod direct de rata de schimb din anul de referință, iar pe de altă parte, ratele de schimb reflectă în mică măsură nivelul de viață și puterea reală de cumpărare. Produsul Intern Brut calculat prin această metodă nu exprimă valori, ci volume aferente activităților economice. Cea de a doua lacună s-a manifestat la nivelul Uniunii Europene, în momentul în care state mai sărace au fost comparate cu statele bogate sau în lume, în momentul în care statele

europene

au fost comparate cu Japonia și Statele Unite ale Americii.

Distorsiunile introduse de această metodă se amplifică în momentul în care comparația ia în considerare o t ,

ară în curs de dezvoltare sau o t ,

ară în tranzit , ie.

Cea de a doua metodă, care este din ce în ce mai frecvent folosită, este corectarea Produsului Intern Brut calculat cu ajutorul primei metode, cu paritatea puterii de cumpărare (PPC). Paritatea puterii de cumpărare este o rată de schimb monetar care permite exprimarea într-o unitate comună a puterilor de cumpărare ale diferitelor monede naționale

și

eliminarea diferențelor de niveluri de prețuri existente între diferite state.

În concluzie, analiza comparativă a evoluției intensității energetice, implicând două sau mai multe state cu niveluri diferite de dezvoltare, conduce la concluzii relevante dacă sunt avute în vedere ambele metode de determinare a Produsului Intern Brut.

România, stat aflat la sfârșitul perioadei de tranziție și caracterizat de o economie puternic

energointensivă,

mai ales înainte de anul 1989 ,

este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparație cu media înregistrată în Uniunea Europeană.

Corectând Produsul Intern Brut cu paritatea puterii de cumpărare (PPC),

valorile

precedente

ale

intensității

energetice primare

devin

cele din

tabelul 2.

Tabelul 2. Evoluția intensității energetice primară în perioada 1990

-

2000 (PPC)

Indicator

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Intensitatea

energetică

primară

în

România

(tep /

1

oi

USD 95

ppp)

1,579

1,496

1,511

1 , 433

1,296

1,308

1,352

1,291

1,232

1,117

1,095

Media

în

Uniunea

Europeană

(tep/10 3

USD95PPP)

0,196

0 ,

198

0,194

0,194

0,190

0,190

0,193

0 ,

18

7

0 , 185

0 ,

181

0,177

Raportul dintre intensitatea

energetică

primară în România

și

media în Uniunea Europeană

8,063

7,561

7 , 803

7,368

6,807

6,903

7,017

6,911

6,673

6,170

6,200

Sursa:

Energy Balances of Non-OECD Countnes

1996-1997,

Intemat10nal Energy Agency, 1999-2002

Editions,

Paris, France, 2002

Evoluția comparativă a intensității

energetice

finale

în

România

și

Uniunea Europeană, în perioada

1990-2000

și

luând

ca referință anul 1995, este prezentată în

tabelul 3.

În acest caz ,

pentru calculul

intensităților

energetice a fost

utilizat

consumul final

de resurse

energetice

primare aferent

exclusiv consumatorilor

finali (industrie, transporturi,

sectorul rezidențial, sectorul terțiar, agricultura etc.) .

Tabelul 3. Evoluția intensității energetice finale în perioada 1990 - 2000

Ind icator

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

I ntensi t atea

energetică finală în

România

(tep /

10

3

USD

95

)

1 , 083

1,020

0 , 912

0,803

0,753

0,721

0,756

0,758

0 ,72

1

0 , 635

0,639

Media

în

Uniunea Europeană

( tep/10

3 US D

9

s)

O, 115

0,115

0,115

O, 115

0,113

0,113

0,114

0,113

0,110

0,109

0,109

Raportul dintre

intensitatea

energetică

primară în România

și media

în Uniu

nea Europeană

9,417

8,870

7,930

6,983

6,664

6,381

6,632

6,708

6,555

5,826

5,862

Sursa:

Energy

Balances

of Non-OECD Countnes 1996-1997, Intemat10nal Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France,2002

Anexa nr.2

Lista actelor normative care asigură preluarea Directivelor Europene privind eficiența energetică În legislația românească

-

1

-

•

HG

nr.573/14.06.200 I

privind

stabilirea

cerințelor

referitoare

la etichetarea

și eficiența energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piață, publicată în Monitorul Oficial

al

României, partea I, anul XIII - nr.375, 11 iulie 2001;

