Normele din 23 decembrie 2003

_____________

ANEXĂ")

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

CAPITOLUL

I

PREVEDERI GENERALE

1.

Introducere

1.1

Pesta

porcină

clasică

este

una

din

bolile

infecto­ contagioase, virale, foarte gravă a porcilor domestici și sălbatici.

1.2

Boala

este

produsă

de

un

pestivirus

din

familia Flaviviridae, înrudit antigenic și structural cu virusul Diareei virale bovine (BVD) și virusul Bolii de graniță (BD).

1.3

Principala cale naturală de infecție este cea oronazală, prin contact direct sau indirect cu porcii infectați sau prin consumul de hrană contaminată.

De asemenea,

transmiterea

bolii se poate realiza și prin material seminal provenit de la vierii infectați.

1.4

Perioada de incubatie este de 7 - 10 zile. În conditii de

teren aceasta poate fi prelu '

ngită la 2-4 săptămâni. Boala '

are

caracter epizootic. La tineret evoluția bolii este acută, letală iar la adulți boala poate evolua moderat, subacut sau subclinic.

2.

Obiective

2.1.

Planul de urgență pentru Pesta porcină clasică are drept scop:

a)

eradicarea cât mai rapid posibilă a unui focar inițial (primar) de pestă porcină clasică

b)

blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil

c)

împiedicarea declanșării unei epizootii

2.2.

Prezentul plan de urgență pentru pesta

porcină clasică trebuie să tină cont de următoarele cerinte:

a)

con '

firmarea sigură și rapidă a boli ' i;

b)

rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor de combatere;

c)

implicarea de mijloace suficiente și adaptate la situație, privind resursele umane și materiale;

d)

participarea tuturor crescătorilor, medicilor veterinari, a numeroase instituții și autorități guvernamentale.

2.3.

Planul de urgență pentru pesta porcină clasică are ca anexă Manualul de instrucțiuni pentru pesta porcină clasică.

CAPITOLUL li

1.

PREVEDERI LEGISLATIVE

Prezentul plan este elaborat în conformitate cu legislația în vigoare prevăzută pentru fiecare din următoarele capitole:

_1.1.

Supravegherea veterinară și diagnosticul pentru pestă porcină clasică;

1.2.

Certificarea veterinară;

1.3.

Măsurile de protecție;

1.4.

Notificarea internă și internațională;

1.5.

Ancheta epidemiologică la suspiciune;

1.6.

Prelevarea de probe și examinarea de laborator;

1.7.

Curățenia și dezinfecția;

1.8.

Măsurile de combatere a pestei porcine clasice;

1.9 Vaccinarea de necesitate;

1.1O. Tăierea și uciderea animalelor;

1.11.

Responsabilitățile referitoare la pesta porcină clasică;

1.12

Ecarisarea

teritoriului

și

procesarea

carcaselor

de animale;

1.13. Sistemul national de compensare;

1.14 Înregistrarea' exploatațiilor de animale; 1,15. Identificarea și înregistrarea animalelor;

1.16. Sancțiunile aplicate în relație cu pesta porcină clasică.

1.1.

Supravegherea

veterinară

pentru

pesta

porcină clasică este reglementata de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările și completările ulterioare, care

prevede la cap.

li -

art.5, alin. (2), lit. a) că „medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp și în bune condiții a operațiunilor sanitare veterinare de depistare și prevenire a bolilor infecțioase și parazitare la animale";

b)

,,Norma sanitară veterinară privind „Programul acțiunilor strategice de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și

de protecție

a mediului,

aprobat anual prin ordin al

Ordinul ministrului

agriculturii,

pădurilor

apelor și mediului,

prevede

la secțiunea I -Acțiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii:

a) ,,Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din lista A a O.1.E."

modalitățile

de realizare

a supravegherii

pentru pesta porcină clasică.

1.2.

Certificarea veterinară este reglementata de:

a)

Ordinul ministrului agriculturii, industriilor si alimentației nr. 114/1975

privind

aprobarea

„Normelor

și

măsurilor

sanitare veterinare"

de aplicare a Legii sanitare veterinare

nr. 60/1974 republicata, cu modificările și completările ulterioare, care prevede la Partea a li-a, cap. li „Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală" reguli privind emiterea și utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport

pentru

animale

și

produse

animaliere

și de

origine animală, iar la art. 31 alin. (6) din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările și completările ulterioare, că în cadrul

acțiunilor

de

supraveghere

a

sănătății

animalelor

și a sănătății

publice,

autoritatea

sanitară

veterinară

de stat

emite certificate

sanitare

veterinare

de

transport

pentru

animale

și certificate

sanitare

veterinare

pentru

exportul

produselor,

al subproduselor comestibile și necomestibile de origine animală.

b)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor la Titlul 1.3

,,Etica

veterinară

și

certificarea

în

schimburile

internaționale", Cap.1.3.1, art.1.3.1.1, prevede că „schimburile internaționale cu animale

vii

și

produse

animaliere

și

de

origine

animală

se efectuează

în

baza

certificării

veterinare"

și

menționează elementele de care trebuie să se țină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de țara exportatoare. La Cap. 1.3.2, art.1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaționale aprobate de O.1.E.

•

c)

,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale

a

Comerțului

condiționează

comerțul internațional cu animale vii și produse animaliere și de origine animală de existenta certificării veterinare.

d)

Ordinul min '

istrului agriculturii si alimentației nr. 133 din 19.07.2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire

la certificarea animalelor și produselor de origine animală destinate exportului definește criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea și gestionarea acestora.

e)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentației

nr. 177/14.09.2000

stabilește

metodologia

de

tipărire,

emitere

și gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii și produse de origine animală.

1.3.

Măsurile de protecție:

M suri de protecție privind importul de animale vii, produse animaliere și de origine animală, precum și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor:

1.3.1

Măsuri de protecție privind importul de animale vii, produse animaliere

și de

origine

animală

precum

și alte

materii

și materiale care pot influența starea de sănătate a animalelor sunt reglementate de:

a)

Legea

sanitară

veterinară

nr. 60/1974, republicata,

cu modificările și completările ulterioare, cap. IV „Prevenirea și combaterea

bolilor

transmisibile

la animale",

art.

24 -

28 stabilește procedurile vizând importul, tranzitul și exportul în, prin și din România;

b)

Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor și măsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, cu modificările și completările ulterioare și prevede la Partea a

li

a, cap.

li

„Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală",

măsuri privind „controlul sanitar veterinar asupra importului,

exportului

și tranzitului

de animale,

produse

de origine animală și furaje".

c)

Ordinul ministrului

agriculturii

si alimentației

nr.70/1998 privind condițiile și procedura de avizare sanitară veterinară a importului,

exportului

și tranzitului

de

animale,

produse

și subproduse de origine animală, furaje și alte produse și materii ce pot influența sănătatea animalelor și sănătatea publică, cu modificările

si completările

ulterioare,

publicat

in

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.369/29.09.1998 ;

d)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului internațional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap.

1.5.1. -

dispoziții privind transporturile de animale la Cap.

1.5.2.- ,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar la Capitolul 1.5.5. ,,Măsuri zoosanitare la sosire"·

e)

,,Acord ' ul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare"

al Organizației Mondiale a Comerțului

(OMC)

prevede liniile generale de desfășurare a comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animală

1.3.2

Măsuri de protecție

privind monitorizarea

mișcărilor interne de animale, reglementate de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cu modificările și completările ulterioare, prevede la cap. li „Prevenirea și

combaterea

bolilor

transmisibile

la

animale"

reguli

pentru circulația

animalelor

și produselor

de origine

animală

în

interiorul țării;

b. Ordinul MAIA 114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare

veterinare"

prevede

la

Partea

a

11

-a,

Cap.

11

„Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală" detalii privind circulația animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul și aspecte de reglementare a transhumanței ovinelor și caprinelor

1.3.3

Măsuri de protecție privind supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziții, concursuri, baze de export, stațiuni de carantină), sunt reglementate de:

a)

Ordinul ministrului agriculturii

si industriei alimentare nr.114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare

a Legii sanitar

veterinare nr. 60/1974 republicata,

cu modificările și completările ulterioare, prevede la Partea a li-a, cap.

11,

reguH pentru organizarea și funcționarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri,expoziții), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III „măsuri generale pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase la animale" și cap. li

,,pesta porcină clasică", măsuri de prevenire;

b)

Ordinul MMP

nr. 147/10.04.2002 pentru aprobarea

„Normei

sanitare

veterinare

privind

stabilirea

protocoalelor

de testare și condițiile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul transporturilor de animale din speciile bovine și porcine provenite din țări terțe"

publicat

in

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr. 659/5.09.2002, cu modificările și completările ulterioare.

c)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului internațional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import și de Export", Cap. 1.5.3 - ,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare"

de:

1.4.

Notificarea internă și internațională

este reglementata

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata,

cu

modificările și completările ulterioare, prevede la cap. li, art. 5, alin. (2), lit. c) atribuțiile

și răspunderile

medicilor

veterinari privind notificarea veterinară, la cap. III, art. 9, ,,obligațiile deținătorilor de animale și ale unităților care prelevează, depozitează, transportă și valorifică

produse

de origine

animală

privind"

,,anunțarea

fără întârziere, asupra apariției ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale," iar la art. 10,11,12, - obligațiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele și ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea îmbolnăvirilor la animale.

b)

Ordinul Ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.

114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a

li,

cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" și „reguli pentru anunțarea cazurilor de boală" la animale iar la Partea III, cap.

li

„pesta porcină clasică",

,,măsuri pentru prevenirea difuzării bolii din focar".

c)

Codul Internațional de Sănătate al Animalelor al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări și informații epizootologice".

d)

,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al

Organizației

Mondiale

a

Comerțului,

prevede

obligativitatea notificării bolilor animalelor și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală.

e)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentației

nr. 156/27.12.1999 precizează

regulile generale privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor prin

norma sanitară respectivă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000.

f)

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației si pădurilor nr. 236/5.06.2002 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate și certificarea

veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine și porcine",

publicat

in

Monitorul

Oficial

al

României

nr. 835/20.11.2002 precizează

bolile

obligatoriu

notificabile

pentru bovine și porcine, printre care și pesta porcină clasică.

g)

Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 404/6.09.2002 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare cu pivire la controlul pestei porcine clasice", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268/17.04.2003.

1.5.

Ancheta epidemiologică privind pesta porcină clasică,

este reglementată prin:

a)

Ordinul MAIA nr. 114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare",

de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974

republicata,

cu

modificările

și

completările

ulterioare, Partea a V-a, unde sunt menționate „indicații pentru efectuarea anchetei epizootologice", în general;

b)

Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor

nr. 404/2002 pentru aprobarea „Normei

sanitare veterinare cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice".

1.6.

Prelevarea de probe și examinarea de laborator,

este reglementata de:

a)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 ce aproba „Norme și măsuri sanitare veterinare" Partea a li-a cap. III „Măsuri generale

pentru prevenirea

bolilor

infecto contagioase

și parazitare

la animale"

ce prevede

la art. 11 O

efectuarea de către serviciile veterinare a operațiunilor de depistare a

acestor

boli;

la Partea

III

cap.

li

a;

art

5

este

precizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta și expedia prin delegat probe pentru examen de laborator"

b)

Norma

sanitară

veterinară

privind

„Programul

de supraveghere,

profilaxie și combatere

a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecției a mediului"

aprobat

prin

ordin

al

ministrului,

prevede

metodele

utilizate pentru supravegherea

și diagnosticul

pestei

porcine clasice.

c)

,,Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic și Vaccinuri" prevede la secțiunea I 1.1 -

metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infecțioase,

la cap. 5.1 -

transferul internațional

și transportul materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secțiunea 2.11. meto ele de supraveghere și de diagnostic pentru pesta porcină clasică.

d)

Ordinul

ministrului

agriculturii

sI

alimentației

nr. 25/28.04.1995 cu modificările ulterioare prin care s-a constituit

„Comitetul Tehnic și Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor și Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar"

e)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentației

nr 146/17.08.2000

pentru

aprobarea

„Normei

sanitară

veterinară privind Buna Practică de Laborator" (GLP).

f)

,,Codul

Internațional

de

Sănătate

a

Animalelor"

care precizează la Partea 4 -a Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaționale"

g)

Ordinul Ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 558/2002 pentru aprobarea

„Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic,

metodele de prelevare a probelor și criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat in Monitorul Oficial al României Partea I nr. 952/24.12.2002.

1.7.

Lucrările de curățenie și dezinfecție specifice pestei porcine clasice,

sunt reglementate de:

a)

Legea

sanitară

veterinară

60/1974,

republicata,

cu modificările și completările ulterioare, prevede la cap. IV art. 21, alin.

(2)

că

„unitățile

care

dețin

mijloace

pentru

transportul animalelor

și

produselor

de

origine

animală

sunt

obligate

să organizeze

stații

sau

puncte

de

spălare

și

dezinfecție,

cu respectarea

condițiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor , Apelor si Mediului.

b)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

pentru

aprobarea

de

„Norme

și

măsuri

sanitare

veterinare" prevede la Partea a V - ,,Instrucțiuni pentru efectuarea dezinfecției, dezinsecției și deratizării" iar la cap. IV Partea a li-a - prevederi privind dezinfecția de necesitate și dezinsecția în locurile contaminate

c)

,,Codul Internațional de Sănătate al Animalelor" al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la partea a 4 - a Titlul 4., măsuri pentru „distrugerea agenților patogeni și a insectelor vectori"

d)

Ordinul Ministrului Agriculturii Alimentației și Pădurilor nr. 404/2002 privind măsurile de control pestei porcine clasice

1.8.

Măsurile de combatere a pestei porcine clasice,

sunt reglementate de:

a)

Legea

sanitară

veterinară

nr. 60/1974 republicată,

cu modificările și completările ulterioare, prevede la cap. IV - măsuri pentru

„prevenirea

și

combaterea

bolilor

transmisibile

ale animalelor"

b)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

industriei

alimentare nr.114/1975

pentru

aprobarea

de

„Normei

și

măsuri

sanitare veterinare" prevede la Partea li, Cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor (anunțarea cazurilor de boală,

obligația

deținătorilor

de animale,

ale

administrației publice și ale medicului veterinar în caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observația sanitară veterinară, carantina de necesitate, zona epizootică, stingerea bolii și ridicarea măsurilor de carantină) iar la Partea III Cap.

li

E -

pesta porcină clasică - măsurile specifice pentru combaterea acestei boli.

c)

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice.

1.9.

Vaccinarea de necesitate,

este reglementată pin:

a) Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 404/2002 care aproba

,,Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice" .

1.1

O. Tăierea și uciderea animalelor,

este reglementata de:

a)

Legea

sanitară

veterinară

nr.

60/1974

republicata,

cu modificările și completările ulterioare, care prevede la art. 19,

cap. IV- posibilitatea tăierii animalelor în regim de stamping-out.

b)

Ordinul ministrului

agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

• pentru

aprobarea

de

„Norme

și

măsuri

sanitare veterinare", prevede la Partea a III, cap.

li,

lit. E „Pesta porcină clasică", art. 7 posibilitatea „uciderii sau tăierii în condiții speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective"

c)

Acțiunea

de

stamping-out

se

efectuează

respectând prevederile

„Normei

sanitare

veterinare

privind

protecția animalelor în timpul tăierii sau uciderii"

aprobata prin

ordinul ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor

nr.

425/.19 09.2002, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 887/9.12.2002.

d)

Ordinul

ministrului

agriculturii,

alimentatiei

si

padurilor nr.404/2002 prin care este aprobata „Norma sanitară, cu privire la masurile de control al pestei porcine clasice".

1.11. Responsabilitățile privind pesta porcină clasică,

sunt reglementate in legislația veterinară prin:

a)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentatiei nr125/16.12.1998

pentru

aprobarea

„Regulamentului

privind organizarea si functionarea serviciilor sanitare veterinare de stat

„

cu completarile

si modificarile ulterioare,care prevede pentru serviciile veterinare de stat responsabilitati directe pentru pesta porcina clasica .

b)

Ordinul

ministrului

agriculturii

si

alimentatiei

nr. 63/11.09.1997 stabilește „atribuțiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii și combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.

c)

Hotărârea de Guvern nr.1004/4.10.2001, privind constituirea și componența Comandamentului antiepizootic central, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647/16.01.2001.

d)

Legea

sanitară

veterinară

nr. 60/1974 republicata,

cu modificările

și completările

ulterioare,

prevede

la Capitolul

IV

„Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor", la art. 15 atribuțiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor județene, municipale, orășenești și comunale pentru controlul bolilor transmisibile

ale

animalelor

și

la

art.

16

responsabilitățile administrației publice teritoriale în acest domeniu.

e)

Ordonanța Guvernului României nr. 47/12.08.1994, privind apărarea împotriva dezastrelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242/29.08.1994, art. 5

precizează ca se organizează

„apărarea

împotriva

dezastrelor"

și

se

constituie

,,Comisia

Guvernamentală

de

apărare

împotriva

dezastrelor" condusă de Primul ministru, cu atribuții prevăzute la art. 14, iar în subordinea

acesteia

„Comisia

centrală

pentru

epizootii

și supraveghere

a contaminării

radioactive

chimice și biologice a produselor vegetale și animale", a cărei componență a fost stabilită și reactualizată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației si padurilor nr. 1211 · 0.03.2001 (art. 7 nt. g) cu atribuții stabilite la art. 15 al ordonanței menționate. În conformitate cu art. 11 al aceleiași ordonanțe

„în

teritoriu

se

organizează

comisii

județene

și

a municipiului

București

de

apărare

împotriva

dezastrelor"

,

cu atribuții stabilite la art. 16 al ordonanței menționate. La cap. I si III al aceleiași ordonanțe se stabilesc atribuțiile specifice ale autorităților administrației publice centrale și locale pentru apărarea împotriva dezastrelor

(Ministerul

Administrației

si

Internelor,

Ministerul Apărării

Naționale,

Ministerul

Transporturilor,

Construcțiilor

și furismului

și Construcțiilor, Ministerul

Sănătății)

precum și ale autorităților administrației publice locale și a prefecturilor.

f)

Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari

concesionari cu Agentia Domeniilor Statului , prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora.

g)

Ordinul ministrului agriculturii si alimentației si pădurilor nr. 475/15.10.2002

stabilește

regulamentul

de

organizare

și funcționare a Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală în privința supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.

h)

Ordinul mfnistrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

pentru

aprobarea

de

„Norme

și

măsuri

sanitare veterinare" prevede la Partea III, cap.

li

„Măsuri speciale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare",

,,boli

supuse

declarării

oficiale

și

măsuri-lor

de

carantină", responsabilitățile specifice ale medicilor veterinari , ale organelor administrației publice centrale și teritoriale și ale persoanelor fizice și juridice privind pesta porcină clasică.

i)

,,Codul Internațional de Sănătate a Animalelor" al Oficiului rnternațional de

pizootii Partea a-2-a „Boli din lista A a Oftcfului Internațional de Epizootii" prevede la Capitolul 2.1.1. ,,Pesta porcină

clasică",

responsabilitățile administrațiilor veterinare

centrale

în comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor· I

1.12.

Ecarisarea teritoriului și procesarea carcaselor de animale,

sunt reglementate prin:

a)

Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - privind înființarea societatii

comerciale

Protan

SA,

care

are

responsabilitatea ecarisarii teritoriului, colectarii si procesarii deseurilor de origine animală.

b)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

-

privind

aprobarea

de

11 Norme

și

măsuri

sanitare veterinare",

prevede

la

cap.

III

măsuri

pentru

„distrugerea

și valorificarea

deșeurilor

de

origine

animală,

a

confiscatelor

și deșeurilor de abator ", ,,reglementarea folosirii în hrana animalefor a resturilor de la abatoare și de la unitățile de alimentație publică", măsuri privind „prevenirea difuzării bolilor prin furajarea animalelor cu deșeuri alimentare menajere", măsuri pentru „prevenirea difuzării germenilor patogeni din unitățile care efectuează lucrări cu astfel de germeni",

precum

și

„reglementări

privind

folosirea

produselor provenite de la animalele utilizate în industria de biopreparate".

c)

Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si padurilor nr. 373/26.09.2001,pentru

aprobarea„Normei

sanitare

veterinare privfnd gestionarea deșeurilor toxice și de risc din laboratoarele sanitare

veterinare",

cu

modificarile

sicompletarife

ulterioare publicat

in

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

nr. 703/6.11.2001.

d)

Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 privind „evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile" inclusiv deșeurile periculoase stabilește modalitatile pentru evidenta gestiunii deșeurilor,

publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/5.09.2002.

e} Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 privind depozitarea deseurilor,

stabilește

principiile

și

condițiile

de

depozitare

a deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164/7.03.2002.

f) Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 care stabilește condițiile pentru incinerarea deseurilor de origine anjmală, publicată

în Monitorul Oficial al României nr. 160/6.03.2002.

1.13.

Sistemul național de compensare

a pierderilor suferite de proprietarii sau deținătorii de animale prin tăierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementata in legislația veterinară prin:

I

a)

Ordinul comun al ministrului agriculturii si alimenta ei nr. 35/20.09.1994 si al /Ministerului Finantelor nr. 1238/20.09.1994 se stabilește „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul actiunilor de asanare a bolilor la animale

b)

Leg '

ea

sanitara

veterinara

nr.

60114,

republicata,

cu modificările și completările ulterioare, care statuează „acordarea de compensări în cazul

uciderii sau tăierii animalelor în cadrul unor

programe de asanare sau de combatere a unor boli".

c)

Hotărârea

Guvernului

nr.

614/95

republicată

pentru aprobarea „Programului de supraveghere, prevenire, combatere și asanare a bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om, precum și de refacere a șeptelului", publicată în monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002.

d)

Normele metodologice comune ale Ministerului Finanțelor nr. 5415/1993

si

ale

Ministerului

Agricu1turii

și

Alimentației

nr. 41840/1993, modificate și completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nr.

195/1.10.2003

și

nr.

22343/16.10.2003

ale

Ministerului Finanțelor Publice privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale.

1.14.

Înregistrarea exploatațiilor de animale este reglementata in legislația veterinara prin:

a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2001 aprobată prin Legea 166/10.04.

2002 privind exploatațiile agricole, care stabilește

la

Cap.

li

-

,,Dimensionarea

exploatațiilor

agricole comerciale"

iar

implementarea

se

face

conform

„Normelor metodologice din 17.06.2002".

Ordinul MAAP nr, 261/2003 pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităților și de aprobare a activității de export precum și definirea unităților supuse controlului sanitar veterinar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302/6.05.2003.

1.15.

Identificarea

și

Înregistrarea

animalelor

este reglementata in legislația veterinara prin:

a)

Hotărârea Guvernului nr. 269/22.02.2001 privind registrul agricol

pentru perioada 2001 - 2005; Ordinul comun al Ministerul Agriculturii, Alimentației, Pădurilor, Apelor și Mediului și Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării si Prognozei, nr. 10/2001 pentru aprobarea „Normelor tehnice privind completarea registrului agricol pentru perioada 2001 - 2005";

b)

Ordonanța de urgență nr. 127/2003 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor;

c)

Legea zootehniei nr. 72/2002

1.16.

Sancțiunile aplicate in ceea ce privește pesta porcină clasică

prevederile legislative sunt reglementate prin:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata , cu modificările și completările ulterioare prevede la cap. VII sancțiuni penale și contravenționale corelate cu nerespectarea prevederilor legale privind pesta porcină clasică.

b)

Hotărârea Guvernului nr.1247/2002

privind stabilirea și

sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare.

'

'

2.

În baza prevederilor legislației menționate:

a)

Prezența sau suspicionarea

pestei porcine clasice este notificată obligatoriu și imediat la autoritatea veterinară competentă, conform

prevederilor

ordinului

nr.

156/1999,

pentru

aprobarea Normei

sanitare

veterinare

privind

anunțarea,

declararea

și notificarea

unor

boli

transmisibile

ale

animalelor,

publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000. Această măsură trebuie făcută de medici veterinari care aparțin autorității veterinare centrale, teritoriale precum și din partea unor ministere altele decât Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor și Mediului care cunoaște sau suspectează prezența pestei porcine clasice în orice efectiv de porcine, în special de proprietari, îngrijitori, personalul veterinar

de

asistență

sau

care

lucrează

în

abatoare

și

în laboratoare de diagnostic.

b)

Investigarea

oficială

în

urma

suspicionării

bolii

va

fi efectuată imediat pentru a confirma sau infirma prezența acesteia.

c)

Probele pentru examenele de laborator vor fi recoltate de la porcine vii, moarte sau ucise în scop de diagnostic.

d)

Proprietarul sau reprezentantul acestuia va permite accesul în exploatația unde se suspicionează

boala și va coopera cu investigatorii oficiali.

e)

După confirmarea bolii se va face notificarea internă de către direcția sanitară veterinară județeană și internațională de către Agenția Națională Sanitară Veterinară.

f)

Măsurile de combatere dispuse sunt aplicate de urgență pentru a ține focarul de boală sub control.

g)

Restricțiile

dispuse

se

referă

la

mișcarea

animalelor, persoanelor,

furajelor,

vehiculelor

în zonele de protecție și de supraveghere, ca și pentru produsele din carne și alte materiale contaminate.

h)

Porcinele din focarele de boală vor fi ucise, iar cadavrele

distruse

în așa fel încât să se evite răspândirea

infecției,

în conformitate cu definiția „stamping out" precizată de OIE.

i)

Carnea și celelalte produse provenite de la porcine bolnave sau suspecte de boală, tăiate de necesitate înainte de confirmare acesteia

trebuie

confiscată

și

distrusă

în

condițiile

precizate anterior.

j)

Compensarea la prețul pieții va fi făcută către proprietar pentru porcinele ucise, distruse în scop de diagnostic și pentru combaterea bolii, ca și pentru produsele de origine animală și materialele care au fost confiscate și distruse prin incinerare sau îngropare.

k)

O anchetă epidemiologică detaliată, oficială va fi efectuată de către autoritatea veterinară locală în scopul precizării surselor de infecție și identificării a altor exploatații supuse riscului de infecție.

I) Autoritatea

veterinară

locala

va asigura

supravegherea porcinelor din zonele de protecție și supraveghere prin examinare clinică, morfopatologică si de laborator.

m)

Adăposturile, echipamentele, vehicolele și alte materiale contaminate vor fi bine curățate, spălate și dezinfectate folosind substanțe înregistrate si omologate in România active pentru virusul pestei porcine clasice.

n)

În situații speciale autoritatea veterinară oficială poate dispune vaccinarea de necesitate în zone bine delimitate cu vaccin viu a porcinelor în condițiile precizate prin Hotărârea Guvernului nr. 1026/2003.

o)

Autoritatea veterinară este împuternicită să solicite ajutorul

unor

formațiuni,

parte

componentă

a

comandamentului antiepizootic

local

pentru

a

asigura

condiții

normale

pentru aplicarea măsurilor de combaterea bolii.

CAPITOLUL III

PREVEDERI LEGISLATIVE FINANCIARE

1.

Fonduri bugetare de urgență

1.1.

Baza legală pentru prevederile financiare:

1.1.1.

Legea sanitară veterinară

nr. 60/1974,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 19:

a)

În cazul acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea

rapidă

a focarelor

de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea

difuzării

epizootiilor

și

pentru

apărarea

sănătății efectivelor

de

animale,

se

acorda

despăgubiri,

proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu;

b)

Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor și apărarea sănătății efectivelor de animale, în cazul acțiunilor de importanță deosebită prevăzute la alin.(1), se aprobă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

c)

Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a animalului

sacrificat,

după

caz,

la

suma

pierderii

suferite

de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

d)

Suma

pierderii

suferite

de proprietar

prin

sacrificarea,

redarea, indisponibilizarea ori afectarea în

alt

fel a animalului la data când a

avut

loc

actiunea de lichidare sau de asanarea

a focarului

de

boală

se

sta '

bilește

de

o

comisie

de

apreciere, constituita din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanță

agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducție

și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia.

e)

Valoarea de înlocuire a animalului se stabilește în funcție de

valoarea

genetică,

zootehnică,

sex,

vârstă,

greutate,

starea fiziologică, categoria de producție, la prețul pieței la data când a

avut loc ac . tiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală.

1.1.2.

Hotărârea de Guvern nr. 614/1993

privind aprobarea

„Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului", republicata prevede că

„se aprobă acțiunile cuprinse în programul de asanare a afectivelor de animale purtătoare, cu modificarile si completarile ulterioare. Realizarea integrala a actiunii de supraveghere

si depistare

a vaccinurilor

obligatorii

si

de

necesitate,

precum

si

a

unor tratamente

antiparazitare de necesitate

in cazul

aparitiei

unor epizootii,

se asigura din fondurile

bugetare , cu respectarea Normelor

metodologice

comune

ale Ministerului

Finanțelor

nr. 5415/1993

si

de

Ministerului

Agriculturii

și

Alimentației

nr. 41540/1993, modificate și completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nr.

195/1.10.2003

și

nr.

22343/16.10.2003

ale

Ministerului Finanțelor Publice privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale privind finanțarea cheltuielilor pentru combatere bolilor la animale elaborate de Ministerul Finantelor si Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor și Mediului. Toate op '

erațiunile privind asanarea

efectivelor

de

animale

de

boli

transmisibile

și despăgubirea

acestora

din

fondurile

special

constituite

pentru agricultură

se

face

în

conformitate

cu

Legea

bugetului

și respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr, 60/1974, republicată cu modificările și completările ulterioare

și a

" ,,Normelor metodologice

privind

finanțarea

cheltuielilor

pentru

combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Agriculturii și alimentației cu

nr. 41540/4.08.1993

și Ministerul Finanțelor nr.

5415/3.09.1993

cu modificarile si completarile ulterioare. Operațiunile și acțiunile cuprinse

în

normele

sanitare

veterinare

privind

profilaxia

și combaterea bolilor epizootice

și a zoonozelor de la capitolul

" Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea

normelor

metodologice

comune

ale

Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Agriculturii Pădurilor, Apelor și

Mediului, prevăzute la lit. A. Aprobarea acțiunilor care se realizează pentru

asanarea

efectivelor

de

animale

purtătoare

de

boli transmisibile la ·

om, în cazul apariției pestei

porcine clasice, este dată

de

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

din

Ministerul Agriculturii Pădurilor, Apelor și Mediului, de către direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București sau de către medicul veterinar de stat, după caz. Acțiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează

sub supravegherea

Agenției

Naționale

Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor și Mediului a direcțiilor sanitare veterinare județene și a municipiului București, a circumscripțiilor sanitare veterinare teritoriale. În vederea refacerii șeptelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor și Mediului, la capitolul „ Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor'', se plătesc despăgubiri -

în afara celor cuvenite prin asigurări și a sumelor recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor

de

la

animalele tăiate, moarte sau ucise - celor care înregistrează daune în urma

tăierii, morții sau uciderii

animalelor".

Beneficiază

de

despăgubiri,

potrivit

legii, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, și persoanele fizice deținătoare de animale,

care au suferit pagube în cazul aplicării acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. I, lit.

C,

din

prezenta

anexă,

și

a

celor

prevăzute

în

normele metodologice

comune

ale

Ministerului

.Finanțelor

Publice

și Ministerului

Agriculturii

Pădurilor

Apelor

și

Mediului,

în

baza documentatiei întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. în

cazul

iichidării

rapide

a

focarelor

de

boli

transmisibile, despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.

Prin

acțiuni de importanță deosebită

se înțelege măsurile

care se aplică pentru lichidarea focarelor și păstrarea teritoriului țării liber de boli cu mare difuzibilitate la animale și a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză și alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile

se

înțelege

tăierea

sau

uciderea

animalelor diagnosticate ca fiind bolnave ( abataj sanitar ), operațiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administrației și autorității veterinare de stat, precum și alte măsuri ce se impun pentru

prevenirea

difuzării

epizootiilor

și

apărarea

sănătății

efectivelor de animale.

1.1.3.

Legea nr. 381 din 13 iunie 2002

privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, prevede:

a)

Acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse".

b)

La art. 2 se prevede că „Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii,

Alimentației

și Pădurilor", pesta porcină clasică fiind inclusă în această categorie.

c)

La art. 4 se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei

legi,

prin

bugetul

de

stat

se

va

aloca

Ministerul Agriculturii,

Pădurilor,

Apelor

și

Mediului

o

sumă

destinată despăgubirii

producătorilor agricoli

",

,,ca

urmare

a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".

d)

Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," și „despăgubirea reprezintă maximum 80

% din valoarea de asigurare".

e)

Conform

art.

9, ,,Constatarea

pagubelor

se

face

în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

1.2.

Cheltuieli prevăzute:

a)

În bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și

Mediului

sunt

alocate

fonduri

speciale

care

să

acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.

b)

Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:

(i)

plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajări temporare, cheltuieli de transport și diurnă);

(ii)

echipament și alte materiale de protecție;

(iii)

consumabile;

(IV)

uciderea porcilor și distrugerea cadavrelor;

(V)

dezinfectarea

sau

distrugerea

materialelor contaminate;

(VI)

curățarea și dezinfecția adăposturilor, curților, vehiculelor și echipamentelor;

(VII)

măsuri de protecția animalelor;

(VIII)

compensații pentru porcii uciși, produse de origină

animală;

(IX)

de vaccinări de necesitate.

c)

Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:

(i)

instruirea echipelor de lucru;

(ii)

susținerea grupului de experți;

(iii)

pregătiri generale pentru combaterea bolii în focare.

CAPITOLUL IV

LANT •

DE COMANDĂ

A.

STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CU REPONSABILITĂ . TI ÎN RELAT . IE CU PESTA PORCINĂ CLASICĂ

1.

LA NIVEL GUVERNAMENTAL

1.1.

Comisia

Guvernamentală

de

Apărare

împotriva Dezastrelor instituită prin Ordonanța Guvernului

nr.47/12.08.1994,

Cap.

li

art 16

1.2.

Comandamentul

Antiepizootic

Central -

instituit

prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribu . tiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată.

2.

LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI MEDIULUI

2.1.

,,Comisia

Centrală

pentru Epizootii

și Supravegherea Contaminării

Radioactive,

Chimice

și

Biologice

a

Produselor Vegetale și Animale" instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor

nr. 72/16.03.2001

și Ordonanța Guvernului

nr. 47/12.08.1994,

Cap.

li

art 17 lit. g.

2.2.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

din

structura Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului care reprezintă autoritatea

veterinară

centrală

(AVC),

a

cărei

organizare

și funcționare este prevăzută de Hotărârea Guvernului

nr. 739/2003

.

2.3.

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, organizat conform Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin ordinul MAAP nr. 475/2002.

3.

LA NIVEL JUDET •

EAN

3.1.

,,Comisia

Județeană

pentru

Prevenirea

Dezastrelor" constituită

în fiecare județ

în baza Ordonanței

Guvernului

nr 47/12.08.1994, art. 11

3.2.

Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit în fiecare județ prin Hotărârea Guvernului

nr. 1004/4.10.2001

cu atribuții stabilite de art.15 al Legii sanitare veterinare

nr. 60/1974,

republicată, cu modificările și completările ulterioare.

3.3.

Direcția

sanitară

veterinară

județeană

si respectiv

a Municipiului

București

organizată conform regulamentului de organizare

si funcționare prin Ordinul Ministrului

Agriculturii și

Alimentat . iei nr. 125/1998.

4.

LA NIVEL LOCAL (municipii, orașe comune)

4.1 Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orășenesc și comunal) instituit în baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

B.

STRUCTURI SPECIFICE PENTRU CAZURI DE NECESITATE

1.

LA NIVEL CENTRAL

1.1.

CELULA

DE

CRIZĂ

pentru

pesta

porcină

clasică, următoarea structură:

a)

Se constituie în baza prezentului program și este compusă

din:

(i)

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului;

(ii)

directorul general al Direcției generale buget finanțe;

(iii)

subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenției

Naționale Sanitare Veterinare;

(IV)

directorul

general

al

Agenției

Naționale

Sanitare Veterinare;

(V)

ministrul finanțelor publice ;

(VI)

mi nistrul transporturilor, construcțiilor și turismului;

(VII)

ministrul de interne și administrației publice;

(VIII)

președintele

Comisiei

guvernamentale

de

apărare împotriva dezastrelor

b)

Se reunește ori de câte ori există o suspiciune de pestă porcină clasică și rămâne operațională până la ridicarea măsurilor de carantină și repopularea exploatatiilor

c)

Împreună

cu Centrul

Național

de Luptă

contra

Pestei porcine clasice, aceasta are ca principală atribuție stabilirea și urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice și nespecifice pentru combaterea pestei porcine clasice;

d)

Celula de criză se organizează la nivelul Agenției Naționale Sanitare Veterinare

e)

Coordonatele acesteia sunt: Strada Negustori nr. 1 B, sector 2 București, Tel 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail:

ansv@maa.ro

sau ansv.disp@maa.ro

1.2.

CENTRUL NAT . IONAL DE LUPTĂ CONTRA PESTEI PORCINE CLASICE

a)

Se constituie în baza prezentului program

b)

Are următoarea componență:

(i)

președinte - directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare;

(ii)

vicepreședinte - directorul general

adjunct al Agenției Naționale Sanitare Veterinare;

(iii)

secretar - directorul

Direcției de Sănătate Animală din Agenția Națională Sanitară Veterinară;

(IV) membri:

-

directorul

general

al

Institutului

de

Diagnostic

și Sănătate Animală;

-

directorul general adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

-

specialist

virusolog

din Institutul

de Diagnostic

și Sănătate Animală;

-

specialist

epidemiolog

din

cadrul

Institutului

de

Diagnostic și Sănătate Animală;

-

specialist în patologia porcină din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

-

președintele

Asociației

Naționale

de

Creșterea Porcinelor;

- specialist responsabil cu monitorizarea;

Centrul Național de luptă contra pestei porcine clasice este coordonat

de

subsecretarul

de

stat

din

cadrul

Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului care coordonează Agenția

Na . tională Sanitară Veterinară.

c)

Are următoarele responsabilități principale:

(i)

stabilirea, împreună cu celula de criză, a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii de pestă porcină clasică și a celor ce sunt necesare după confirmarea bolii, precum și a măsurilor nespecifice generale, de combatere a pestei porcine clasice;

(ii)

monitorizează, urmărește și controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice

(iii)

elaborează și îmbunătățește strategia de intervenție în caz de necesitate pentru pesta porcină clasică

(IV)

elaborează

și realizează

în practică

programul

de instruire a centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice și a grupelor de experți de la nivel central și local privind conduita de abordare în cazul unei situații de necesitate create de pesta porcină clasică

(V)

informează

celula

de

criză,

conducerea

Agenției Naționale Sanitare Veterinare și celelalte structuri centrale de luptă contra pestei porcine clasice asupra evoluției bolii

(VI)

asigură și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de luptă contra pestei

porcine clasice

•

(VII)

stabilirea și gestionarea necesarului de vaccin în caz că se aplică vaccinarea antipestoasă de necesitate pentru controlul bolii

(VIII)

coordonarea tuturor acțiunilor din prezentul program, pe teritoriul României;

(IX)

asigură

dotarea

cu

mijloace

de

comunicare

- computere, telefoane fixe și mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice, de către celula de criză și de grupele de experți centrali și locali

(X)

stabilește lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea și experiența în combaterea bolilor din lista A a OIE

a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul pestei

porcine clasice.

d)

Centrul Național de Luptă Contra Pestei Porcine Clasice are următoarele coordonate:

- Agenția Națională Sanitară Veterinară - 8-dul Carol I nr. 24, sector 3, București, tel. 021-315.7875, Fax: 021-312.4967; E-mail: ansv,disp@maa.ro

1.3.

GRUPUL NAT . IONAL DE EXPERT . I

a)

Grupul Național de Experți are următoarea componență:

Grupul national de experti

(i)

directorul adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală - șeful grupului;

(ii)

specialist

virusolog

-

șeful

Laboratorului

Național

de Referință pentru Pesta Porcină Clasică;

(iii)

specialist în patologia porcină;

(IV) specialist epidemiolog;

(V specialist în diagnosticul pestei porcine clasice;

(VI)

specialist epidemiologie moleculară;

(VII)

specialist pentru probleme de biosecuritate;

(VIII)

specialist igienă și protecția și bunăstarea animalelor;

(IX)

specialist responsabil cu monitorizarea;

(X)

alți specialiști existenți la nivel național, care pot realiza competențele de expert al grupului;

Grupul național de experți se împarte în două subgrupuri :

1.

Subgrupul care face deplasarea în teren la nivelul Centrului județean de luptă contra

pestei porcine clasice și care va coordona activitatea grupului de experți locali;

2.

Subgrupul care rămâne la nivelul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și al Laboratorului Național de Referință pentru Pesta Porcină Clasică.

b)

Atribuțiile grupului national de experti :

(i)

conduce ancheta epidemiologică și evaluează riscul indus de focar;

(ii)

acordă asistență directorului general al Agenției

Naționale

Sanitare

Veterinare

pentru

evaluarea situației evoluției bolii și a eficienței măsurilor de control aplicate;

(iii)

efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu pesta porcină clasică și dezvoltă noi strategii de control al evoluției bolii;

(IV)

instruiește și asistă structurile locale

și centrale implicate în lichidarea focarelor de boală.

c)

Are

coordonatele:

Institutul

de

Diagnostic

și

Sănătate Animală, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5 București, tel. 021- 410.1299;

021-410.1390;

Fax:

021-411.3394;

E-mail:

office@idah.ro

2.