•

HG

nr.598/21.06.2001

privind

stabilirea

cerințelor

referitoare

la etichetarea

și eficiența energetică pentru introducerea pe piață a mașinilor de spălat rufe de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr.377, 11 iulie 2001;

•

HG

nr.671/19.07.2001

privind

stabilirea

cerințelor

referitoare

la

eficiența

și etichetarea energetică pentru introducerea pe piață a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr.445, 08 august 2001;

•

HG nr. I 056/18.10 . 2001 privind stabilirea cerințelor referitoare la eficiența și etichetarea energetică pentru introducerea pe piață a lămpilor electrice de uz casnic, publicată in Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII- nr.727, 15 noiembrie 2001;

•

HG nr.1274 / 20 . 12 .200

I

privind stabilirea cerințelor

referitoare

la etichetarea și eficiența energetică pentru introducerea pe piață a uscătoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur, publicata in Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII -nr. 845, 28 decembrie 2001;

•

HG nr.27/17 .O 1.2002 privind stabilirea cerințelor referitoare la etichetarea și eficiența energetică pentru introducerea pe piață a mașinilor de spălat vase de uz casnic, publicata in Monitorul Oficial al României, partea I ,

anul XIV - Nr.68, 30 ianuarie 2002;

•

HG nr.1117/l O. I 0.2002 privind stabilirea cerințelor referitoare la etichetarea energetică pentru introducerea pe piață a cuptoarelor electrice de u z

casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I ,

anul XIV - nr .

785, 29 octombrie 2002;

•

HG nr.1549/18.12.2002 privind stabilirea cerințelor de eficiență energetică pentru introducerea pe piață a balasturilor pentru sursele de iluminat fluorescent, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XV - nr. 20, 15 ianuarie 2003;

•

HG nr.407 / 2.04.2003 privind stabilirea cerințelor referitoare la etichetarea și eficiența energetică pentru introducerea pe piață a aparatelor de climatizare de uz casnic, publicata in Monitorul Oficial al României, partea I, anul XV - nr. 267, 17 aprilie 2003.

Anexa

nr.

3

•

construcție-op rnre-h·ansfor (BOT) -

un contract

în care

investitorul

își asumă

construcția, incluzând finanțarea> exploatarea și

întreținerea

unui bun public; investitorului i

se

permite

să

perceapă

tarife de utilizare pentru a-și

recupera investiția și a-și

acoperi costurile de întreținere, inclusiv pentru a obține un profit ' rezonabîl,

•

leasing dezvoltare-operare (LDO) - un contract încheiat între autoritatea public .

și

investitor,

în

care investitorul preia în

leasîng un bun public

existent (având și

dreptul

de a obține

venituri

din furnizarea

anumitor

servicii), pentru maximum 50 de

ani>

•

reabilitare-operare-transfer (ROT) - un contract

între

autoritatea

publică

și investitor,

în

care

bunul

public este transferat

investitorului,

care finanțează, reabilitează, operează

și

întreține

bunul

public pentru

maximum

50 de ani.

1n

funcție de tipurile de proiecte

de

parteneriat public-privat, finanțarea poate fi asigurată integral de investitor sau

pa1țial,

împreună cu autoritățile publice centrale și locale.

Resursele financiare

puse

la dispoziție de acestea pot fi

obținute

prin

alocații de la

bugetul de

stat

sau

local, în limita fondurilor aprobate anual cu

această

destinație în

bugetele

autorităților publice centrale sau

locale care

încheie

contractele de parteneriat public

privat.

ANEXĂ

la

strategie

Tabelul 3

Sectorul

Acțiuni

(Măsuri)

Răspunde

Resurse financiare (mii.€)

Surse financiare

(mil.

€)

Alocarea resurselor

(mii.€)

Surse

interne

Surse

externe

2003*

2004

2005

2006

2007-2015

3.

Transporturi

3.1.