LA NIVEL TERITORIAL

2.1

celula

teritorială

de criză

(organizată

de Direcția Sanitară

Veterinară

Județeană

respectiv

a

Municipiului București)

2.2

Centrul județean de luptă contra pestei porcine clasice

a)

Este instituit în baza prezentului program;

b)

Se organizează la nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene și este compus din:

(i)

directorul adjunct al Direcției Sanitare Veterinare Județene respectiv al municipiului București - șeful grupului;

(ii)

specialist virusolog;

(iii)

specialist epidemiolog;

(IV)

specialist în patologia porcină;

(V)

specialist igienă protecție și bunăstare animală;

(VI)

specialist responsabil cu prelevarea și transportul probelor la laborator;

-

(VII)

alți specialiști la nivel județean compatibili cu funcția de expert al grupului.

c)

Responsabilități

1.

impun, monitorizează, urmăresc și controlează punerea în aplicare a:

2.

măsurilor

specifice

veterinare

impuse

de „Centrul

Național de Luptă contra Pestei porcine clasice" prin intermediul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București;

3.

măsurilor generale nespecifice impuse de „Comandamentul Antiepizootic

Central", prin comandamentele antiepizootice județene și locale (municipale, orășenești, comunale) și de „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor" și „Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" prin comisiile județene de apărare contra dezastrelor;

4.

coordonarea tuturor acțiunilor cuprinse în prezentul program de alertă și de intervenție, pe raza județului respectiv;

5.

definirea unei exploatații ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experți centrali și locali și cu Centrul Național de Luptă contra Pestei porcine clasice;

6.

autorizarea mișcărilor de animale, oameni și alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului pestei porcine clasice;

7.

organizarea transportului și tăierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire și a celor suspecte de contaminare și ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;

8.

impunerea, urmărirea și controlul efectuării dezinfecțiilor și dezinsecțiilor, dezinfecția spațiilor de cazare și a incintelor, precum

și

a

mijloacelor

de

transport,

a

ustensilelor

și echipamentelor dintr-o exploatație contaminată cu virusul pestei porcine clasice ori dezinfecția unor subproduse obținute în focar;

9.

stabilirea zonei de protecție și a zonei de supraveghere, nominalizând limitele, căile de acces și punctele de control din aceste zone, planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone, organizarea

aglomerărilor

temporare

de

animale,

ecarisarea, colectarea

și procesarea

animalelor

moarte sau ucise si a deșeurilor animaliere;

1O. asigurarea legăturii cu autoritățile locale - poliție, primării,

prefecturi - nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul li;

11.

sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploatații din domeniul public sau privat, populației

rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administrația județeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociațiile de crescători de animale);

12.

evaluarea și participarea la întocmirea planului județean de alertă și intervenție de urgență în caz de pestă porcină clasică prin;

-analiza factorilor

și situațiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;

-adaptarea planului național cadru de alertă și intervenție de necesitate

în caz de pestă

porcină

clasică

la particularitățile județene și locale;

-aprobarea planului județean de alertă și intervenție în caz de necesitate pentru pesta porcină clasică;

13.

evaluarea costurilor directe și indirecte induse de un focar de boală susținute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociațiile de crescători;

14

efectuează

bilanțul

acțiunilor

întreprinse

și emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;

15

evaluează prejudiciile, sancțiunile și punctele slabe ce trebuie corijate (evaluarea și controlul punctelor critice);

16

instruirea trimestrială a

posturilor de comandament fix și operațional și a grupelor de experți privind pesta porcină clasică;

d)

La nivelul centrelor locale de luptă contra pestei

porcine clasice, localizate la nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București trebuie să existe:

1.

mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe și mobile, fax cu linie directă cu Centrul Național de Luptă contra Pestei porcine clasice;

2.

mijloace de deplasare în teritoriu;

3.

sistem informatizat de colectare, procesare și stocare a datelor;

4.

o hartă a teritoriului, în detaliu;

5.

lista unităților ce trebuie contactate la o suspiciune de pestă porcină clasică (abatoare, servicii de însămânțări artificiale, fabrici de lapte, piețe județene, autorități locale - poliție, primărie, vamă, prefecturi, medicii veterinari de liberă practică, rețelele de transport animale și produse animaliere și de origine animală, serviciul de recoltare a pieilor, societățile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, fabricile de preparate din carne, unități ale Ministerul

Apărării Naționale, unitățile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile și rezervațiile naturale de animale);

6.

un plan de intervenție, mijloace de informare mass media;

7.

stoc de materiale și echipament de intervenție, conform anexei nr. 1;

e)

La nivelul Centrului Local de Luptă contra Pestei porcine clasice se organizează trei formațiuni:

1. postul de comandament fix - localizat la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București

_2. postul de comandament operațional - implantat lângă exploatația contaminată;

3. o celulă de informare la nivelul prefecturii. Aceste structuri au următoarele responsabilități:

2.2.1

POSTUL DE COMANDAMENT FIX (la nivelul Direcției Sanitare

Veterinare

judetene

si

respectiv

a

municipiului BUCUREȘTI) are următoarele atribuții:

a)

centralizarea tuturor informațiilor, în special a celor provenite de la diferite instituții și organisme implicate în gestionarea focarului și din anchetele epizootologice;

b)

analizarea datelor și identificarea punctelor critice;

c)

evaluarea situației și evoluția focarului;

d)

definirea zonelor de protecție și de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecție și de control;

e)

contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea

măsurilor

de

către

postul

de

comandament operațional;

f)

pregătirea deciziilor administrației locale;

g)

asigurarea

transmiterii,

urmanrn

și

execuției

deciziilor

„Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și ale

,,Comisiei Județene de Apărare împotriva Dezastrelor";

h)

întocmirea raportului epizootic și a altor rapoarte;

i)

ținerea la zi a bilanțului mijloacelor materiale, financiare și de personal angajate în focarul de boală;

2.2.2

POSTUL DE COMANDAMENT OPERAȚIONAL (la

nivelul focarului de boală) are următoarele atribuții:

a)

colectarea datelor privind importanța focarului și evoluția bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezența acesteia, reacțiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor și a celor care intervin în focar;

b)

organizarea

și

dirijarea

operațiunilor

veterinare

și

de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;

c)

asigurarea că echipele specializate (grupele de experți centrali și locali) pot, la sfârșitul zilei:

-

să se decontamineze;

-

să evalueze acțiunile întreprinse în timpul zilei;

-

să primească informațiile necesare pentru a doua zi;

d)

angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;

e)

ținerea la zi a tabloului operațiunilor de pus în aplicare;

f)

solicitarea de noi mijloace de intervenție;

g)

contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informațiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare și de personal;

h)

punerea

în

aplicare

a

dispozițiilor

„Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și ale „Comisiei Județene de Apărare

împotriva Pestei

porcine clasice" transmise prin intermediul postului de comandament fix.

Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului și conlucrează strâns cu echipele de experți ce activează în zona de protecție a focarului.

Postul de comandament operațional trebuie să dispună de:

-

o sală de lucru;

-

magazie de materiale;

-

un loc de decontaminare cu duș și mașină de spălat;

-

un loc de odihnă;

-

un loc pentru spălarea și dezinfecția vehiculelor;

- echipamente : post de telefon și materiale radio pentru legătura

cu

poliția

și jandarmeria,

cu

pompierii,

cu primăria și prefectura;

-

pompe pentru curățenie mecanică cu apă sub presiune; substanțe

letale

și

alte

mijloace

de

ucidere

a

animalelor;

-

panouri de avertizare;

-

mijloace de deplasare;

-

materiale de recoltare a probelor;

-

mijloace transport carcase de animale;

-

materiale de birotică;

-

avize speciale pentru măsuri restrictive;

-

avize de afișare și informare a publicului;

Postul de comandament operațional trebuie să aibă în stoc:

-

echipament de protecție complet.

-

materiale de contenție, pentru prelevare de probe și pentru uciderea animalelor;

-

materiale și produse pentru spălare și dezinfecție;.

i)

personalul din centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Național de Luptă contra Pestei porcine clasice" privind responsabilitățile și procedurile legale de urmat în cazul apariției pestei porcine clasice.

Celula

de

informare

organizată

la

nivelul

prefecturii

are următoarele responsabilități:

-

prea toate informațiile referitoare la situația din focar .

-

răspunde la apelurile populației și furnizează informații pentru mass-media

2.3. GRUPUL DE EXPERT . I LOCALI

1.

Grupul de experti locali este constituit din specialiști din

structura direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti, serviciile veterinare private locale și alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii

2.

Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experți:

a)

echipa de epidemiologi

b)

echipa de screening

c)

echipa de trasabilitate

d)

echipa de stamping-out și evaluare

e)

echipa de instruire

a)

ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:

(i)

șeful serviciului de sănătate animală de la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București;

(ii)

un reprezentant al serviciilor private locale;

(iii)

medicul veterinar de stat care are responsabilitatea

pentru exploatația respectivă;

Echipa de epidemiologi lucrează împreună și sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;

Echipa de epidemiologi evaluează eficiența acțiunilor de dezinfecție și dezinsecție;

Echipa de epidemiologi are următoarele responsabilități: pe baza informațiilor furnizate de echipa de specialiști de sănătate animală și de echipa de trasabilitate, combinate cu informațiile primite despre exploatațiile din jur - asistă postul de comandament operațional asupra:

-

posibilei origini a infecției ;

-

perioadei inițiale de contaminare a exploatației;

-

punctelor de risc din exploatația contaminată și riscul pentru exploatațiile

din

apropiere,

ținând

cont

de

răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mișcări de animale infectate;

-

determinării limitelor de posibilă răspândire a agentului pestei porcine clasice

b)

ECHPA DE SCREENING

este formată din specialiști de la direcția sanitară veterinară județeană si respectiv a municipiului București.

-

screening-ul de inventariere

- se execută la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului

în

zona

de protecție,

cât

de

repede

posibil

și inventarierea numărului de animale din această zonă;

-

screening-ul in perioada de suspiciune și control

-

se efectuează

pentru a avea o situație exactă a animalelor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare și a animalelor nereceptive din zona de protecție;

-

screening-ul final:

realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecție

și zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.

c)

ECHIPA DE TRASABILITATE

-

monitorizează

mișcările

de

animale

vii,

produse animaliere și de origine animală, persoane, furaje și alte materii și materiale ce pot constitui purtători de virus pestos porcin.

trasabilitatea

în „amonte" și „aval" de exploatația contaminată,

în timp și spațiu, pentru a evalua posibilele

contacte ale exploatației înainte de perioada de contaminare, în perioada

de incubație

și după

suspiciunea

bolii în exploatație;

-

ține sub observație exploatațiile „de contact" și toate exploatațiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de pestă porcină clasică;

-

recoltează probele necesare examenului de laborator și utilizează probele prelevate din exploatația contaminată pentru a determina originea virusului pestei

porcine clasice prin metode de biotehnologie și lungimea perioadei între contaminare, suspiciune și diagnostic;

d)

ECHIPA

DE STAMPING-OUT

ȘI EVALUARE

are

următoarele responsabilitati:

coordoneaza

uciderea

animalelor

susceptibile

din exploatația contaminată ;

-

determină valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor și a altor materiale ce se supun distrugerii ;

-

determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;

-supraveghează

dezinfecțiile

periodice

și controlează eficiența dezinfecției și a dezinsecției finale .

e)

ECHIPA

DE

INSTRUIRE

realizează

instruirea personalului din focar privind depistarea și aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul de experți locali realizează, de asemenea:

(i)

întocmirea, împreună cu șeful centrului local de luptă contra pestei porcine clasice, a raportului epizootic periodic

(ii)

avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecție și de supraveghere

f)

RAPORTUL EPIZOOTIC

trebuie să conțină:

-

situația în zona infectată ;

-

speciile de animale sensibile și metodele de creștere;

-

numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare și numărul de cazuri.

-

detalii privind mărimea și amplasarea exploatației, relațiile cu alte exploatații, existența șoselelor naționale ori a drumurilor principale în apropiere

-

situația meteorologică locală și mijloacele de legătură cu cea mai apropiată stație meteorologică

-

evaluarea necesităților materiale și de personal pentru punerea în

aplicare

a

diferitelor

măsuri

dispuse

de

postul

de comandament operațional

g)

Grupul de experți locali este la dispoziția postului de comandament operațional.

În fiecare seară informează postul de comandament operațional asupra:

-

evoluției focarului ;

-

aplicarea dispozițiilor primite;

-

aspectelor particulare apărute

-

solicită resursele materiale și de personal pentru următoarele actiuni;

-

p '

reia de la postul de comandament operațional dispozițiile pentru a doua zi

CAPITOLUL V RESURSE DE PERSONAL

1. La nivelul Agenției Naționale Sanitare Veterinare

- va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a)

Comandamentul Antiepizootic Central

b)

Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor

c)

Comisia

Centrală

pentru

Epizootii,

Contaminare Radioactivă, - Chimică și Biologică a Produselor Vegetale și Animale

,

d) Agenția Națională Sanitară Veterinară

(i)

conducerea de coordonare -Subsecretar de Stat

(ii)

conducerea executivă

-

Director General

-

Director General Adjunct

-

directorii celor două directii

-

toți specialiștii din

A.N.S.V.

ș

'

i

funcțiile acestora

e)

Institutele centrale de profil :

(i)

conducerea

(ii)

toți specialiștii din cele trei institute cu funcția

f)

Celula de criză

g)

Centrul Național de Luptă contra Pestei porcine clasice

h)

Grupul Național de Experți

·

2. La nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului

București

va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a) Comandamentul Antiepizootic Județean

_b) Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor

c)

Direcția

Sanitară Veterinară

Județeană

si respectiv

a municipiului Bucuresti

(i)

conducerea - director - director adjunct - șefii de servicii

(ii)

ceilalți specialiști

d)

Centrul Local de Luptă contra Pestei porcine clasice

e)

Grupul Local de experți :

(i)

echipa de epidemiologi ;

(ii)

echipa de screening ;

(iii)

echipa de trasabilitate;

(IV)

echipa de stamping-out și evaluare;

(V)

echipa de instruire;

(VI)

alți experți.

•

3. Acorduri de colaborare

a)

Agenția Națională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze și să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare care implică participarea directă a medicilor veterinari concesionari la toate acțiunile implicate de prezentul program.

b)

Agenția Națională Sanitară Veterinară va încheia acorduri de colaborare cu:

(i)

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

(ii)

Ministerul Administrației și Internelor;

(iii)

Ministerul Apărării Naționale;

(IV) Ministerul Sănătății;

(VI) Ministerul Justiției;

c)

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

va

încheia

cu conducerile

direcțiilor

medicale

din

ministerele

în

care

sunt organizate

servicii

veterinare

protocoale

privind

implementarea

particulară

a prevederilor

prezentului

program

În

unitățile

cu animale ce aparțin acestor ministere.

d)

Agenția Națională Sanitară Veterinară și direcțiile sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București au dreptul să

angajeze

temporar

personal

calificat

și

necalificat

pentru punerea În aplicare operativă a măsurilor specifice și generale de control al bolii.

4.

Necesar de personal

a)

Calculul necesarului de personal va avea în vedere faptul că un medic veterinar oficial poate vizita și examina clinic, În medie, porcii din 5 ferme pe zi, iar necesarul de echipe instruite trebuie să asigure examinarea a până la 1O focare de boală În orice moment În zona de protecție a fiecărui focar.

CAPITOLUL VI

RESURSE DE ECHIPAMENTE ȘI ALTE FACILITĂȚI MATERIALE

1.

Facilităti materiale

1.1.

La ni ' velul central și teritorial centrele de luptă contra pestei porcine clasice trebuie să aibă acces imediat la echipamente de protecție și facilități materiale care să asigure implementarea întregului set de măsuri de combaterea bolii. O parte din aceste echipamente și materiale va fi stocată pentru cazuri de necesitate iar

restul

trebuie

să

poată

fi

achiziționat

rapid

pe

bază

de precontracte, din surse publice sau private

-

1.2. În stoc va trebui să existe:

- a) echipament de protecție;

b)

dezinfectante eficiente față de virusul pestei

porcine clasice, detergenți și săpun;

c)

pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri;

d)

mijloace de ucidere și eutanasiere;

e)

echipament de necropsie și de prelevare de probe;

f)

afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;

g)

hărți detaliate;

h)

echipament de vaccinare;

Echipamentele

și

materialele

stocate

vor

fi

ținute corespunzător și vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare În vederea înlocuirii.

1.3 Echipamentele și

. materialele care trebuie achiziționate pe bază de precontracte sunt:

a)

vehicule diferite;

b)

escavatoare;

c)

materiale combustibile.

d)

pompe diferite pentru spălare sub presiune și dezinfecție;

e)

cisterne pentru apă;

f)

generatoare electrice;

g)

arzătoare pentru flambare;

h)

mijloace de procesare a cadavrelor și deșeurilor.

CAPITOLUL VII CAPACITĂT . I DE LABORATOR

•

•• 1.

Laboratoare de diagnostic pentru pesta porcină clasică

1.1 Examenele de laborator pentru depistarea pestei porcine clasice sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare județene abilitate;

1.2.

Rezultatele acestora vor fi confirmate de un Laboratorul Național

de Referință

pentru pesta porcină clasică din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

1.3.

Sarcinile și responsabilitățile laboratorului național de referint , ă vor fi următoarele:

a)

Asigurarea

legăturii cu Laboratorul de Referință pentru Pesta

Porcină

Clasică

al Comunității

Europene

cu referire

la standardele și metodele de diagnostic pentru pestă porcină clasică și diagnosticul diferențial.

b)

Sprijinirea activității laboratoarelor județene prin:

(i)

stocarea și furnizarea liniilor celulare folosite în diagnostic Împreună

cu virusul

și/sau a serurilor

standardizate

și a celorlalți agenți de referință;

(ii)

organizarea și executarea testelor comparative periodice de

diagnostic

al

pestei

porcine

clasice

și

transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României.

c)

Furnizarea informațiilor și efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:

(i)

colectarea datelor și a informațiilor despre metodele de

diagnostic și de diagnostic diferențial utilizate și transmiterea acestor informatii la autoritatea veterinară centrală a României

'

'

(ii)

elaborarea și implementarea planurilor necesare pentru

instruirea ulterioară a experților în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic;

(iii)

organizarea

unei

întâlniri

anuale

cu

reprezentanții laboratoarelor județene în care se vor prezenta noutățile în tehnicile de diagnostic;

1.4.

Laboratorul

national

de

referintă

va

functiona

în

conformitate cu condițiile rec ' unoscute de strictă '

securitate a '

șa cum

sunt indicate în Standardele minime pentru laboratoarele care lucrează cu virusul pestos porcin, elaborate de Comisia Europeană de Luptă contra Pestei porcine clasice.

1.5.

Laboratorul de referință va formula și va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele județene cu privire la diagnosticul pestei porcine clasice, în conformitate cu standardele minime în domeniu.

1.6.

Între

laboratoarele

de stat județene

de diagnostic, Centrul Național de luptă contra pestei porcine clasice, grupul de experți și Laboratorul Național de Referință pentru pesta porcină clasică trebuie să existe un sistem de comunicatie directă.

'

2.

Ambalarea,

transportul

și

asigurarea

securității probelor pe timpul transportului

,

2.1 Probele care conțin material viral cu mare potențial infectant

(amigdale,

splină,

rinichi,

limfonoduri,

os sternal),

se protejează prin închidere in cutiile de plastic cu închidere etanșă, în vata imbibata cu solutie decontaminantă.

2.2.

Probele

astfel

recoltate

se

ambalează,

după individualizarea vizibilă, în cel putin doua pungi de plastic. Pe

ambalajul exterior se fixează. o eticheta scrisă vizibil cu urmatorul continut:

„PERICOL

-

Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate".

. 2.3. Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii și se dezinfectează. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termose cu cuburi de gheață.

-

2.4. Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora.

-

2.5. Nota de insotire va avea mentiunea URGENTA - solicitare de examene de diag_nostic pentru A 130.

2.6. ln afara datelor curente, pe nota de însoțire eliberată de direcțiile

sanitare

veterinare

județene

respectiv

a

municipiului Bucuresti se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor

ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegatia celor ce insotesc probele se va mentiona data si ora la care acestea au fost predate.

, 2.7 Echipamentul

folosit de catre cei care au examinat animalele

si

au

recoltat

probe,

precum

si

restul

materialelor nefolosite din trusa de recoltare și se introduc in sacii de p1astic care vor fi dezinfectati la exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean.

•

. 2.8. Probele astfel recoltate si ambalate, se vor transporta in cel mai scurt timp posibil la laboratorul județean sau la Laboratorul național de referință pentru pesta porcină clasică.