Program

2004

-

2006

•

Modernizarea flotei

de

autovehicule

prin utilizarea

autovehiculelor cu

motoare performante

și emisii

poluante reduse

•

Extinderea

utilizării

combustibililor alternativi în transportul

locale

•

Extinderea utilizării

tahografelor

și

limitatoarelor

de viteză

la

autovehicule

•

Dotarea metroului

cu

material rulant

având tracțiune

în

curent alternativ

•

Reducerea la

minimum a

timpului de funcționare

în gol a mașinilor de și

utilajelor de

întreținere și

refacerea infrastructurii

feroviare

•

Înlocuirea

compresoarelor existente

tip Reșița ,

la

reviziile de

vagoane,

cu compresoare cu

răcire

cu aer

•

Reducerea

consumului de

motorină

prin

dotarea

cu automotoare noi

,

•

Dotarea

cu rame

electrice

în

transportul

de

călători

•

Înzestrarea locomotivelor diesel

cu generatoare

de

450kW/1500v

/

50Hz pentru

încălzirea

electrică a

trenurilor de călători ,

pe liniile neelectrific a

te

•

Încălzirea

halelor cu

panouri

radiante

3.2. Program 2007

-

2015

•

Continuarea

programului de

reducere intensității energetice

în transporturile rutiere

și

de

creștere a eficienței energetice în transporturile feroviare

216

67

149

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

18

18

2

1

0,2

2,8

4

0,1

2

3

2

0,9

-

-

18

18

2

1

0,2

2,8

4

0 , 1

2

3

2

0 ,

9

-

-

18

18

2

1

0 ,

2

2,8

4

0,1

2

3

2

0,9

-

-

162

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

162

162

MTCT

54

12

42

6

2

4

3

1

2

0,6

0,2

0,4

8,4

3,8

4 ,

6

12

0,3

4

-

8

0,3

6

1

5

9

-

9

6

-

6

MTCT

2,7

162

-

55

2,7

107

162

55

107

75

Sectorul

Acțiuni (Măsuri)

Răspunde

Resurse financiare (mii.€)

Surse financiare

(01il.

€)

Alocarea

resurselor

(mii.€)

Surse interne

Surse

e terne

2003*

2004

2005

2006

2007--2015

4.

Sectorul

terțiar

4.1.

Program 2004

-

2006

•

Reducerea

consumului specific

de energie în

marile

unități

comerciale

•

Educarea si

motivarea

consumatorilor

din

serviciile

publice

și

comerciale

4.2. Program

2007 -

2015

•

Continuarea

programului de reducere

a consumului specific

de energie

in

marile unități

comerciale și

de

educare și

motivare

a consumatorilor

din

serviciile

publice și

comerciale

7

7

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

1

1

0,4

-

-

1

1

0,5

0,3

-

-

1

1

0,5

0,3

-

-

4

MAI

ARCE

3

2

3

2

-

1

1

MAI ARCE

4

4

4

4

4

4

Tabelul 4

76

Tabelul 5

Sectorul

Acțiuni (Măsuri)

Răspunde

Resurse

financiare (mii.€)

Surse financiare

(mii.€)

Alocarea resurselor

(mii.€)

Surse

interne

I

Surse

externe

2003*

I

2004

I

2005

I

2006

I

2007-2015

5.

Sectorul

de alimentare centralizată cu energie termică

5.1.

Program 2004

-

2006

•

Modernizarea

sistemului

de producere energie termică

în

municipiul Oradea

•

Modernizarea sistemului de

distribuție

energie

termica

Micro

3

Drumul T a berei ,

București

•

Modernizarea sistemului de alimentare

cu

energie

termica în

municipiul

Botoșani

•

Modernizarea

sistemului

de

alimentare

cu

energie

termica în municipiul Brăila

•

Modernizarea

sistemului de

alimentare cu

energie

termica în municipiul Cluj

•

Modernizarea

sistemului

de

încălzire

urbană

în

municipiul Mangalia

•

Modernizarea

sistemului

de distribuție

energie

termica în municipiul Iași

•

Reabilitarea

sistemului

de

alimentare

cu

energie

termica la

Spitalul Clinic

Județean

'Sfinții

Constantin

și

Elena'

din

municipiul Giurgiu

•

Transformarea punctelor

termice în centrale

termice în orașul Balș

•

Modernizarea centralelor termice

în

municipiul Roșiorii de Vede

•

Reabilitarea rețelei

termice

secundare

și

construirea

rețelei

de

distribuție

gaze

naturale pentru

centrala

termică

în

municipiul Tulcea

•

Modernizarea punctelor termice

ale

sistemului de

alimentare

cu

energie

termica în municipiul Focșani

•

Modernizarea sistemului de

alimentare

centralizată cu

energie

termica

în

municipiul Râmnicu

Vâlcea

•

Realizarea programului de

modernizare

și

reparații a sistemului

de alimentare cu

energie

termica în municipiul Vaslui

•

Modernizarea punctelor termice

în

municipiul

Sighetu!