INTRODUCERE

Următorii termeni se definesc astfel:

-

,,unitate"

-

orice întreprindere care produce, transportă, colectează, depozitează, procesează sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial ;

-

,,autoritate competentă"

-autoritatea veterinară centrală care are stabilită prin lege competența de a administra și controla activitatea sanitară veterinară din România sau orice autoritate căreia i-a fost delegată această competență ;

-

,,medic veterinar oficial"

- orice medic veterinar împuternicit de

autoritatea veterinară centrală a României ;

-

,,exploatație"

- o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparține unui angrosist așa cum sunt definite de legislația in vigoare, situate pe teritoriul României și în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepția equideelor, sunt cazate sau ținute în mod regulat, precum și exploatația definită pentru comerțul internațional cu ecvidee;

-

,,centru sau organizație"

- orice întreprindere care produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial;

-

,,turmă, lot"

- un animal sau un grup de animale ținute într-o unitate sau într-o gospodărie a populației ce se constituie ca o unitate epidemiologică;

-

,,animal de tăiere"

(sau de măcelărie) - orice animal destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare de unde următoarea destinație este abatorul;

-

,,animale de creștere sau producție"

- orice animal incluzând pe cele destinate pentru înmulțire, pentru producția de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziție, cu excepția animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive și care sunt destinate tăierii

imediate;

-

,,boli cu notificare obligatorie"

- cele specificate de Norma sanitară

veterinară

privind

anunțarea,

declararea,

notificarea

și stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației si pădurilor nr. 159/1999;

-

,,centru de colectare"

- exploatațiile, centrele de strângere a animalelor și târgurile de animale, în care animalele originare din

diferite exploatații sau gospodării ale populației sunt grupate împreună pentru a forma loturi de transport de animale destinate comerțului;

-

,,animal din speciile sensibile"

-

porcine

, domestice sau sălbatice

prezente

într-o

unitate,

exploatație

sau

gospodărie

a populației ;

-

,,animal receptiv"

- orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este considerată, de către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată

-

,,animal infectat"

- orice animal din speciile sensibile la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de pestă porcină clasică sau la care prezența pestei porcine clasice a fost oficial constatată, urmare examenelor de laborator;

-

,,animal suspect

a fi infectat"

- orice animal din speciile de animale sensibile

care prezintă simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezența pestei porcine clasice poate fi suspectată în mod rezonabil;

-

,,animal suspectat de a fi contaminat"

- orice animal din speciile sensibile care poate -

în conformitate cu informațiile epizootologice colectate -

să fie direct sau indirect expus la virusul pestei porcine clasice;

-

,,abataj sanitar"

- operațiunea de profilaxie zoosanitară efectuată sub supravegherea autorității competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor animalelor bolnave și contaminate dintr-un efectiv și, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putu fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace

susceptibile

de

a

asigura

transmiterea.

Toate

animalele sensibile

vaccinate

sau nu, trebuie

să fie tăiate și carcasele

lor incinerate,

îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate;

-

,,abator"

-

o întreprindere utilizată pentru tăierea animalelor

destinate alimentației umane sau animale și agreată de autoritatea competentă pentru export;

-

,,animal"

- orice mamifer din specii domestice sau sălbatice

_

-

,,aeroport internațional"

-

un aeroport desemnat de țara pe teritoriul căreia este situat,

ca aeroport de intrare sau de ieșire pentru traficul

aerian

internațional

de

animale,

material

seminal,

ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice și patologice;

-

,,caz"

-

animal cu pestă porcină clasică, fiind înțeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc), ce permite a afirma că animalul este bolnav;

-

,,cărnuri proaspete"

- cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico

-

chimice, cărnurile simplu refrigerate sau congelate sunt cărnuri proaspete;

-

,,focare de boală"

-

orice exploatație,

unitate, gospodăria populației sau clădire unde sunt prezente animale, ca și locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de boală;

-

,,târg de animale vii"

- amenajare care corespunde următoarelor conditii:

-

este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial

-

nu este situat într-o zonă infectată și este dezinfectat înainte și după folosire

-

nu servește decât animalelor pentru îngrășat, de muncă, sau animalelor de măcelărie

-

este împrejmuit

are o singura poarte de intrare sI

iesire.

-

spațiu pentru izolarea animalelor suspecte sau bolnave

-

,,țară exportatoare"

-

o țară din care sunt expediate, cu destinație spre o altă țară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial;

-

,,țară imp!)rtatoare"

-

o țară de destinație către care sunt făcute expediții de produse agricole supuse controlului veterinar oficial

-

,,țară de tranzit"

- o țară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial;

I

-

,,țară indemnă de pestă porcină clasică"

- unde se practică vaccinarea - o tară care trebuie:

-

să poată face dovada rapidității și regularității în declararea bolilor la animale

-

să expedieze o declarație la Oficiul Internațional

I

I

de Epizootii atestând absența focarului de pestă porcină clasică și a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puțin 12 luni cu o documentatie care să demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitară și a unui dispozitiv complet de reglementare și de luptă contra bolii

- să nu importe nici un animal vaccinat contra pestei porcine clasice, după oprirea vaccinării.

Dacă o țară indemnă de pestă porcină clasică unde este practicată vaccinarea, dorește obținerea statutului de țară indemnă de pestă porcină clasică unde nu se practică vaccinarea, o perioadă de așteptare

de 12 luni e necesară după oprirea acesteia.

-

,,zonă indemnă de pestă porcină clasică"

- este o zonă ce poate fi stabilită într-o țară indemnă unde este practicată vaccinarea sau într-o țară indemnă unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o țară ale căror anumite părți au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul țării și de țările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O țară în care există o zonă indemnă de pestă porcină clasică unde se practică vaccinarea este necesar să :

-

poată face dovadă de rapiditate și regularitate în declararea bolii la animale

-

să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii indicând dorința sa de a stabili o astfel de zonă și atestând absența în aceasta a oricărui focar de pestă porcină clasică în ultimii 2 ani și a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puțin 12 luni și absența introducerii oricărui animal vaccinat în zonă, după oprirea

vaccinării

-

să furnizeze o documentat . ie care să demonstreze existența unui sistem eficace de supraveghere

sanitară

în zona

indemnă de pestă porcină clasică și în zona de supraveghere

-

să descrie în detaliu limitele acestor două zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită și existența unui dispozitiv de reglementare complet de protecție și de luptă contra pestei porcine clasice. Zona de supraveghere trebuie să aibă cel puțin 1O km în profunzime.

-

,,țară infectată"

- țara în care nu sunt respectate condițiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de pesta porcină clasică;

-

,,zonă infectată de pestă porcină clasică"

- o zonă în care boala este prezentă, într-o țară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puțin 1O km în jurul focarelor de pestă porcină clasică;

Ea este separată de restul țării printr-o zonă de supraveghere, având cel puțin 10 km în profunzim . În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. ln zona infectată de pestă _porcină clasică, porcinele vii nu pot părăsi zona infectată decât cu un mijloc de transport și dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat.

-

,,suspiciunea de pestă porcină clasică"

- starea patologică a porcinelor care permite să se suspicioneze că virusul pestei porcine clasice

este

la

originea

exprimărilor

epidemiologice,

clinice

și patologice.

Anexa privind Manualul de instrucțiuni conține următoarele fișe:

-

Fișa nr.1 - Prealerta - anunțarea suspiciunii de pestă porcină clasică

-

Fișa nr. 2 - Măsuri de restricție de necesitate

impuse

la suspiciunea de pestă porcină clasică.

-

Fișa nr. 3 - Raportul preliminar al grupului de experți și inspectori

-

Fișa nr. 4 - Prelevarea și trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii

-

Fișa nr. 5 - Ridicarea măsurilor de restricție la infirmarea bolii

-

Fișa nr. 6 - Raportul privind ancheta epidemiologică

-

Fișa nr. 7 - Proceduri de diagnostic

-

Fișa nr. 8 - Procedură de notificare internă și internațională

-

Fișa nr. 9 -

Procedură și acțiuni de instituire a zonelor de protecție și de supraveghere

-

Fișa nr. 1O - Proceduri de tăiere și ucidere a animalelor

-

Fișa nr. 11 -

Proceduri

de ecarisare

a teritoriului

șI de procesarea cadavrelor și deșeurilor animaliere

-

Fișa nr. 12 - Proceduri de curățare, dezinfecție și dezinsecție

-

Fișa nr. 13 - Proceduri de vaccinare de necesitate pentru pesta porcină clasică

-

Fișa nr. 14 - Proceduri de stingerea unui focar de pestă porcină clasică și ridicarea restricțiilor sanitare veterinare

-

Fișa nr. 15 - Proceduri de repopulare

-

Fișa nr. 16 - Proceduri de instruire pentru combaterea pestei porcine clasice

-

Fișa nr. 17 - Proceduri de publicitate, avertizare a populației, relații cu mass-media

-

Fișa nr. 18 - proceduri pentru scenarii epidemiologice

FIȘA 1

Prealerta

-

notificarea susp1c1unii de pestă porcină clasică (raportul preliminar de suspiciune)

Porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice

- orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacții la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic și care indică prezența posibilă a pestei porcine clasice.

Anunțarea suspiciunii de pestă porcină clasică se efectuează conform prevederilor Ordinului nr. 156 din data 27.12.1999 (Publ. in Monitorul Oficial nr. 123 din data 23.03.2000), anexa la norma sanitara veterinara

privind

anuntarea,

declararea

si

notificarea

unor

boli transmisibile ale animalelor

capitolul 11, punctul

1:

„Anuntarea suspiciunii ori a aparitiei unei boli transmisibile

la animale sau de la animale la om, precum si a cazurilor de taieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligatie legala pentru toti detinatorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoana care, prin activitatea pe care o desfasoara, vine in contact cu animalele sau cu produsele de origine animala, pentru unitatile

care

prelucreaza,

colecteaza,

depoziteaza,

transporta, valorifica

ori

comercializeaza

produse

de

origine

animala,

pentru personalul

care

activeaza

la

punctele

de

control

pentru

trecerea frontierei de stat, precum si pentru administratia

publica

locala si personalul sanitar veterinar„

Raportul

preliminar

de

suspiciune

se

întocmește

conform

modelului de mai jos

:

RAPORT DE NOTIFICARE (SUSPICIUNE)

IA

I 1

13

10

Codul bolii

Luna

Anul

Ziua

1.

Judet • ul

Codul de

notificare al județului

2.

Numele și funcția persoanei care raportează

3.

Numărul de fax și adresa de poștă electronică

4.

I

PESTĂ

PORCINĂ

CLASICĂ

Numele bolii

5.

I

IFD

-

B.A.

Nr.

Metoda de diagnostic

6.

7.

8.

I

Data detect • iei init • iale de focare separate

infecții

de sănătate

Data estimativă a a modificării statusului

identificate

Nr.

primei

9.

Localizarea geografică a focarului {focarelor)

10.

Detalii referitoare la focar{e)

Nr.

foca re

Specia

Nr.

animal e existen

te I A

n focar

Nr.

de animal e afectat e

Din care:

Cu semn e clinic

e

Moart e

Ucis e

Tăiat e

FIȘA2

Măsuri de necesitate impuse de suspiciunea de boală

În cazul suspicionării pestei porcine clasice se aplică măsurile prevăzute în Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare pentru controlul pestei porcine clasice (Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 268 din data de 17 aprilie 2003).

Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să dispună imediat măsuri de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezența bolii

menționate,

conform

procedurilor

stabilite

în Manualul

de diagnostic.

a)

inventarierea tuturor porcilor și exploatațiilor, pe categorii, întocmirea unei situații cu porcii bolnavi, morți sau susceptibili de a fi infectați,

b)

reținerea în exploatații a tuturor porcilor în adăposturi sau alt loc unde pot fi izolați,

c)

interzicerea intrării/ieșirii porcilor din exploatație, autoritatea veterinară locală putând extinde

•

după caz interdicția ieșirii din exploatație și a altor specii de animale, cuprinzând măsuri pentru distrugerea rozătoarelor și insectelor.

d)

interzicerea ieșirii din exploatație a cărnii sau produselor din carne provenite de la porcine, material seminal, ovule și embrioni provenite de la porci, a furajelor pentru animale, a ustensilelor, diferitelor materii și deșeuri care pot transmite virusul pestei porcine clasice, acestea neputând face obiectul comerțului cu Statele Membre ale Uniunii Europene,

e)

pentru deplasarea persoanelor spre sau din exploatație numai cu avizul autorității sanitare veterinare locale,

f)

funcționarea mijloacelor de dezinfecție la intrarea și ieșirea din exploatația de porcine în scopul reducerii riscului de răspândire a virusului,

g)

recoltarea de probe pentru examenele de laborator care au drept scop confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice de la porcii uciși,

h)

când exploatația unde se găsesc porcii suspecți este într-o zonă cu o densitate mare de porci, autoritatea veterinară locală dispune aplicarea acelorași măsuri,

i)

măsurile nu trebuie ridicate până când suspiciunea de pestă porcină clasică nu a fost infirmată de laboratorul sanitar veterinar autorizat unde s-au efectuat analizele de laborator.

FIȘA3

Raportul preliminar al grupului de experți și inspectori

Grupul

permanent

de

experți

și

inspectori

stabilit

de

către autoritatea veterinară centrală a României sprijină autoritatea veterinară locală

în

întocmirea

anchetei

epidemiologice care

trebuie

să

fie concepută cu responsabilitate pentru a oferi date clare privind:

a)

condițiile de apariție;

b)

sursa de infecție;

c)

exploatații cu animale nou îmbolnăvite;

d)

mișcările de animale, furaje și alte mijloace prin care s-ar fi putut transmite boala.

e)

probele recoltate se trimit la laborator;

f)

rezultatul examenelor de laborator;

g)

măsurile dispuse pentru combatere.

FIȘA4

Prelevarea și trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii

1.

Prelevarea și trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în conformitate cu prevederile ordinului 404/2002. Medicul veterinar teritorial recoltează probe (stern și set de organe-rinichi, splină, limfonoduri, tonsile) de la cadavre sau porci uciși pe care le trimite în condiții de securitate optimă, (conform Manualului de Diagnostic) la Laboratorul sanitar veterinar județean pentru punerea în evidență a prezenței sau absenței virusul pestei porcine clasice.

2.

Probele sunt expediate cu Notă de însoțire unde se precizează că acestea provin de la porcii domestici sau sălbatici prin care se solicită detecția de antigen și genom viral și sau izolarea de virus de la animalele vii sau moarte (sânge pe anticoagulant, probe de stern și organe) și detecția de anticorpi pentru supravegherea efectivelor având în vedere antecedentele epidemiologice (vaccinări anterioare).

3.

Se vor respecta condițiile de ambalare, identificare și transport ale probelor recoltate.

FIȘA5

Ridicarea măsurilor de restrict • ie la infirmarea bolii

1.

Confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în baza:

a)

observării simptomelor clinice și morfopatologice;

b l

detecția virusului, a antigenului sau a genomului în probele de

organe, sânge;

c) detecția anticorpilor specifici

2.

Procedurile de diagnostic sunt oficial aprobate și omologate și în conformitate cu Manualul OIE de standarde și sunt înscrise în Catalogul național al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.

3.

Sunt autorizate următoarele teste: ·

a)

IFD efectuat pe frotiuri de măduvă sternală;

b)

testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali

c)

testul de simplificare și detecție a genomului viral Sunt respectate prevederile ordinului nr. 404/2002.

4) Ridicarea măsurilor de restricție sanitară veterinară se face de către autoritatea veterinară teritorială (Direcțiile sanitare veterinare) după ce suspiciunea de pestă porcină clasică a fost infirmată oficial prin buletin de analiză emis de Laboratorul sanitar veterinar de stat.

FIȘA 6

Raportul privind ancheta epidemiologică

1.

Când este confirmată pesta porcină intr-o exploatație prin buletinul de analiză emis de Laboratorul National de Referintă din

cadrul IDSA, autoritatea veterinară teritorială '

dispune următo '

arele măsuri:

a)

uciderea imediată a porcilor din exploatație care se face sub supraveghere sanitară veterinară oficială, pentru evitarea riscului de răspândire a virusului în timpul uciderii și transportului;

b)

recoltarea unui număr suficient de probe de la porcii uciși pentru a se putea stabili modul de contaminare a exploatației precum și perioada dintre contaminare și notificarea bolii;

c)

prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară oficială a cadavrelor de porci morți sau uciși;

d)

identificarea

și

prelucrarea

sub

supraveghere

sanitară veterinară oficială a cărnii provenite de la porcii tăiați în perioada dintre contaminarea probabilă și aplicarea măsurilor oficiale;

e)

identificarea

și

distrugerea

sub

supraveghere

sanitară veterinară a materialului seminal, ovulelor, embrionilor proveniți de la porci care au fost colectați din exploatațiile din exploatație în perioada dintre contaminarea prealabilă și aplicarea măsurilor oficiale;

f)

supunerea unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice a tuturor substanțelor și deșeurilor suspecte de a fi contaminate, reguli care se aplică conform instrucțiunilor medicului veterinar oficial;

g)

executarea dezinfecției adăposturilor în care au fost cazați porcii, a vehiculelor utilizate pentru transportul acestora, a cadavrelor, a echipamentului, așternuturi, gunoi de grajd, a purinului suspect de a fi

contaminat în următoarele conditii:

(i)

asigurarea sup '

ravegherii

sanitare

veterinare oficiale

conform instrucțiunilor medicului veterinar oficial;

(ii)

respectarea principiilor și procedurilor de curățenie, dezinfecție și tratamentul care pot fi amendate sau suplimentate ulterior.

2.

lnformatiile solicitate cu privire la focarul de pestă porcină clasică trebuie să cuprindă:

a)

Data detecției inițiale a modificării statusului de sănătate;

b)

Data estimativă a primei infecții

cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;

c)

Situația mișcării efectivelor de animale și originea acestora;

d)

Deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cărnii, aprovizionarea cu furaje sau a oricărui material, care ar fi putut.transporta virusul către sau de la exploatația în cauză;

e)

Certificarea sanitară veterinară;

f)

Data și ora trimiterii probelor la laborator;

g)

Data confirmării/infirmării diagnosticului de pestă porcină clasică;

lu

Nr. de focare separate identificate;

.l) Localizarea geografică a focarului (focarelor) ;

j)

Situația

epidemiologică

a

efectivelor

de

porcine

din

zona

de supraveghere epidemiologică, inclusiv a porcilor mistreți din mediul silvatic, rezervații naturale sau grădini zoologice;

k)

Detalii referitoare la focar(e):

Nr.

Nr. animale

Nr. de animal

Din care:

Cu semn e clinic

e

Moarte

Ucise

Tăiate

focar

existente

e

(e)

în focar

afectat

(e)

e

-l1) Detalii privind efectivul afectat;

m) Detalii privind epidemiologia bolii;

11..,)

Măsuri de control luate la data raportării.

o) Dacă sunt persoane vinovate de apariția bolii.

FIȘA 7

Proceduri de diagnostic

-

de supraveghere, de infirmare sau confirmare a bolii.

1.

Pentru

diagnosticul

pestei

porcine

clasice

se

respectă prevederile ordinului nr. 404/2002, confirmarea unui focar de pestă porcină clasică bazându-se pe:

a)

simptomele clinice și anatomopatologice caracteristice bolii;

b)

detecția virusului, a antigenului sau a genomului în probe de țesuturi, organe, excreții;

c)

punerea în evidență a anticorpilor specifici în probele de sânge;

d)

testul de imunofluorescență directă efectuat

pe frotiuri

de măduvă sternală;

e)

testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali

f)

testul de amplificare și detecție a genomului viral.

2.

Declararea

oficială

a pestei

porcine

clasice

șI instituirea măsurilor de carantină de gradul li.

2.1.

Medicul veterinar oficial întocmește actul sanitar veterinar de declarare a pestei porcine clasice din care rezultă:

a)

data apariției bolii;

b)

exploatația unde a fost diagnosticată boala;

c)

efectivul total de porcine existent;

d)

numărul de porci la care s-a diagnosticat boala;

e)

data confirmării oficiale a pestei porcine clasice și categoria la care a apărut.

3.

Actul de declarare se înregistrează la Consiliul local al comunei de pe raza căruia se află exploatația și este de medicul veterinar oficial și autoritatea veterinară locală.

4.

Declararea oficială a bolii se face conform prevederilor ordinului nr. 156/1999 și ordinului nr. 404/2002.

5.

Se respectă prevederile Ordinului nr. 404 din 2002 pentru aprobarea

Normei

sanitare

veterinare

privind

măsurile

de supraveghere, profilaxie și combatere a pestei porcine clasice pentru controlul serologic al porcilor din zonele de protecție și de supraveghere pentru

depistarea

anticorpilor

virusului

pestei

porcine

clasice (referitoare la procedura de recoltare a probelor vs efectivul considerat). Interpretarea oricărui test serologic pentru pestă porcină clasică se va face ținând seama și de diagnosticul diferențial față de infecțiile cu pestivirusuri ale rumegătoarelor - BVDV și BDV.

6.

Confirmarea unui focar de pestă porcină clasică se bazează pe:

a)

observarea simptomelor clinice și a leziunilor morfopatologice caracteristice bolii;

b)

detecția virusului, a antigenului sau a genomului în probe de țesuturi, organe, sânge sau în excreții;

c)

demonstrarea prezenței anticorpilor specifici în probele de sânge.

7.

Procedurile de diagnostic sunt oficial agreate și omologate și în conformitate cu cele prevăzute de Manualul OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și sunt înscrise în Catalogul național al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.

FIȘAS

Procedura de notificare internă și internațională

Pesta porcină clasică este o boală declarabilă și carantinabilă, sistemul de notificare fiind stabilit prin ordinul MAA nr. 156/1999 prin:

a)

Notificarea internă

constă în anunțarea oficială făcută de medicul veterinar oficial, serviciile veterinare aparținând altor ministere decât Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor și Mediului sau de conducerea acestora ori de serviciile veterinare particulare prin fax, telefon, telex, ori comunicare scrisă direct la autoritatea veterinară locală reprezentată de direcția sanitară veterinară județeană, respectiv a Municipiului București. Suspiciunile și confirmările de pestă porcină clasică sunt anunțate telefonic prin e-mail la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală și Agenția Națională Sanitară Veterinară, precizându­ se exploatația, abatorul, mijlocul de transport, târgul de animale, fondul de vânătoare unde au apărut asemenea situații. Notificarea internă se face periodic și în conformitate cu dispozițiile Agenției Naționale Sanitare Veterinare.

b)

Notificarea internațională

se face în baza prevederilor statului

Oficiului Internațional

de Epizootii,

România ca țară fondatoare recunoaște drepturile Biroului Central al Oficiului Internațional de Epizootii de a comunica direct cu administrația veterinară centrală a unei țări membre a acestui organism.

.

Toate notificările și informațiile transmise la Oficiului Internațional de Epizootii de Agenția Națională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de țara noastră, iar toate notificările și informațiile transmise de Oficiului Internațional de Epizootii la Agenția Națională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise tării noastre. .

România ca țară membră a Oficiului Internațional de Epizootii, pune

la

dispoziția

altor

țări

membre

prin

intermediul

Oficiului Internațional de Epizootii, orice informație necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii bolilor inclusiv a pestei porcine clasice și acordă sprijin în lupta împotriva acesteia la nivel mondial.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

transmite

Oficiului Internațional de Epizootii:

(i)

notificarea

prin telex, telegramă,

fax și orice alte mijloace electronice

în termen de 24 de ore a oricărui dintre următoarele evenimente:

bolile din lista A

a OIE, referitor la prima apariție sau reapariție a pestei porcine clasice, dacă țara sau regiunea țării a fost considerată anterior liberă de pestă porcină clasică, aspecte importante noi pentru epidemiologice altor state, stabilirea diagnosticului pentru pesta porcină clasică. Dacă există aspecte excepționale din punct de vedere epidemiologic pentru alte țări.

Autoritatea veterinară centrală a României trebuie:

(ii)

să notifice boala și să furnizeze Comisiei Europene informații cu privire la focarele de pestă porcină confirmate în exploatații, cazurile de PPC

confirmate

într-un abator

sau în mijloacele

de transport, cazurile

primare

de

PPC

confirmate

la

porcii

sălbatici,

rezultatul anchetei epidemiologice;

(iii)

să furnizeze Comisiei Europene cu privire la cazurile ulterioare confirmate la porcii sălbatici dintr-o zonă infectata cu PPC.

Se întocmește un raport prin care se precizează:

-

data expedierii și ora

-

numele tării noastre

-

numele b '

olii

-

numărul de focare sau de cazuri

-

data suspectării pestei porcine clasice

-

data confirmării pestei porcine clasice

-

metodele folosite pentru confirmare

-

dacă boala a fost confirmată la porcu sălbatici, într-o exploatație, abator sau mijloc de transport

-

numărul porcilor morți pe categorii

-

numărul porcilor uciși și data uciderii

-

data prelucrării carcaselor

-

localizarea geografică a focarului

-

măsurile aplicate pentru combatere

-

rezultatul testelor efectuate pe probe de la porcii uciși Rapoarte lunare referitoare la prezența, absența sau evoluția

pestei porcine clascie și aspecte importante pentru epidemiologice altor țări membre.

FIȘA9

Procedură și acțiuni de instituirea zonelor de protecție și de supraveghere

1.

Medicul veterinar oficial primește prin buletinul de analiză confirmarea pestei porcine clasice și întocmește actul sanitar veterinar de declarare oficială a bolii din care rezultă:

a)

localizarea focarului

b)

efectivul de porci din exploatație

c)

numărul de porci morți, uciși, tăiați din focar

d)

efectivele de animale altele decât porcii

e)

numărul porcilor îmbolnăviți

f)

situația exploatațiilor învecinate

g)

data confirmării pestei porcine clasice

h)

măsuri dispuse de medicul veterinar oficial pentru combatere · și prevenirea difuzării bolii

•

2.

Pe baza confirmării oficiale a pestei porcine clasice într-o exploatație, autoritatea veterinară teritorială stabilește:

a)

zona de protecție cu o rază de cel puțin 3 km în jurul focarului

b)

zona de supraveghere cu o rază de cel puțin 10 km

3.

Când stabilește aceste zone, autoritatea veterinară locală trebuie să t • ină cont de rezultatele

anchetei

epidemiologice,

situația

geografică,

respectiv

granițele naturale

sau

artificiale,

localizarea

exploatațiilor,

modalitățile

de deplasare și de comerț cu porci, precum și disponibilitatea abatoarelor, instalațiile, personalul disponibil pentru a controla orice deplasare a porcilor în cele două zone, în special dacă porcii care vor fi uciși trebuie mutați din zona de origine.

4.

Se are în vedere dacă una din aceste zone ale focarului include părți din teritoriul României și din cel al unui sau mai multor state

vecine, situație în care autoritățile veterinare respective cooperează cu România pentru a stabili acea zonă.

5.

Astfel autoritatea veterinară centrală a României trebuie să ia măsuri de semnalizare evidentă, avertizare, resurse media ca presă și televiziune

pentru

informarea

tuturor

peroanelor

aflate

în

zona respectivă.

I.

Măsuri in zona de protecție

1:

Autoritatea veterinară centrală a României dispune aplicarea următoarelor măsuri:

a)

inventarierea

exploatațiilor

și

inspectarea

acestora

pe

o perioadă de 7 zile de către un medic veterinar oficial pentru examinare clinică și control al evidențelor, identificarea porcilor.

b)

interzicerea mișcărilor de porci, interdicție care nu este aplicată tranzitului porcilor pe șosea sau calea ferată dacă aceasta se face fără descărcare și opriri.

Se acordă derogare pentru porcii care trebuie tăiați imediat și provin din afara zonei de protecție în condițiile în care abatorul este în acea zonă.

c)

curățarea și igienizarea mijloacelor de transport pentru animale vii sau materii (carcase,

furaje, gunoi de grajd, purin) care pot fi contaminate. Nici un astfel de mijloc de transport nu poate ieși din această

zonă în alte condiții și

nu a fost verificat

de autoritatea veterinară locală.

d)

interzicerea intrării sau ieșirii dintr-o exploatație a oricărui animal domestic fără autorizarea autorităt . ii veterinare locale.

e)

notificarea la autoritatea veterinară locală a porcilor morți sau bolnavi din exploatație

f)

interzicerea mutării din exploatația unde sunt ținuți, a porcilor pentru o perioadă de peste 30 de zile după efectuarea curățeniei și dezinfecției exploatației infectate. Cu aprobarea autorității veterinare locale se poate face mișcarea acestor porci către:

(i)

un abator pentru tăiere imediată

(ii)

o întreprindere de prelucrare sau într-un loc unde sunt uciși imediat

și cadavrele

sunt prelucrate

sub supraveghere sanitară veterinară oficială

(iii)

alte incinte, în măsuri cazuri excepționale din zona de protecție când trebuie să fie informat imediat Comisia Europeană despre această măsură.

g)

interzicerea ieșirii materialului seminal, a ovulelor și embrionilor provenite de la porcii din

exploatații

h)

respectarea măsurilor de igienă de către persoanele care intră sau ies din exploatație pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice

2.

În

conditiile

stabilite

de

autoritatea

veterinară

centrală

a României, atunci '

când interdicțiile sunt menținute mai mult de 30 de zile datorită apariției altor focare care produc probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, se poate aviza mișcarea porcilor din această zonă către:

a)

abatorul aflat în zona de protecție pentru tăierea imediată a porcilor

b)

o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzător unde porcii sunt uciși imediat și

cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială

c)

alte incinte din zonele de protecție

3.

Aceste

derogări

se iau în baza unei cereri

motivate

de proprietarul exploatației,

adresată autorității veterinare locale, care avizează ieșirea porcilor din exploatație în următoarele condiții:

a)

efectuarea examinării clinice de către un medic veterinar oficial, a porcilor care trebuie transportați, termometrie, controlul evidențelor și a identificării

b)

să nu fie evidențiate semne clinice de pestă porcină clasică

c)

transportul să se facă cu mijloace sigilate de autoritatea veterinară locală, curățate și dezinfectate imediat după transport

d)

prelevări de probe în număr suficient de la porcii tăiați sau uciși conform

Manualului

de

Diagnostic

pentru

confirmarea

sau nu a prezenței virusului

e)

transferul către un abator pentru tăierea imediată, când este informată

autoritatea

veterinară

locală pe teritoriul

căreia

se află abatorul, cazarea și apoi tăierea acestora separat de alți porci, este efectuat examenul clinic din punctul de vedere al pestei porcine clasice, marcarea cărnii rezultate și tratată conform legislației

4.

Carnea rezultată se transportă în condiții de maximă siguranță în mijloace sigilate pe tot traseul

5.

în zona de protecție sunt aplicate aceste măsuri până la efectuarea următoarelor operațiuni:

a)

curățenia și dezinfecția exploatației infectate

b)

examinarea clinică și de laborator a porcilor din toate exploatațiile care nu trebuie să se realizeze înainte de 30 de zile de la realizarea curățeniei și dezinfecției în exploatația contaminată

li.

Măsuri in zona de supraveghere

1.

Autoritatea veterinară centrală a României dispune aplicarea următoarelor măsuri:

a)

inventarierea exploatațiilor existente

b)

interzicerea deplasării și transportului pe drumuri publice sau private a porcilor cu excepția că acestea sunt autorizate de autoritatea veterinară locală, cu excepția tranzitului pe șosea sau calea ferată când acestea se fac fără descărcare sau oprire și nici porcilor pentru tăiere imediată proveniți din afara zonei de supraveghere dacă abatorul este în zona menționată

c)

curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport porci și a altor animale, materii care pot fi contaminate.

Nici un mijloc de transport nu poate ieși din zonă fără a fi curățat și dezinfectat.

d)

Interzicerea intrării sau ieșirii timp de 7 zile de la stabilirea zonei de

supraveghere

a

oricărui

animal

domestic

fără

avizul

autorităt . ii veterinare locale

e)

notificarea porcilor morți sau bolnavi la autoritatea veterinară locală

f)

interzicerea mutării porcilor din exploatația unde sunt ținuți timp de 21 de zile de la efectuarea curățeniei și dezinfecției decât spre:

(i)

un abator pentru tăiere imediată

(ii)

o întreprindere de prelucrare sau loc unde porcii sunt uciși imediat, iar cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială

g)

interzicerea

ieșirii

materialului

seminal,

a

ovulelor

și

a embrionilor proveniți de la porcii din exploatația infectată

h)

respectarea măsurilor de igienă de către persoanele care intră sau ies din exploatație pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice.

2.

Autoritatea veterinară locală poate autoriza în baza unei cereri scrise a proprietarului, ieșirea porcilor din exploatația aflată în zona de supraveghere atunci când interdicțiile au fost menținute mai mult de 30 de zile către:

a)

abator pentru tăiere imediată

b)

o întreprindere de prelucrare sau un loc unde sunt uc1ș1 ș1 cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială

c)

către alte incinte localizate din zona de protecție sau supraveghere situatie care este comunicată de autoritatea veterinară centrală a Româ '

niei la Comisia Europeană

3.

Măsurile din zona de supraveghere se mențin până când au fost efectuate curățenia și dezinfecția exploatației infectate, porcii din toate exploatațiile au fost supuși examinării clinice și de laborator conform Manualului de Diagnostic pentru a depista prezența sau nu a virusului pestei porcine clasice, acțiuni care nu trebuie realizate înainte de 20 de zile de curățenia și dezinfecția preliminară.

4.

În ambele zone, de protecție și supraveghere sunt interzise următoarele activităt • i:

a)

activitatea

de

reproducție

de la prima

suspiciune

până

la eliminarea animalelor din exploatație

b)

scoaterea produselor agricole cultivate în incinta exploatației infectate

c)

sanitare veterinare (vaccinări, recoltări de sânge, tratamente)

d)

izolarea funcțională a adăposturilor unde a fost suspicionată, confirmată pesta porcină clasică)

e)

respectarea normelor de profilaxie generală cu asigurarea dezinfecției mijloacelor de transport și pentru personalul angajat și vizitator

f)

limitarea circulației

g)

interzicerea vânătorii în zonele silvatice

III.

Măsuri aplicate in caz de confirmare a pestei porcine clasice in alte locuri decât exploatații de animale

Pesta porcină clasică poate fi diagnosticată în târguri de animale, baze de achiziții, expoziții sau diferite aglomerări (abatoare temporare de animale), pe timpul transportului când se dispun următoarele măsuri:

a)

uciderea și îngroparea porcinelor bolnave sau suspecte de îmbolnăvire

b)

pentru

restul

speciilor

de animale

din

aceste

aglomerări conduita este stabilită de Comandamentul antiepizootic județean în funcție de numărul și speciile existente

c)

închiderea târgului, expoziției, bazei de achiziții și evacuarea animalelor, efectuarea dezinfecției și curățeniei

d)

organizarea de depistări a unor eventuale cazuri de îmbolnăviri

e)

dirijarea la primul abator a animalelor unde se suspicionează pesta

porcină

clasică,

respectiv

a

cărnii

și

subproduselor rezultate în așa fel încât să fie eliminat orice pericol de difuzare a virusului pestei porcine clasice

f)

uciderea și distrugerea porcilor sălbatici din mediul sălbatici în condițiile evitării riscului de răspândire a virusului

IV.

Măsuri de trasabilitate

1.

Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă din alte exploatații în exploatația suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploatații,

ca rezultat

al mișcării

de persoane,

animale

sau vehicule pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub

supraveghere

sanitară

veterinară

oficială

și

acțjunile

de

supraveghere nu vor fi ridicate până când suspiciunea prezenței bolii în exploatația suspectă de contaminare nu este oficial eliminată.

2.

Daca medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă în exploatația contaminata din alte exploatații ca rezultat al mișcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.

3.

Daca medicul veterinar oficial găsește sau consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă din exploatația contaminata în alte exploatații ca rezultat al mișcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.

4.

Când o exploatație a fost supusă prevederilor pct. 1, 2 și 3, autoritatea veterinară competentă va interzice mișcarea animalelor din această exploatație cu altă destinație decât pentru transport direct la un abator,

sub supraveghere

veterinară

oficială,

cu scopul

tăierii de necesitate. înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploatația respectivă și să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.

5.

Atunci când condițiile permit, autoritatea veterinară competentă poate

limita masurile prevăzute

la pct. 1 și 2 pentru o parte a exploatației incriminate și a animalelor existente acolo, cu condiția ca animalele existente să fi fost cazate, ținute și furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 și 2.

6.

Atunci când porcinele sunt livrate sau scoase din exploatația în care sunt ținute, ele trebuie sa fie identificate în așa fel încât, pentru a fi posibilă stabilirea exploatațiilor de origine sau exploatația de unde provin și toate mișcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).

V.

Tăierea de urgență

a porcinelor și valorificarea cărnii rezultate se vor efectua în aceleași condiții ca și în cazul zonei de protecție.

1.

întreprinderile

de

producere

a

nutrețurilor

combinate

și abatoarele din zonele epizootice vor funcționa cu aprobarea și în condițiile stabilite

de către Comandamentul

Antiepizootic

Județean respectiv

al

Municipiului

București

prin

respectarea

normelor

qe profilaxie generală.

•

2.

întreprinderile de producere a făinii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deșeuri animaliere numai din

localități libere de boală, în condițiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Județean, cu excepția celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte din zone de protecție.

3.

Personalul silvic și de vânătoare are obligația să anunțe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează porcine sălbatice, bolnave sau suspecte de boală, este obligatoriu ca acestea să fie capturate și examinate de autoritatea veterinară locală.

4.

în zonele epizootice se interzice vânătoarea.

5.

Măsurile în zona de supraveghere vor fi menținute în aplicare cel puțin 30 de zile după eliminarea tuturor porcinelor din exploatație sau locul contaminat și efectuarea în această exploatație a curățirii preliminare și operațiunile de dezinfecție.

FIȘA 10

Tăierea și uciderea animalelor

1.

Obiect: descrierea modului în care se efectuează operațiunile de mișcare, cazare, contenționare, asomare, sacrificare și ucidere a suinelor (domestice și sălbatice) din focare de pestă porcină clasică, în scopul combaterii bolii.

2.

Domeniul de aplicare: toate suinele (domestice și sălbatice) din focare de pestă porcină clasică

3.

Documente asociate: Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor i Pădurilor nr. 404/2002), cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice, Ordinul nr. 119/2003 privind Norma Sanitară Veterinară pentru problemele de sănătate animală și sănătate publică referitoare la uciderea vânatului sălbatic și la comercializarea cărnii de vânat sălbatic, publicat în Monitorul Oficial nr. 159/12.03.2003, Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 425/2002), privind protecția animalelor în timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/9.12.2002.

4.

Definiții:

în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înțelege:

-

,,porc"

-

orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;

-

,,porc sălbatic"

-

un porc care nu este ținut sau crescut într-o exploatație;

-

,,exploatație"

-

orice incintă agricolă

sau de altă natură, localizată pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuți sau ținuți permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport și zonele împrejmuite în care porcii sălbatici sunt ținuți și pot

fi vâna . ti.

-

,,porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice"

-

orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacții la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic și care indică prezența posibilă a pestei porcine clasice;

-

,,caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice"

- orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică și la care prezența bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;

-

,,focar de pestă porcină clasică"

- exploatația în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;

-

,,focar primar"

- focarul care apare pentru prima dată într-o exploatație sau lot de animale.

-

,,zonă contaminată"

- zona din teritoriul României în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, măsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;

-

,,caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici"

- orice caz de pestă porcină clasică, care este detectat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură;

-

,,confirmarea

infecției"

-

declararea

de

către

autoritatea competentă a prezenței unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezența unei boli pe baza rezultatelor clinice și/sau epidemiologice;

-

"metapopulație

de

porci

sălbatici"

-

orice

grup

sau subpopulație de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulații;

-

,,populație de porci sălbatici susceptibilă"

- acea parte a unei populații de porci sălbatici, care nu a dezvoltat imunitate față de virusul pestei porcine clasice;

-

,,deținător"

- orice persoană fizică sau juridică care deține porci sau care este însărcinată cu îngrijirea animalelor menționate, contra cost sau nu;

-

,,medic veterinar oficial"

- medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară centrală a României;

-

,,ucidere"

-orice proces care cauzează moartea animalelor;

-

,,tăiere"

- cauzarea morții unui . animal prin sangerare;

-

,,exploatație de contact"

- o exploatație posibil contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulației persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.

4.1.

Conform prevederilor ordinului nr. 425/2002 prin care este aprobată Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor in timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/19 septembrie 2002, animalele nu trebuie supuse unui stimul, suferință sau dureri inutile in timpul mișcării, cazării, asomării, tăierii sau uciderii.

4.2.

În funcție de locul unde se face tăierea sau uciderea porcilor

dintr-o exploatație unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică trebuie realizate următoarele condi . tii:

a)

contenția fără a se provoc in mod intenționat sau neintenționat suferință, durere, rănire sau contuzie

b)

picioarele animalelor

nu trebuie legate, animalele nu sunt suspendate înainte de asomare sau ucidere, prinderea unui animal într-un sistem de content • ie nu trebuie asociată sub nici

o formă cu suspendarea animalului

c)

animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice sau electrice aplicate pe cap trebuie prezentate într-o astfel de poziție,

încât echipamentul

să poată fi folosit adecvat

cu ușurință și pe o perioadă determinată

d)

echipamentul de asomare electrică nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a mișcărilor sau de imobilizare a animalelor și nici ca mijloc de a face animalele să se deplaseze.

4.3 Asomarea

În ceea ce privește asomarea sunt permise următoarele metode:

a)

electronarcoza

b)

pistol cu gloanțe captiv

c)

expunerea la bioxid de carbon

d)

lovire înainte de pierderea cunoștinței

4.4. Uciderea

Uciderea porcilor cu pestă porcină clasică se face prin aplicarea următoarelor metode:

a)

pistol cu gloanțe liber sau pușcă

b)

camera de vid

c)

electrocutarea

d)

expunerea la bioxid de carbon

5.