Marmației

•

Modernizarea centralelor

electrice

de termoficare

din

marile

orașe (Arad,

Bacău ,

Brașov ,

Suceava ,

Timișoara)

•

Modernizarea

sistemului energetic

de interes local în municipiul Miercurea

Ciuc

•

Modernizarea sistemului de alimentare cu

energie

termica în municipiul Slobozia

•

Modernizarea

sistemului

de

alimentare

cu energie termica în municipiul Bistrița

5.2. Program 2007

-

2015

•

Continuarea

programului de investiții pentru modernizarea

sistemelor

de

alimentare centralizată cu energie termică

1.137

284

853

34

61

95

95

852

MAI

285

72

213

34

61

95

95

ARCE

2 , 4

0,6

1 ,

8

0,3

0,5

0,8

0,8

100,5

10,2

25,4

2,5

75,1

7,7

12

1,2

21,5

2,2

33,5

3,4

33,5

3 , 4

0,9

0,2

0 , 7

0,1

0,2

0,3

0,3

6,0

1,5

4,5

0,7

1,3

2,0

2,0

7,5

1,9

5,6

0,9

1,6

2,5

2,5

14,3

3,6

10,7

1,7

3, 1

4,8

4 ,8

2,4

0,6

1,8

0,3

0,5

0 ,

8

0,8

1,8

0,4

1,4

0,2

0,4

0,6

0,6

6,0

1,5

4,5

0,7

1,3

2,0

2,0

0 ,

9

0,2

0,7

0 , 1

0,2

0,3

0 ,

3

6,6

1,7

4,9

0,8

1,4

2,2

2,2

44,4

11,2

33,2

5,3

9,5

14,8

14,8

0 , 9

0 , 2

0,7

0 , 1

0,2

0,3

0,3

1 ,

8

0,4

1,4

0,2

0 , 4

0 , 6

0,6

68,7

17,4

51,3

8,2

14,7

22,9

22 ,

9

4,2

1,1

3,1

0,5

0,9

1,4

1,4

1,8

0,4

1,4

0,2

0,4

0,6

0 ,

6

4,2

1,1

3,1

0,5

0,9

1,4

1,4

MAI ARCE

852

212

640

852

Tabelul 8

Sectorul

Acțiuni

(Măsuri)

Răspunde

Resurse

financiare (mii.€)

Surse

financiare

(mii.€)

Alocarea

resurselor

(mii.€)

Surse

interne

Surse

externe

2003*

I

2004

2005

2006

I

2007-2015

8. Sectorul energetic

761

200

561

45

100

100

40

476

8.1 .

Măsuri

instituționale

și

legislative

în sectorul energiei electrice

și

termice

MEC

privind

dezvoltarea

pieței

de

electricitate

și

energie termică conform

prevederilor

Operatorii

din Foaia

de parcurs

a

sectorului

energetic și atragerea capitalului

privat prin

economici

din

continuarea

procesului de privatizare conform

strategiilor guvernamentale

de privatizare

8.2. Măsuri

instituționale

și

legislative în

sectorul gazelor

naturale privind

sector

ARCE

MEC

transmiterea

semnalului corect privind costurile din tarife, diminuarea până

la

Operatorii

eliminarea

completă a

s istemului

de

comp e nsări; promovarea unor

politici de

tarife

economici din

diferențiate pe categorii de utilizatori

și

perioade de utilizare

8.3. Măsuri tehnice în

sectorul

energiei electrice

și

termice

privind

modernizarea

infrastructurii

rețelelor

de transport și

distribuție

cu

accent

pe reducerea

CPT conform strategiei

de

dezvoltare energetică a

României, transmiterea

semnalului

sector

ARCE

MEC

Operatorii economici din

507

133

374

30

67

67

27

317

corect

privind costurile

din

tarife, diminuarea

până

la

eliminarea completă a

sistemului

de

compensări ,

promovarea

unor politic

de tarife diferențiate pe categorii de utilizatori și

perioade de utilizare

sector

ARCE

8.4 .

Măsuri

de

eficiență

energetică pe piața resurselor primare referitoare la

reducerea CPT în

sectorul

de producere ,

transport

și

distribuție

gaze

naturale,

MEC

Operatorii

254

67

187

15

33

33

13

159

creșterea eficienței

energetice

la producerea, transportul

și

distribuția de

produse

economici din

petroliere

și

reducerea

consumurilor

energetice pentru redresarea

economică și

financiară a sectorului minier

sector

ARCE

I

I

79

*

acțiuni realizate

P

R

E

Ț

U

R

I

L

E

publicațiilor

legislative

pentru

anul

2004

-

pe

suport

tradițional

-

Valoarea

Valoarea

crt.

anual

-

lei

-

Nr.

Denumirea

publicației

abonamentului

abonamentului

trimestrial

-

lei

-

Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

1.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română

9.875.000

2.468.750

2.715.750

2.987.500

3.286.000

2.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română,

numere

bis*)

1.780.000

-

-

-

-

3.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

maghiară

7.900.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

4.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

II-a

12.500.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

5.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

III-a

2.530.000

632.500

632.500

632.500

632.500

6.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

IV-a

10.680.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

7.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

VI-a

9.850.000

2.462.500

2.462.500

2.462.500

2.462.500

8.

Colecția

Legislația

României

2.500.000

625.000

687.500

756.500

832.500

9.

Colecția

de

hotărâri

ale

Guvernului

și

alte

acte

normative

4.150.000

1.038.000

1.141.500

1.255.500

1.381.500

10.

Repertoriul

actelor

normative

625.000

-

-

-

-

11.

Decizii

ale

Curții

Constituționale

470.000

-

-

-

-

12.

Ediții

trilingve

2.500.000

-

-

-

-

*)

Cu

excepția

numerelor

bis

în

care

se

publică

acte

cu

un

volum

extins

și

care

interesează

doar

un

număr

restrâns

de

utilizatori.

Toate

publicațiile

Regiei

Autonome

„Monitorul

Oficial"

sunt

purtătoare

de

T.V.A.

în

cotă

de

9%,

aceasta

fiind

inclusă

în

prețul

de

abonament.

Pentru

siguranța

clienților,

abonamentele

la

publicațiile

Regiei

Autonome

„Monitorul

Oficial"

se

pot

efectua

prin

următorii

difuzori:

◆

COMPANIA

NAȚIONALĂ

„POȘTA

ROMÂNĂ"

-

S.A.

-

prin

oficiile

sale

poștale

◆

RODIPET

-

S.A.

-

prin

toate

filialele

◆

INTERPRESS

SPORT

-

S.R.L.

-

București,

str.

Hristo

Botev

nr.

6

(telefon/fax:

313.85.07;

313.85.08;

313.85.09)

◆

PRESS

EXPRES

-

S.R.L.

-

Otopeni,

str.

Flori

de

Câmp

nr.

9

(telefon/fax:

221.05.37;

0745.133.712)

◆

M.T.

PRESS

IMPEX

-

S.R.L.

-

București,

bd.

Basarabia

nr.

256

(telefon/fax:

255.48.15;

255.48.16)

◆

INFO

EUROTRADING

-

S.A.

-

București,

Splaiul

Independenței

nr.202A

(telefon/fax:

212.73.54)

◆

ACTA

LEGIS

-

S.R.L.

-

București,

str.

Banul

Udrea

nr.

10,

(telefon/fax:

411.91.79)

◆

CURIER

PRESS

-

S.A.

-

Brașov,

str.

Traian

Grozăvescu

nr.

7

(telefon/fax:

0268/47.05.96)

◆

MIMPEX

-

S.R.L.

-

Hunedoara,

str.

Ion

Creangă

nr.

2,

bl.

2,

ap.

1

(telefon/fax:

0254/71.92.43)

◆

CALLIOPE

-

S.R.L.

-

Ploiești,

str.

Candiano

Popescu

nr.

36

(telefon/fax:

0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

◆

ASTOR-MED

-

S.R.L.

-

Iași,

str.

Sucidava

nr.

2,

bl.

U2,

sc.

C,

ap.

2

(telefon/fax:

0232/27.91.76,

0232/25.84.27)