Cerințe specifice pentru asomare

5.1.

Asomarea nu trebuie să fie efectuată decât atunci când este urmată imediat de sângerarea animalului.

5.2.

Animalele nu se introduc în boxele de asomare până când operatorul care urmează să efectueze asomarea nu este pregătit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contenționa capul până când operatorul nu este pregătit să le asomeze.

5.3.

În cazul electronarcozei electrozii trebuie plasați astfel încât să cuprindă creierul, permițând curentului să treacă prin acesta. Se vor lua măsuri corespunzătoare care să asigure că există un contact electric bun, prin udarea pielii. Atunci când animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie:

a)

să încorporeze un dispozitiv care să măsoare impedanța curentului și să nu permită funcționarea aparatului în condițiile în care nu se asigură intensitatea și puterea minime ale curentului electric;

b)

să încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care să indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;

c)

să fie conectat la un dispozitiv care să indice voltajul și intensitatea curentului, poziționat astfel încât să fie ușor vizualizat de către operator.

5.4.

În cazul expunerii la dioxid de carbon:

a)

Concentrația de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie să fie de minimum 70% în volum.

b)

Camera în care porcii sunt expuși la gaz și echipamentul folosit pentru conveierea porcilor prin cameră trebuie proiectate, construite și întreținute astfel încât să se evite rănirea porcilor sau compresia pieptului și să le permită acestora să rămână în poziție patrupedă până când își pierd cunoștința. Se va asigura o iluminare adecvată atât pentru camera de asomare, cât și pentru dispozitivul de conveiere a porcilor pentru a permite acestora acomodarea vizuală.

c)

Camera trebuie prevăzută cu dispozitive pentru măsurarea concentrației de gaz la punctul de maximă expunere și care să avertizeze sonor sau luminos dacă concentrat , ia de dioxid de carbon scade sub nivelul cerut.

d)

Porcii trebuie ținuți în boxe sau în containere care să permită acestora să se poată vedea între ei și trebuie transportați în camera de gazare în termen de 30 de secunde de la intrarea lor în instalație.

Porcii trebuie transportați cât mai repede posibil de la intrare către punctul de maximă concentrație și trebuie expuși suficient, astfel încât să se asigure că rămân inconștienți până la sacrificare.

6.

Cerințe specifice pentru ucidere

a)

Pistolul cu glonte liber sau pușcă

Aceste arme care pot fi folosite pentru a ucide vânat, trebuie autorizate de către autoritatea competentă, care trebuie să se asigure că aceste arme sunt folosite corect numai de către personal calificat.

b)

Electrocutarea și dioxidul de carbon

Autoritatea

competentă

poate

autoriza

uciderea

prin

aceste

·

metode, cu condiția ca, suplimentar să se stabilească puterea și durata curentului electric folosit, precum și concentrația și durata expunerii la dioxidul de carbon.

7.

Sângerarea animalelor

7.1

Pentru animalele care au fost asomate sângerarea trebuie făcută imediat după asomare și astfel încât să se asigure o sângerare rapidă, profundă și completă.

în orice situație sângerarea trebuie făcută înainte ca animalele să își recapete cunoștința.

7.2

Toate animalele care au fost asomate trebuie sângerate prin incizarea cel puțin a unei artere carotide sau a vaselor din care aceasta pornește.

Să nu se acționeze asupra animalului până când nu s-a constatat că este mort.

7.3

Atunci când

o singură

persoană

efectuează

asomarea, prinderea, agățarea și sângerarea animalelor, acea persoană trebuie să efectueze aceste operațiuni fără întrerupere la fiecare animal, înainte de a trece la animalul următor.

8.

Sacrificarea și uciderea suinelor in afara abatoarelor

8.1

Animalele pot fi sacrificate în afara abatoarelor, cu condiția ca acestea să fie asomate în prealabil, fără a se realiza baie de sânge. Autoritatea competentă poate autoriza transportul animalelor bolnave în scopul sacrificării sau uciderii, cu condiția ca transportul să nu provoace animalului o suferință în plus.

FIȘA 11

Ecarisarea teritoriului, procesarea cadavrelor și deșeurilor animale

1.

Obiect: descrierea modului în care se efectuează operațiunile de colectare, distrugere sau

procesare (prelucrare) a cadavrelor și a deșeurilor animaliere provenite din focare de pestă porcină clasică.

2:

Domeniul de aplicare: toate animalele (domestice și sălbatice) moarte și deșeurile animaliere provenite din focarele de pestă porcină clasică

3.

Documente asociate: Ordinul nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice, Ordinul MAPAM nr. 723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale , ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Monitorul Oficial nr. 842/26.11.2003;

4.

Definiții: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înțelege:

-

,,deșeuri animale"

- carcase sau părți ale animalelor sau produse de origine animală nedestinate consumului uman, cu excepția excrețiilor animale;

-

,,materiale

cu

grad

ridicat

de

risc"

-

deșeuri

animale susceptibile de a prezenta riscuri ridicate asupra sănătății animalelor sau oamenilor;

-

,,intreprindere de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc"

- întreprindere în cadrul căreia deșeurile animale sunt supuse unui tratament sau unui proces de prelucrare în vederea distrugerii agenților patogeni;

-

,,produse tehnice sau farmaceutice,,

- produse destinate altor scopuri decât consumului uman sau animal;

-

,,unitate

de

prelucrare

a

deșeurilor,,

-

întreprindere

de prelucrare cu grad scăzut de risc, întreprindere de prelucrare cu grad ridicat

de

risc,

întreprindere

care

produce

hrană

animală

ori întreprindere care prepară produse tehnice sau farmaceutice și în cadrul căreia sunt utilizate deșeuri animale în vederea pregătirii unor astfel de produse;

-

,,porc"

- orice animal din familia Suidae;

-

,,porc de crescătorie"

- porcul destinat creșterii sau utilizat în vederea perpetuării speciei;

-

,,porc de ingrășătorie"

- porcul pus la îngrășat și destinat abatorizării pentru producția de carne;

-

,,porc mistreț"

- sălbatic - porcul care nu este ținut sau crescut într-o exploatație;

-

,,animal"

- orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectată de boala în cauză sau orice animal vertebrat sălbatic, susceptibil să participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infecție;

-

,,exploatație"

- orice unitate situată pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ținute permanent ori temporar;

-

,,proprietar sau deținător"

- orice persoană fizică sau juridică care deține

în proprietate

animale

ori care este

însărcinată

cu posibilitatea întreținerii acestor animale;

-

,,medic veterinar oficial"

- medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii,

Pădurilor, Apelor și Mediului și prin Agenția Națională Sanitară Veterinară, în condițiile legii, să îndeplinească unele atribuții publice conform Ordonanței

de urgență a Guvernului nr.

90/2000;

-

,,porc suspect de pestă porcină clasică"

- orice porc care prezintă simptome clinice, leziuni post-mortem sau reacții ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezență a pestei porcine clasice;

-

,,porc bolnav de pestă"

- orice porc cu manifestări specifice de pestă porcină clasică:

-

la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pestă porcină clasică; sau

-

la care a fost constatată în mod oficial prezența bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul național al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;

-

,,focar de boală"

- exploatația în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;

-

,,focar primar"

- orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic

de

un

focar

anterior

constatat

în aceeași

regiune, exploatație sau de prima apariție într-o regiune diferită;

-

,,ecarisaj"

-

distrugerea

prin

îngropare

sau

incinerare

a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât să se evite riscul de propagare a bolii - Directiva C.E.E. nr. 90/667;

-

,,exploatație contact"

- o exploatație în care pesta porcină clasică este posibil să fi fost introdusă din cauza amplasării sale, ca urmare a circulației persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricărui alt conțact epidemiologic.

5.

Condiții privind prelucrarea cadavrelor și deșeurilor animale

5.1.

Fiind considerate materiale cu grad ridicat de risc trebuie prelucrate într-o întreprindere cu grad ridicat de risc aprobată de autoritatea sanitară veterinară centrală sau înlăturate prin arderea la crematoriu ori prin îngropare:

a)

toate porcinele care au decedat în fermă, dar nu au fost sacrificate

in

vederea

consumului

uman,

inclusiv

animalele

nou­ născute sau nenăscute;

b)

animalele omorâte în cadrul măsurilor de control al bolii, fie în ferme, fie în alte locuri desemnate de către autoritatea competentă;

· c)

toate

deșeurile

animale,

inclusiv

sângele

rezultat

de

la animalele care au prezentat semne clinice de boală;

d)

animalele, carnea proaspătă, carnea de vânat și produsele din carne importate din țări terțe, care pe durata inspecției prevăzute de legislația

sanitară

veterinară

nu

au

îndeplinit

condițiile

sanitare veterinare în vederea importului în România, cu excepția cazului în care vor fi reexportate sau importul

acestora

va fi acceptat

cu restricțiile stabilite conform prevederilor legislației în vigoare;

e)

animalele de fermă care au murit pe durata tranzitului, fără a intra sub incidența prevederilor pentru situațiile de ucidere în caz de urgență, din motive de protecție;

5.2.

Autoritățile competente pot, dacă este necesar, să decidă înlăturarea materialelor cu grad ridicat de risc, prin procedura arderii la crematoriu sau a îngropării, în cazul în care:

a)

transportul animalelor infectate sau suspectate de a fi infectate cu , o pesta porcină clasică către cea mai apropiată intreprindere de

prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc este refuzat ca urmare a pericolului de propagare a riscurilor legate de sănătate;

b)

animalele sunt infectate sau suspectate de a fi infectate cu pestă porcină clasică;

c)

deșeurile animale în cauză provin din locuri la care accesul se realizează dificil;

d)

cantitatea și distanța care trebuie acoperite nu justifică măsura colectării deșeurilor.

5.3.

Îngroparea trebuie să se efectueze la o adâncime suficientă, pentru

a

preveni

dezgroparea

de

către

animalele

carnivore

a cadavrelor sau deșeurilor, precum și într-un sol corespunzător, pentru a preveni contaminarea apelor sau orice poluare a mediului. Anterior îngropării, cadavrele sau deșeurile vor fi stropite cu un decontaminant corespunzător, activ pentru agentul patogen al pestei porcine clasice, autorizat de către autoritatea competentă.

6.

Condiții

de

igienă

referitoare

la

funcționarea

în

cadrul întreprinderilor de prelucrare a deșeurilor animale

a)

Deșeurile animale trebuie să fie prelucrate cât mai curând posibil după sosire. Până la procesare ele trebuie să fie depozitate în mod corespunzător.

b)

Containerele, recipientele și vehiculele utilizate în vederea transportului deșeurilor animale trebuie să fie curățate, spălate și decontaminate după fiecare utilizare trebuie să fie autorizate sanitar veterinar.

c)

Persoanele care lucrează într-o secție septică nu vor putea intra într-o secție aseptică fără să își schimbe hainele de lucru și încălțămintea

sau

fără

să

își

dezinfecteze

încălțămintea. Echipamentele și instrumentele nu vor fi mutate din prima zonă în zona aseptică.

d)

Apele reziduale care provin din secția septică vor fi tratate în vederea asigurării distrugerii agenților patogeni.

e)

Vor trebui luate sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și altor dăunători.

7.

Deșeurile animale vor fi prelucrate în următoarele condiții:

a)

materialele vor fi autoclavate la o temperatură de minimum 133°C, pe durata a 20 de minute, la o presiune de 3 bari. Dimensiunea materiei prime dinaintea prelucrării va trebui redusă cu minimum 50 mm, cu ajutorul unui polizor;

b)

la punctele critice ale procesului de încălzire vor trebui să fie asigurate

termografe

de

înregistrare

în

vederea

monitorizării tratamentului termic;

c)

pot fi folosite și alte sisteme de tratament termic, cu condiția ca acestea să fie aprobate conform legislației sanitare veterinare, oferind garanț i echivalente în legătură cu siguranța microbiologică;

d)

astfel de sisteme alternative de tratament termic pot fi aprobate numai în situațiile în care din produsul final s-au prelevat zilnic mostre, pe o perioadă de o lună, pentru asigurarea respectării standardelor microbiologice impuse. De asemenea, va trebui desfășurată și rutina secundară de prelevare de mostre.

e)

Instalațiile și echipamentele trebuie menținute în bună stare de funcționare,

iar

echipamentele

de

măsurare

trebuie

recalibrate periodic.

f)

Produsele

finite

trebuie

manevrate

și

depozitate

în întreprinderea de prelucrare

a deșeurilor

animale

într-o astfel de manieră încât să se înlăture orice pericol de contaminare.

8.

Condiții referitoare la produsele finite obținute în unitățile de prelucrare a deșeurilor animale

a)

Mostrele

prelevate

din

produsele

finite

imediat

ulterior tratamentului nu vor trebui să conțină spori de bacterii patogene termorezistente (Clostridium perfringens absent în 1 g de produs).

b)

Mostrele de produse finite prelevate pe durata sau ulterior scoaterii din depozitele

întreprinderii de prelucrare,

vor trebui să respecte următorii parametrii:

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = O, m = O, M = O; Enterobacterii: n = 5, c = 2, m = 10, M = 3 x 10 2

în 1 g, în care:

n

=

numărul de unități din care este formată mostra;

m = valoarea de plecare a numărului de bacterii. Rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate mostrele nu depășește valoarea m;

M = valoarea

maximă

a numărului

de bacterii.

Rezultatul

este considerat ca fiind nesatisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe mostre este M sau un număr superior;

c

=

numărul de unități de mostre care prezintă bacterii, într-un număr cuprins între m și M, mostra fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii prezent în celelalte unități de mostre este m sau un număr mai mic decât acesta.

9.

Derogări

Autoritatea sanitară veterinară centrală, în situații excepționale și sub supravegherea veterinară efectuată de autoritățile competente, poate autoriza utilizarea deșeurilor animale în scopuri științifice;

1O.

Controale și inspecții care trebuie efectuate la întreprinderile în care se prelucrează materiale provenite din focare de pestă porcină

10.1.

Autoritatea

sanitară

veterinară

centrală

trebuie

să

se asigure, pe propria răspundere, că operatorii și proprietarii de astfel de întreprinderi (în care sunt prelucrate materiale provenite din focare de pestă porcină)

sau reprezentanții acestora

adoptă

toate măsurile necesare și în special că aceștia:

a)

vor identifica și vor controla punctele critice;

b)

vor preleva mostre semnificative din fiecare lot prelucrat în vederea verificării respectării standardelor microbiologice;

c)

vor înregistra rezultatele diverselor verificări și teste și le vor păstra pe o perioadă de minimum 2 ani în scopul prezentării acestora la autoritățile competente;

d)

vor introduce un sistem de monitorizare.

10.2.

În situațiile în care rezultatul unui test efectuat asupra mostrelor necesare nu este corespunzător, operatorul întreprinderii de prelucrare va fi obligat:

a)

să notifice de îndată acest aspect autorității competente;-

b)

să identifice cauzele nerespectării;

c)

să se asigure de faptul că nici un material contaminat nu este mutat din interiorul spațiilor anterior reprelucrării acestuia sub directa supraveghere a autorității competente și reprelevării oficiale de mostre, în

vederea

verificării

respectării

cerinței

legate

de

controlul microbiologic.

10.3.

La intervale stabilite autoritățile competente vor desfășura inspecții și verificări redundante la astfel de întreprinderi, în ceea ce privește:

a)

conformarea acestora prevederilor mai sus menționate;

b)

încadrarea în standardele microbiologice ulterior tratamentului.

10.4.

Analizele și testele se vor desfășura în conformitate cu metodele

recunoscute

științific,

în

special

cu

cele

stabilite

prin

prevederile Uniunii Europene sau, în cazul în care acestea nu există, în conformitate cu standardele interna . tionale recunoscute.

10.5.

În cazul în care inspecțiile efectuate de către autoritatea competentă demonstrează faptul că nu sunt respectate toate cerințele, autoritatea

competentă

va

trebui

să

ia

măsurile

ce

se

impun. Producătorul va fi obligat:

a)

să notifice de îndată autorității competente detaliile legate de natura mostrei și de lotul din care pr vine aceasta;

b)

să prelucreze sau să reprelucreze lotul contaminat,

sub supravegherea autorității competente;

c)

să sporească intensitatea prelevării de mostre;

d)

1 să inițieze procedurile corespunzătoare de decontaminare și curățare din interiorul întreprinderii.

10.6.

Autoritatea sanitară veterinară centrală va redacta o listă cuprinzând

unitățile

aprobate

care

procesează

deșeuri

animale provenite din focare de pestă porcină clasică, situate pe propriul teritoriu.

Fiecărei

întreprinderi i se va aloca un număr oficial de identificare.

1O.7.

Autoritatea

sanitară

veterinară

centrală

va

comunica această listă, precum și actualizările acesteia celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum și Comisiei Europene.

10.8.

Autoritatea sanitară veterinară centrală va aplica măsuri în special

în ceea

ce privește

organizarea

și urmărirea

verificărilor efectuate de direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București, în vederea asigurării că măsurile de control prevăzute mai sus sunt respectate.

10.9.

Autoritatea sanitară veterinară centrală va stabili detaliile și frecvent • a verificărilor.

10.1O.

Autoritatea sanitară veterinară centrală, care acționează conform acestei proceduri, va stabili metodele de referință aferente analizelor microbiologice.

10.11.

În toate situațiile în care se face referire la prezenta procedură aspectele vor fi analizate de autoritatea sanitară veterinară centrală, care va stabili regulile ce vor fi respectate.

11.

Cerințe privind colectarea și transportul deșeurilor animale

11.1.

Deșeurile

animale

trebuie

colectate

și

transportate

la unitățile aprobate sau la întreprinderile de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc în containere sau în vehicule corespunzătoare, astfel încât să se prevină scurgerea.

Containerele

sau vehiculele trebuie să fie acoperite în mod corespunzător.

11.2.

Vehiculele, prelatele și containerele refolosibile trebuie să fie menținute în stare de curățenie și dezinfectate după fiecare transport.

11.3.

Autoritatea competentă va lua toate măsurile ce se impun în vederea controlării mișcărilor de deșeuri provenite din focare de pestă porcină clasică, prin impunerea păstrării de evidențe scrise și de documente care vor însoți aceste materiale pe durata transportului acestora către locul de înlăturare sau, în cazul în care se consideră necesar, prin sigilarea acestora.

11.4.

În

situațiile

în

care

anumite

deșeuri

animaliere

sunt transportate

direct

în

vrac

către

întreprinderea

de

prelucrare, informațiile

referitoare

la

origine,

denumirea

și

natura

deșeurilor animale, precum și cuvintele "nedestinate consumului uman" vor fi, de asemenea, indicate pe o etichetă atașată containerului, cutiilor de

carton sau altor materiale de ambalare, literele având o înălt • ime de minimum 2 centimetri.

FIȘA 12

Procedură

privind acțiunile de decontaminare, dezinsecție, deratizare (DDD) ce se aplică in focarele de pestă porcină clasică

1.

Obiect: descrierea modului în care se efectuează operațiunile de decontaminare, dezinsecție, deratizare din focare de pestă porcină clasică · , în scopul combaterii bolii..

2.

Domeniul de aplicare: toate unitățile de creștere și exploatare a porcilor în care au apărut focare de pestă porcină clasică.

3.

Documente asociate: Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor și Pădurilor nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice

4.

Definiții: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se

înțelege:

-

,,porc"

- orice animal din familia

Suidae,

inclusiv porcii sălbatici;

-

,,porc sălbatic"

- un porc care nu este ținut sau crescut într-o exploatație;

-

,,exploatație"

- orice incintă

agricolă

sau de altă natură, localizată pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuți sau ținuți permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de

transport și zonele împrejmuite în care porcii sălbatici sunt ținuți și pot fi vâna . ti.

-

,,porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice"

- orice porc care manifestă

simptome

clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacții la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic și care indică prezența posibilă a pestei porcine clasice;

-

,,caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice"

- orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post.,.mortem de pestă porcină clasică și la care prezența bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;

-

,,focar de pestă porcină clasică"

-

exploatația în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;

-

,,zonă contaminată"

-

zona din teritoriul României în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, măsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;

-

,,caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici"

-

orice caz de pestă porcină clasică, care este detectat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură;

-

,,confirmarea

infecției"

-

declararea de către autoritatea competentă a prezenței unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezența unei boli pe baza rezultatelor clinice și/sau epidemiologice;

-

,,metapopulație

de

porci

sălbatici"

-

orice

grup

sau subpopulație de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulații;

-

,,populație de porci sălbatici susceptibilă"

-

acea parte a unei populații de porci sălbatici, care nu a dezvoltat imunitate față de virusul pestei porcine clasice;

-

,,deținător"

-

orice persoană fizică sau juridică care deține porci sau care este însărcinată cu îngrijirea animalelor menționate, contra cost sau nu;

-

,,medic veterinar oficial"

-

medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară centrală a României;

-

,,analiza (de microclimat, de sanitație)"

-

determinarea unui parametru de igienă.

-

,,adăpost"

-

construcție destinată creșterii animalelor.

-

,,barem de sanitație"

-

număr minim de tampoane de sanitație recoltate dintr-un obiectiv decontaminat.

-

,,compartiment"

-

una din încăperile unui adăpost în care se cresc animale.

-

,,decontaminare"

-

operațiune complexă care are drept scop

distrugerea germenilor de pe o suprafață, din conținutul unui material, sau din aer.

-

,,fosă"

-

spațiu subteran destinat acumulării purinului din

adăposturi, sau padocuri, situat de obicei în afara suprafeței pe care o drenează.

-

,,hala"

-

încăpere unică în adăpost și pe un nivel, unde se cresc

animalele în sistem industrial.

-

,,obiectiv"

- (interior-exterior, închis-deschis, cu animale-fără animale) cea mai mică parte construită dintr-o fermă având funcționalitate de sine stătătoare, pe care se aplică operațiuni de zooigienă.

-

,,exploatație de contact"

- o exploatație posibil contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulației persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.

5.

Aplicarea acțiunilor de decontaminare, dezinsecție, deratizare (ODO)

5.1.

Pentru eradicarea pestei porcine clasice în toate fermele în care

s-a

declarat

boala

măsurile

OOD

trebuie

aplicate

sub supraveghere

veterinară

oficială și conform instrucțiunilor date de medicul veterinar oficial.

5.2.

Substanțele utilizate (substanțe decontaminante, insecticide, rodenticide)

trebuie

să

fie

aprobate

oficial

de

către

autoritatea veterinară

centrală

a

României

și

folosite

conform

instrucțiunilor producătorului

în

concentrațiile care

asigură

distrugerea

virusului pestei porcine clasice.

5.3.

În acțiunile DDO se va lucra numai cu personal calificat și autorizat, dotat cu echipament de protecție complet și specific fiecărei acțiuni (pulverizare, gazare etc.) și în echipe de minimum doi operatori. Trebuie cunoscute și luate măsuri pentru aplicarea tuturor mijloacelor de prevenire a intoxicațiilor la om.

6.

Decontaminarea

6.1.

Substant . ele decontaminante trebuie verificate înainte de utilizare cu privire la eficiența lor, deoarece prin depozitarea prelungită

efectul

cid

al acestora se diminuează.

6.2.

Alegerea substanțelor decontaminante trebuie făcută luând în considerare natura incintelor, vehiculelor și obiectelor care urmează să fie tratate.

6.3.

Condițiile

în care

sunt

utilizați

agenții

de degresare

și substant . ele

decontaminante trebuie

să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. Trebuie respectați, în special, parametrii

tehnici indicați de producător, cum ar fi: presiunea, temperatura minimă și timpul de contact solicitat;

6.4.

Acțiunea trebuie să vizeze toate obiectivele interioare și exteriore

din unitate.

Pentru

fiecare

tip de obiectiv

se utilizează decontaminantul adecvat,

după recomandările

acestuia.

Timpul de contact este de minimum 24 ore pentru toate obiectivele.

6.5.

Pentru decontaminarea prin biosterilizare, timpul de contact necesar este e minimum 4 luni.

6.6.

Echipamentul de protecție se va decontamina prin fierbere sau gazare cu substanțe decontaminante specifice. Resturile grosiere (gunoi, furaje, așternut etc.) provenite din obiective vor fi incinerate sau dacă

aceasta

nu

este

posibil,

se

vor

decontamina

prin

metoda

biotermică la platforma de gunoi sau treapta mecanică a stației de epurare.

6.7.

în cursul uciderii animalelor trebuie luate toate măsurile

necesare pentru a respecta normele de protecție a animalelor și pentru a se evita sau minimaliza dispersarea virusului pestei porcine clasice. Aceastea

din

urmă

trebuie

să

includă,

printre

altele,

instalarea echipamentului

temporar

de

decontaminare,

furnizarea

de îmbrăcăminte

protectoare,

dușuri,

posibilități

de

decontaminare

a echipamentului utilizat, a instrumentelor și a aparaturii și întreruperea sursei de energie a ventilației.

6.8.

Carcasele

animalelor

ucise

trebuie

pulverizate

cu dezinfectant.

În

cazul

în

care

carcasele

trebuie

evacuate

din exploatație pentru prelucrare, trebuie utilizate containere acoperite și etanșe. De îndată ce carcasele porcilor au fost evacuate pentru prelucrare, acele părți ale exploatației în care aceste animale au fost adăpostite și orice părți ale altor clădiri, curți etc. contaminate în cursul uciderii, tăierii sau examinării post-mortem trebuie aplicate imediat măsurile de decontaminare.

6.9.

Orice țesut sau sânge care ar fi putut fi răspândit în cursul tăierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globală a clădirilor, curților, ustensilelor etc. trebuie colectat și prelucrat minuțios împreună cu carcasele.

6.1O.

Decontaminarea se repetă după 7 zile.

6.11.

Acțiunea de decontaminare trebuie înscrisă în registrul exploatației sau al vehiculului și trebuie certificată de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea.

6.12.

Decontaminarea se controlează obligatoriu asupra eficienței printr-un test de sanitație general, aplicat la toate obiectivele interioare.

6.13.

Măsurile de carantină pot fi ridicate numai după ce toate obiectivele interioare au fost supuse unei decontaminări eficiente atestată prin buletin de analiză eliberat de Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Județean.

6.14.

Indiferent de decontaminantul utilizat, trebuie să se respecte următoarele etape și operațiuni în ordine cronologică:

a)

Curățenia mecanică

-

se elimină animalele din obiectiv sau din locurile vizate;

-

se scoate de sub tensiune rețeaua electrică;

se umezește întreaga suprafață decontaminabilă cu apă sau diverse soluții (slab decontaminante, detergente, decapante etc.);

-

se îndepărtează resturile grosiere (furaje, așternut, dejecții etc.) și se transportă cu o benă etanșă la platforma de gunoi sau treapta mecanică a stației de epurare.

Atenție, să nu se imprăștie pe alte obiective.

-

se demontează toate părțile detașabile și se depozitează într-un loc special amenajat (o platformă betonată și acoperită, o magazie betonată, un padoc betonat. Toate vor avea obligatoriu un sistem de colectare a apelor uzate sub control unde urmează operațiunile de curățire și decontaminare;

-

se curăță întreaga suprafață decontaminabilă de resturile aderente în așa fel încât să poată fi recunoscut meterialul din care este făcută. Curățarea se face cu ajutorul apei Oet de apă sub presiune de

cel

puțin

1O

atm.),

aerului

comprimat,

măturilor,

periilor, răzurilor etc. Mai pot fi utilizate soluții detergente sau decapante;

-

resturile și lichidele sunt colectate prin sistemul de evacuare a dejecțiilor sau se transportă cu o benă etanșă la platforma de gunoi sau stație de epurare (trapta mecanică);

-

suprafețele din pământ vor fi înlocuite cu pământ proaspăt, după îndepărtarea la platforma de gunoi sau treapta mecanică a stației de epurare, a unui strat de 15-20 cm. Pământul nou va proveni dintr-o

zonă

stabilită

de

medicul

veterinar

ca

neexpusă contaminării. Acest pământ va fi amestecat 5 : 1 cu var nestins sau clorură de var înainte de introducerea în obiectiv;

-

grăsimea și murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafețele prin aplicarea unui agent de degresare și apoi se spală suprafețele cu apă;

-

se execută reparațiile curente necesare reluării procesului de producție, conform tehnologiilor sanitare veterinare și de creștere;

-

se face o nouă curățenie mecanică pentru a îndepărta resturilor rezultate în urma activității de reparații;

-

se introduc părțile detașate care au fost curățate și decontaminate de la locul unde au fost depozitate în obiectiv, montându-se functional.

b)

Ap '

licarea decontaminantului

-

se utilizează decontaminate specifice, indigene sau din import omologate și înregistrate în România

-

se calculează suprafața decontaminabilă, se asigură mijloace de decontaminare și măsurile de protecție a muncii;

-

se

pregătește

soluția

de

lucru

în

funcție

de

cerințele decontaminantului și suprafața decontaminabilă;

-

se condiționează obiectivul (se îndepărtează apa din recipienți, excavații, anfractuozități ale pardoselii, hrănitoare, adăpătoare, bazine,

iesle

și

canale;

se

deschid

tablourile

electrice;

se completează geamurile; se închid robinetele; se asigură sursa de iluminare etc.);

-

se condiționează suplimentar obiectivul în funcție de cerințele decontaminantului și modul de aplicare (preîncălzire, etanșare, umidifiere etc.);

-

se împrăștie cantitatea de soluție de lucru calculată pentru obiectiv începând de sus în jos și din partea opusă spre ieșire. Aplicarea se

face

prin

pulverizare

fină,

pe

întreaga

suprafață decontaminabilă, cât mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluție de lucru pe fiecare metru pătrat;

-

se închide și se sigilează obiectivul; se încheie actul sanitar veterinar de decontaminare;

-

timpul de contact este decel puțin 6 ore.

c)

Controlul eficienței decontaminării și condiționarea obiectivului pentru repopulare

-

se recoltează cu ajutorul tampoanelor de sanitație resturi din obiectivul decontaminat, de către o persoană instruită în acest sens și dotată cu materiale necesare. Această persoană intră prima în obiectiv după desigilarea acestuia, utilizând mijloace de protecție personală;

-

se respectă baremul de sanitație și se face neutralizarea specifică a decontaminantului;

-

se întocmește nota de însoțire pentru laborator;

se asigură prelucrarea materialului recoltat în maxim 24 ore.

7.

Dezinsecția vizează distrugerea dăunătorilor (insecte, acarieni) Se repetă în funcție de ciclul biologic al dăunătorilor.

7.1.

Acțiunea de dezinsecție va fi generală, cuprinzând toate obiectivele și suprafețele populate de dăunători, în scopul împiedicării retragerii acestora de pe suprafețele tratate pe cele netratate și refacerii rapide a populației.

7.2.

Substanțele și produsele pesticide trebuie folosite corect și rațional,

utilizându-se

numai concentrațiile indicate, pentru a evita

instalarea rezistent . ei dăunătorilor la acestea.

7.3.

Aplicarea soluțiilor trebuie făcută numai în locuri potrivite, în

funcție - de specia de dăunători, de obiectivul unde se aplică și în locurile unde ei circulă de obicei, unde se ascund și unde își depun ouăle.

7.4.

Dezinsecția trebuie executată ritmic și neîntrerupt pentru a

evita refacerea populației de dăunători în obiectivul tratat.

7.5.

Pentru a fi eficientă, trebuie să fie generală, simultană pentru toate obiectivele și continuă,

ținându-se cont de ciclul evolutiv al dăunătorului care se combate.

7.6.

Înainte de începerea acțiunii de dezinsecție se va stabili

specia dăunătorului, gradul de infestare, locul de depunere al ouălor și de

dezvoltare

a

formelor

intermediare,

de

natura

și

specificul

obiectivului ce urmează a fi tratat. În funct • ie de aceste criterii se stabilește toxicul și metoda ce urmează a fi aplicată, pentru a obține

efectul maxim.

7.7.

Operațiunea de dezinsecție trebuie să se realizeze conform următoarelor etape și operațiuni în succesiune cronologică:

a)

Curățenia mecanică:

-

se îndepărtează prin mijloace mecanice și/sau automate praful și depunerile de materiale nefolositoare rezultate din activitatea unității;

-

se curăță cu apă și produse detergente suprafața ce urmează a fi supusă acțiunii de dezinsecție, de resturile aderente, astfel încât -

să poată fi recunoscut materialul de fabricație pe întreaga lui suprafață.

b)

Dezinsecția propriu-zisă:

-

se calculează suprafața totală ce va fi supusă acțiunii de

dezinsect • ie.

-

se alege insecticidul specific avându-se în vedere obligatoriu și

toxicitatea față de om, și se utilizează conform instrucțiunilor de folosire ale acestuia. Produsul ales trebuie să fie înregistrat și autorizat.

-

corespunzător suprafețelor stabilite se va calcula cantitatea de toxic necesară. La stabilirea necesarului de substan . tă se va

. tine seama de suprafața tratată, de instrucțiunile producătorului privind cantitatea

de

substanță

ce se

aplică

pe m 2

(în general,

în aplicarea

prin pulverizare, se socotește cantitatea de 0,05 (50 ml) -

O, 1 (100 ml) litri soluție pe m 2

ca fiind suficientă), de concentrația soluției aplicate, precum și de concentrația în substanță activă a substanței folosite.

-

se condiționează obiectivul, pentru acțiunea de dezinsecție, prin îndepărtarea excesului de umiditate de pe suprafețe.

-

se aplică soluția de lucru calculată pe obiectiv, începând de sus în jos (grinzi, plafoane, stâlpi de susținere, se continuă pe pereți și pardoseală) și din partea opusă spre ieșire. Aplicarea se face prin pulverizare fină, pe întreaga suprafață, insistându-se asupra locurilor preferate de dăunători (pervazul ferestrelor, pereții despărțitori, deasupra ușilor, pe tavan, unghiuri, în spatele vestiarelor, de-a lungul conductelor etc.), cât mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluție de lucru pe fiecare metru pătrat. Dezinsecția se continuă la exteriorul

•

clădirilor, mai ales la pervazul ferestrelor și tocurile ușilor, în locul de depozitare a gunoiului și în alte zone suspecte aflate în incinta unității.

-

se realizează în două reprize, la interval de 2 ore.

-

se închide obiectivul și se sigilează (cu bandă adezivă de hârtie, pe care scrie "ATENȚIE, NU INTRAȚI, PERICOL DE INTOXICAȚIE!").

-

se respectă timpul de contact de cel puțin 24 ore, apoi se realizează condiționarea obiectivului (aerisire, spălarea instalațiilor și a utliajelor care vin in contact direct cu materia primă sau produsul finit).

Dacă

se

dorește

realizarea

dezinsecției

prin

aerosolizare (dispersarea

în aer a unor particule fine de 40 -

50 microni, de substanțe insecticide) toate instalațiile electrice se vor scoate de sub tensiune, pentru a se evita scurtcircuitele și accidentele de muncă prin electrocutare. Se vor utiliza generatoare speciale tip Swingfog, ce produc temperatura ridicată de 350°C necesară transformării în ceață a inșecticidului lichid, care se dispersează în spații închise și se depune dup ' ă 15-18 ore sub forma unei pelicule fine de microcristale insecticide, cu remanență de contact pe suprafețele tratate. Fumigațiile se aplică după

curățarea

încăperilor,

cu

ușile

și

ferestrele

bine

închise

- etanșeizate (cu hârtie adezivă). După dezinsecție, nu se vor

xecuta noi văruiri

înainte

de

60-70

zile,

pentru

a nu îndepărta

pelicula insecticidă remanentă.

Operațiunea se realizează prin introducerea din afară a țevii de eșapament de la aparatul de dipersie (de tip Swingfog) prin orificii sau prin ușa întredeschisă, prezența oamenilor în ceața toxică din interior fiind interzisă. Perioada de contact este de 36-48 ore.

c)

Controlul eficienței dezinsecției

Se realizează de către personalul sanitar veterinar, instruit în acest scop și dotat cu materialele necesare.

7.8.

Acesta intră primul în obiectiv, după desigilarea acestuia,

.

utilizează echipament de protecție adecvat (halat, mănuși de unică folosință, protectoare pentru încălțăminte și dacă este cazul, mască buco-nazală).

7.9.

În cazul insectelor zburătoare, eficienta dezinsect . iei se

realizează prin observarea prezenței insectelor moarte în spațiile tratate

și reducerea numărului de insecte vii din aer și de pe suprafețe. Pentru evaluarea

procentuală

a eficienței dezinsecției se pune un anumit număr. de benzi lipicioase

timp

de 1/2 -

1 oră, înainte

și după dezinsecție.

Se

stabilește

procentul

de

insecte

capturate

după dezinsecție, față de cele capturate înainte de dezinsecție, după care se stabilește eficiența, scăzând procentul obținut din 100.

7.10.

În cazul insectelor nezburătoare, se pot număra insectele vii de pe o suprafață înainte și după dezinsecție stabilind eficiența la fel ca la insectele zburătoare.

8.

Deratizarea

vizează

distrugerea

tuturor

rozătoarelor

din perimetrul unității și evitarea trecerii acestora în vecinătăți.

8.1.

Succesul acțiunilor de distrugere depinde de seriozitatea și

profesionalismul acțiunilor sistematice desfășurate în unități, dar și de cooperarea

cu

unitățile

vecine

pentru

sincronizarea

măsurilor

de combatere, prevenindu-se astfel invadarea altor gospodării, dată fiind marea mobilitate a rozătoarelor.

8.2.

Este recomandabil ca acțiunile de distrugere a insectelor și rozătoarelor dăunătoare să se execute combinat, în scopul realizării unor zone libere de astfel de dăunători.

8.3.

Modul de aplicare ține atât de biologia rozătoarelor, cât mai ales de evitarea fenomenului de rezistent . ă. Pentru aceasta se utilizează fie un singur raticid (durata între deratizări fiind de 6 luni), fie mai multe

substanțe,

utilizând

mai

întâi

raticidele

cu

acțiune

insidioasă (anticuagulantele) și în ultima parte pe cele cu acțiune brutală (hidrogen fosforat, fosfură de zinc).

8.4.

Pentru canalele de evacuare a dejecțiilor se recomandă

blocurile raticide hidrofuge.

8.5.

Cele mai utilizate mijloace de deratizare sunt cele mecanice și

chimice:

a)

Mijloacele mecanice

-

Sunt

folosite

diferite

tipuri de capcane

sau curse care se amplasează ținând seama de căile obișnuite de circulație, la circa 40 - 50 cm de galerie. La început, capcanele se lasă nearmate câteva zile și numai după ce rozătoarele se obișnuiesc cu prezența lor, se armează.

-

Un alt mijloc eficient de combatere a rozătoarelor constă în inundarea galeriilor cu apă sub presiune, distrugând mai ales puii.

b)

Mijloacele chimice

-

Sunt foarte eficiente și se numesc generic raticide. Raticidele pot fi substanțe anorganice sau organice,

de natură vegetală sau de sinteză. De asemenea, după modul cum acționează, pot fi toxice de ingestie și toxice respiratorii.

-

Toxicele de ingestie se aplică sub formă de momeli toxice alimentare: boabe de cereale sau alt suport alimentar impregnate cu soluții toxice; pulberi folosite la prăfuiri.

-

Toxicele respiratorii constituie un mijloc mai eficient de eliminare a rozătoarelor, distrugându-le pe toate cele aflate în galeriile sau în spațiile gazate.

8.6.

Se aplică în special galeriilor care nu au comunicare cu spații

locuite

de

om

și

unor

spații

închise

folosite

ca

depozite,

care deasemenea nu au legătură cu cele locuite de om.

8.7.

Etapele și operațiunile deratizării:

a)

Curățenia mecanică

-

se scot animalele în padocuri sau se mută în alte obiective care au fost în prealabil, supuse măsurilor D.D.D.;

-

se evacuează gunoiul și resturile furajere și se depozitează pe platforma de gunoi;

-

se spală cu apă și se îndepărtează toate resturile organice aderente de suprafețe;

b)

Aplicarea rodenticidului

-

se folosesc momeli toxice și/sau prăfuiri pe locurile circulate de rozătoare,

galeriile

accesibile,

locurile

de

acces

din

afara adăposturilor. La galerii se poate aplica gazarea. Se otrăvesc sursele de apă;

_

-

în cazul în care animalele nu se evacuează, momelile toxice și prăfuirile se aplică în locurile circulate de rozătoare, dar la care animalele nu pot avea acces (grinzile de susținere ale acoperișului, camerele de depozitare a furajelor, alte camere anexe, pervazurile ferestrelor (când aleile de servire sunt laterale), aleile de servire (dacă se poate asigura închiderea perfectă a ușilor de la boxe);

-

în afara adăposturilor se procedează la fel ca în primul caz. Se pot amplasa stații de intoxicare în interior și în exterior;

-

în timpul verii, o atenție deosebită se va acorda spațiilor verzi dintre adăposturi și din vecinătatea adăposturilor (unde șobolanii se retrag și sapă galerii), canalelor, conductelor de alimentare cu apă și hrană, precum și canalelor de evacuare a dejecțiilor. Asupra acestora se

va

acționa

aplicându-se

prăfuirea

cu

pulberi

toxice

asupra galeriilor și locurilor umblate, precum și momeli toxice alimentare. Se poate executa gazarea galeriilor;

-

momelile neconsumate de rozătoare trebuie adunate la sfârșitul acțiunii de deratizare de către cei care le-au amplasat și se vor distruge prin ardere sau se vor îngropa (cel puțin un metru adâncime, la o distanță de cel puțin 50 m de sursele de apă);

-

toate galeriile trebuie astupate, urmele vizibile de rozătoare se curăță, iar după câteva zile se va reinspecta zona tratată pentru a se verifica apariția urmelor proaspete.

9.

Măsuri generale de protecție pentru păstrarea, manipularea ș1 utilizarea pesticidelor

9.1

Păstrarea

decontaminanților,

insecticidelor,

rodenticidelor trebuie făcută numai în ambalaje originale, ermetic închise, în locuri răcoroase, departe de alimente și furaje și în siguranță față de copii și persoane neavizate.

9.2

În timpul utilizării:

-

manipularea și aplicarea numai de persoane adulte perfect familiarizate cu măsurile de protecție;

-

purtarea obligatorie a echipamentului de protecție;

-

evitarea contactului toxicelor cu pielea;

-

purtarea mănușilor și a ochelarilor de protecție;

-

purtarea măștii pe față la pulverizările în spațiile închise;

-

aplicarea pulberilor și momelilor, numai cu mâna protejată;

-

nu se va ingera materialul concentrat; nu se bea, nu se mănâncă și nu se fumează în timpul lucrului sau manipulării;

-

nu se pulverizează când este vânt;

-

surplusul sau apa de spălare a utilajului de lucru nu se aruncă în ape stătătoare sau curgătoare;

-

spălarea

și

denocivizarea

cu

soluție

de

detergent

a echipamentului de protecție;

-

spălarea și depozitarea într-un loc sigur a containerelor șI ambalajelor goale, după utilizarea conținutului.

9.3.

Nu sunt admiși să lucreze cu substanțe toxice: tinerii sub 18 ani,

persoanele

cu răni deschise,

femeile gravide sau cele care alăptează, persoanele suferinde de unele boli (de ficat, inimă, plămâni, sistem nervos etc.) și alcoolicii.

Personalul D.D.D trebuie să fie:

-

dotat cu trusă de prim ajutor;

-

instruit periodic cu privire la măsurile de aplicare a D.D.D și să cunoască normele de protecție a muncii referitoare la activitatea pe care o desfășoară.

FIȘA 13

Proceduri de vaccinare de necesitate pentru pesta porcină clasică

1.

Dacă autoritatea veterinară centrală a României intentionează să aplice vaccinarea trebuie să trimită Comisiei Europene un '

Plan al vaccinării de necesitate care să includă informații cu privire la:

a)

situația bolii care a condus la solicitarea vaccinării de necesitate

b)

extinderea zonei geografice în care trebuie efectuată vaccinarea

_de necesitate și numărul de exploatații de porcine din acea zonă

c)

categoriile de porci și numărul aproximativ de porci ce trebuie vaccinati

d)

vaccinul '

ce urmează a fi utilizat

e)

durata campaniei de vaccinare

f)

înregistrarea și identificarea animalelor vaccinate

g)

măsurile referitoare la mișcarea porcilor și a produselor acestora

h)

criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile se vor aplica în exploatația de contact

i)

alte elemente corespunzătoare stării de necesitate, incluzând examinările clinice și de laborator efectuate pe probe prelevate în exploatațiile în care animalele au fost vaccinate și în celelalte exploatatii localizate în zona de vaccinare.

2.

în cursul 'perioadei de execuție a vaccinărilor de necesitate, autoritatea veterinară centrală a României dispune ca:

a)

nici un porc viu să nu iasă din zona de vaccinare, exceptând cazul în care urmează să fie transportați pentru tăiere imediată la un abator desemnat de autoritatea veterinară locală, situat în cadrul zonei de vaccinare sau în apropierea acelei zone, ori la o întreprindere de ecarisare sau un loc corespunzător unde porcii sunt uciși imediat și cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială.

b)

carena provenită de la porcii vaccinați de necesitate să fie prelucrată sau marcată și tratată conform prevederilor legale

c)

materialul seminal, ovulele și embrionii colectați de)c:i porcii ce urmează să fie vaccinați de necesitate, pe o perioatjă de 30 de zile

înainte de vaccinare

să fie identificați

și distruși

sub supraveghere oficială

3.

Aceste prevederi se aplică pentru o perioadă minimă de 6 luni, consecutivă realizării

operațiunilor de vaccinare din zona în cauză, perioadă în care trebuie aplicate măsuri pentru a se interzice:

a)

ieșirea porcilor serologic pozitivi din exploatația în care aceștia sunt ținuți,

cu excepția cazurilor în care sunt destinați tăierilor imediate

b)

colectarea materialului seminal, a embrionilor sau a ovulelor provenite de la porcii serologice pozitivi

c)

ieșirea purceilor proveniți din scroafe serologic pozitive din exploatația de origine, exceptând cazuri în care sunt trimiși la abator pentru tăiere imediată sau într-o exploatație după ce s-a obținut rezultat

negativ

la testul serologic

pentru anticorpii contra pestei porcine clasice

4.

Decizia de a aplica vaccinarea de necesitate poate fi luată de

autoritatea

veterinară

centrală

a României

cu conditia

să nu fie periclitate

interesele

Comunității

Europene

și

să

f ' ie

îndeplinite următoarele condiții:

a)

întocmirea unui proiect de plan de vaccinare care împreună cu decizia de aplicare a

vaccinării

trebuie

notificate

Comisiei

Europene

înainte

de începerea acțiunii.

b)

să stipuleze că toți porcii din exploatațiile în care urmează să fie vaccinați

trebuie

tăiați

sau uciși

cât

mai

rapid

posibil

după realizarea vaccinării, iar carnea proaspătă provenită de la aceștia trebuie prelucrată sau marcată și tratată conform prevederilor în vigoare.

5.

în cazul în care a fost utilizat un vaccin marker în campania de vaccinare se procedează la fel cu privire la marcarea cărnii de la porcii vaccinați și utilizată ulterior precum și destinația produselor tratate.

6.

Când pesta porcină clasică a fost confirmată la porcii sălbatici, iar datele epidemiologice disponibile indică faptul că există posibilitatea ca boala

să

se

răspândească,

poate

fi

introdusă

vaccinarea

de necesitate

conform procedurilor

cunoscute

pentru porcii domestici. Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să trimită Comisiei Europene Planul vaccinării de necesitate, iar la fiecare șase luni să înainteze aceleiași comisii un raport cu privire la rezultatele campaniei de vaccinare împreună cu raportul care se referă la măsurile de eradicare a pestei porcine realizate.

7.

Potrivit prevederilor HG nr. 1026/2003 privind strategia de

nevaccinare

pentru

pesta

porcină

clasică

a

porcilor

pe teritoriul României, începând cu data de 15 septembrie 2003 este interzisă

vaccinarea antipestoasă porcină pe teritoriul României, cu excepția porcinelor din unitățile organizate autorizate sanitar veterinar unde vaccinarea

este opțională precum și a porcilor

mistreți pe întreg teritoriul României.

FIȘA 14

Proceduri de stingerea unui focar de pestă porcină clasică și ridicarea restricțiilor sanitare veterinare

1.

Stingerea

unui focar

de pestă

porcină

clasică

reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor și restricțiilor, când se constată că:

1.1.

Pe teritoriul localitătii nu mai există animale bolnave sau tinute

sub observație pentru pestă p '

orcină clasică;

'

1.2.

Rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecție ori de supraveghere sunt negative;

1.3.

s-au realizat integral măsurile de profilaxie și combatere

stabilite;

1.4.

Au trecut cel puțin 30 de zile de la lichidarea ultimului caz de boală,

efectuarea

dezinfecției

finale iar rezultatele examenelor

de laborator pentru purceii santinelă au fost negative.

2.

în acest sens medicul veterinar

al circumscripției sanitare veterinare zonale întocmește un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei.

Actul

sanitar

veterinar

de

stingere

a

epizootiei

se înregistrează în evidența primăriei localității pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoștință.

3.

România ca țară, o zonă sau o exploatație de porcine din țara noastră este considerată ca fiind din nou liberă de pestă porcină clasică atunci

când

toate

condițiile

prevăzute

de

Codul

internațional _de sănătate animală pentru pesta porcină clasică sunt îndeplinite.

, _

4.

Agenția Națională Sanitară Veterinară comunică, la cererea Biroului central al Oficiului Internațional de Epizootii

prevederile legale referitoare la reglementările de carantină, import, export, tranzit și reglementările referitoare la programele de supraveghere a săn tății animalelor, care se aplică în țara noastră.

5.

Notificarea

la

serviciile

sanitare

veterinare

ale

Comisiei Europene, din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI, și la autqritățile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a_ ridicării restricțiilor

într-o zonă sau pe tot teritoriul României se transmite conform

Ordinului

ministrului

agriculturii,

alimentației

si pădurilor nr.156/1999

pentru

aprobarea

Normei

sanitare

veterinare

privind anunțarea,

declararea

și

notificarea

unor

boli

transmisibile

ale animalelor.

FIȘA 15

Proceduri de repopulare

1.

Reintroducerea porcilor în exploatațiile unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică nu trebuie să se realizeze mai devreme de 30 de zile

de

la

efectuarea

operațiunilor

de

curățenie

și

dezinfecție, dezinfectantele

ce

au

fost

utilizate

trebuie

să

fie

omologate

și înregistrate în România, operațiunile de curățenie și dezinfecție au fost efectuate sub supraveghere sanitară veterinară și au fost respectate precizările făcute în Fișa nr. 12

2.

La reintroducerea porcilor trebuie luat în considerare tipul de creștere practicat în exploatația respectivă respectându-se următoarele proceduri:

a)

reintroducerea porcilor în exploatațiile de porcine în aer liber trebuie să înceapă cu introducerea

porcilor santinelă care au fost controlați și care au reacționat negativ la controlul prezenței anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice sau care provin din exploatații ce nu fac obiectul unei restricții legate de pesta porcină clasică.

Autoritatea

veterinară

centrală

a

României

solicită

ca

porcii santinelă să fie plasați în întreaga exploatație infectată, iar la 40 de zile de la introducere să preleveze de la aceștia sânge și organe în vederea testării prezenței anticorpilor conform Manualului de Diagnostic.

Dacă nici unul din porci nu a dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice poate avea loc repopularea completă.

Nici un porc nu poate ieși din exploatație înainte de a cunoaște rezultatele negative ale examinării serologice.

b)

pentru exploatațiile cu alte forme de creștere, reintroducerea porcilor trebuie să se realizeze în condițiile precizate la punctul · a) sau

să se

facă repopularea totală cu condiția ca:

(i)

toți porcii să fie introduși pe o perioadă de 20 de zile și să provină din exploatații care nu fac obiectul nici unei restricții legate de pesta porcină clasică

(ii)

porcii

din

efectivul

repopulat

să

facă

obiectul

unei examinări

serologice

conform Manualului

de Diagnostic,

recoltarea probelor să se efectueze cel mai devreme după 40 de zile de la sosirea ultimilor porci

(iii)

nici un porc nu poate ieși din exploatație înainte de a fi disponibile rezultatele negative la examenul serologic

3.

Dacă

au trecut

mai mult

de șase luni de la efectuarea operațiunilor

de curățenie

și dezinfecție

a exploatației,

autoritatea veterinară centrală a României poate acorda derogare, ținând cont de situația epidemiologică.

FIȘA 16

Proceduri de instruire pentru serviciile veterinare

1.

Vor fi realizate de către specialiști desemnați și vor cuprinde în primul rând personalul serviciilor veterinare din zona în care boala a fost

declarată

și

din

unitățile

administrative

învecinate

(medici concesionari, medici angajați ai abatoarelor sau ai unităților de creștere, etc).

-

2.

La nivelul Direcțiilor sanitare veterinare județene se pot organiza simulări ale unui focar de pestă porcină clasică la care sunt invitați pentru a fi instruiți medicii veterinari liber profesioniști, din unități și ferme de creștere a porcinelor, medicii veterinari de abator și medicii veterinari zonali.

FIȘA 17

Proceduri de publicitate, avertizare a populației, relației cu mass-media asupra bolii

1.

Agenția Națională Sanitară Veterinară va întocmi lunar un raport privind situația internă și internațională a pestei porcine clasice în lume, care va fi distribuit:

a)

tuturor direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București

b)

asociațiilor de crescători de porcine.

2.

În cazul existenței unui risc privind pestă porcină clasică în țară, în țările vecine și în Europa, Agenția Națională Sanitară Veterinară va iniția emisiuni televizate și intervenții prin intermediul celorlalte mijloace mass-media pentru a explica populației despre aceste aspecte.

3.

Direcțiile sanitare veterinare pe teritoriul cărora evoluează pesta porcină clasică și au teritoriul comun cu unul sau mai multe state învecinate vor monta sisteme vizibile de avertizare și atenționare.

4.

Periodic vor fi publicate în Jurnalul Medicilor Veterinari și alte

publicații

de

specialitate

aspecte

practice

privind

supravegherea, prevenirea și combaterea pestei porcine clasice și implicațiile sanitare și în special economice ale acesteia.

5.

În facultățile de medicină veterinară, o atenție deosebită se va acorda bolilor din lista A a Oficiului Internațional de Epizootii. Studenții vor fi instruiți despre prevederile legale în vigoare, aspectele clinice ale bolii, diagnosticul diferențial, și principiile majore de combatere a bolii.

6.

Colegiul Medicilor Veterinari din România va prezenta

la întâlnirile

zonale

sau na . tionale

cu medicii veterinari concesionari aspectele menționate anterior.

7.

Prefecturile vor fi informate trimestrial privind situația mondială a pestei porcine clasice, privind structurile județene și responsa_bilitățile acestora.

8.

La fiecare Direcție sanitară veterinară județeană si respectiv a municipiului București va exista cel puțin \,Jn

xemplar din Planul de urgență pentru pesta porcină clasică.

•

FIȘA 18

Proceduri pentru scenarii epidemiologice

FACTORUL DETERMINANT

SCENARIUL

I

SCENARIUL li

Nr. de focare

1

1

Nr. focare de infecție

1

1

Intensitatea in zona de 3 kmși 10 km

Efectiv cu până la 2000 porci crescuți intensiv (Penitenciar Oradea 2000 porci)

Efectiv cu până la 6000 porci crescuți intensiv (Exploatația losia Nord a

SC

NUTRIENTUL

SA

Palota 6014 porci)

Nr. mediu de porci din fermă in zona intre 3 și 10 km

3500 porci (GP - 1500

porci

+

Penitenciar 2000 porci)

8020 porci ( GP - 2006

porci

+

Exploatația losia Nord 6014 porci)

Densitatea de porci In

zona cuprinsă intre 3 și 10km

scăzută

medie

Măsuri de combatere aplicate

ORDIN MAAP nr.

404

din

6

septembrie

2002

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control ale pestei

porcine

clasice

ORDIN MAAP nr.

404

din

6

septembrie

2002

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control ale pestei porcine clasice

■

A

M N STERUL

AGR CULTUR ,

PĂDUR LOR,

APELOR

Ș

MED ULU

O

R

D

I

N

pentru

aprobarea

Normei

sanitare

veterinare

privind

Planul

de

contingență

și

Manualul

de

instrucțiuni

pentru

boala

de

Newcastle*)

În

temeiul

prevederilor

art.

31

alin.

(1)

din

Legea

sanitară

veterinară

nr.

60/1974,

republicată,

în

baza

Hotărârii

Guvernului

nr.

739/2003

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Agriculturii,

Pădurilor,

Apelor

și

Mediului,

cu

modificările

ulterioare,

văzând

Referatul

de

aprobare

nr.

158.466

din

12

decembrie

2003,

întocmit

de

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară,

ministrul

agriculturii,

pădurilor,

apelor

și

mediului

emite

următorul

ordin:

Art.

1.

-

Se

aprobă

Norma

sanitară

veterinară

privind

Planul

de

contingență,

cuprinsă

în

anexa

nr.

1,

precum

și

Manualul

de

instrucțiuni

pentru

boala

de

Newcastle,

prevăzut

în

anexa

nr.

2,

care

fac

parte

integrantă

din

pre-

zentul

ordin.

Art.

2.

-

Direcțiile

sanitare

veterinare

județene

și

a

municipiului

București,

precum

și

institutele

centrale

de

profil

vor

duce

la

îndeplinire

prevederile

prezentului

ordin.

Art.

3.

-

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

va

con-

trola

modul

de

îndeplinire

a

prevederilor

prezentului

ordin.

Art.

4.

-

Prezentul

ordin

va

fi

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

,

și

va

intra

în

vigoare

în

ter-

men

de

30

de

zile

de

la

data

publicării

lui.

p.

Ministrul

agriculturii,

pădurilor,

apelor

și

mediului,

Petre

Daea,

secretar

de

stat

București,

23

decembrie

2003.

Nr.

1.114.

*)

Ordinul

nr.

1.114/2003

a

fost

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

,

nr.

176

din

1

martie

2004

și

este

reprodus

și

în

acest

număr

bis.

ANEXA

Nr.

1")

*)

Anexa

nr.

1

este

reprodusă

în

facsimil.

1„2.2

Sursele de virus sunt reprezentate de secrețiile respiratorii, fecale, carcase infectate. Virusul este eliminat în timpul perioadei de

incubat . ie.

1.3

Istoric

Boala a fost semnalată prima dată în Jawa și apoi în jurul unor porturi din Orientul Îndepărtat. Concomitent a apărut În Anglia (1926), în localitatea Newcastle, identificându-i-se etiologia virală și fiind descrisă de Doyle (1927) sub denumirea de „boala de Newcastle". Aceasta s-a extins repede pe toate continentele. La noi a fost descrisă de către Al. Pop În 1943, sub denumirea de „boala de Filaret" .

1.4

Importanță

Pseudopesta este cea mai gravă boală a păsărilor. Ea produce pagube economice enorme prin morbiditatea accentuată, mortalitatea ridicată și afectarea producției de carne și ouă.,

2.

OBIECTIVE

România are statut de

. tară indemnă de boala de Newcastle.

Scopul acestui plan de contingență este de a stabili conduita de alertă și intervenție În caz de necesitate pentru boala de Newcastle.

3.

SPECIFICAT • U GENERALE

3.1

Planul de contingență stabilește măsurile naționale ce se aplică în eventualitatea apariției unui focar de boala de Newcastle. Pentru buna îndeplinire a prevederilor acestui plan, trebuie să existe acces la dotări, echipamente, antiseptice și dezinfectante, produse biologice, personal și la alte materiale corespunzătoare necesare pentru eradicarea rapidă și eficientă a focarului de boală.

3.2

Planul de contingență prevede următoarele :

a)

constituirea unui centru de criză la nivel național;

b)

furnizarea unei liste a centrelor locale de control ale bolii; c)furnizarea de informații cu privire la personalul implicat în

aplicarea măsurilor de control și responsabilitățile acestuia;

d)

conduita

fiecărui

centru

local

de

a

contacta

rapid persoanele/organizațiile implicate direct sau indirect;

e)

modalitatea de achiziționare rapidă a echipamentelor și materialelor necesare;

f)

măsurile aplicate în caz de suspiciune sau confirmare a bolii

de Newcastle;

g)

modalitatea de transport rapid al probelor de diagnostic către laboratorul sanitar veterinar abilitat;

h)

cantitatea de vaccin contra bolii de Newcastle estimată a fi necesară în cazul stabilirii acestei măsuri de profilaxie;

i)

metodele de distrugere a surselor de infecție;

j)

metodele de decontaminare;

3.3

Planul de contingență este necesar atât în caz de suspiciune cât și în caz de confirmare a bolii de Newcastle.

3.4.

Baza legală pentru elaborarea planului o constituie:

a)

Codul Zoo-Sanitar Internațional al OIE

partea a li-a, cap. 2.1.14.

b)

Manualul de Standarde pentru testele de diagnostic și vaccinuri al OIE, partea a li-a, secțiunea 2.1., cap. 2.1.

3.5.

Legislația directă corelativă pe care se fundamentează planul de contingență :

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974,

republicată,

Partea a III-a, Capitolul li, lit. G - boli specifice păsărilor

b)

Ordinul nr. 312/8.08.2001

al

ministrului agriculturii, alimentației

și pădurilor,

prin care se aprobă Norma sanitară veterinară

privind

diagnosticul,

profilaxia,

supravegherea

și combaterea

influenței

aviare,

publicat

în

Monitorul

Oficial

al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

CAPITOLUL li

PREVEDERI LEGISLATIVE

-

PUTERI LEGISLATIVE

pentru boala de Newcastle

1.

SUPRAVEGHEREA

VETERINARĂ

OFICIALĂ

este

reglementată prin:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974,

republicată, care prevede în Partea a III-a, Cap. li, lit. G- boli specifice păsărilor; la cap. 11-art.5, lit. a) ca: ,,medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp și în bune condiții a operațiunilor sanitare veterinare de depistare și prevenire a bolilor infecțioase la animale".

b)

Norma

Sanitară

Veterinară

privind

Programul

de supraveghere,

profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului, secțiunea l-a „Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din Lista A a OIE", modalitățile de supraveghere pentru boala de Newcastle, aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului .

c)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

care aproba „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a „Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicata, prevede la Partea a li-a Cap. li „Măsuri pentru supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală".

d)

Ordinul

nr.

312/8.08.2001

al

ministrului

agriculturii, alimentatiei

si padurilor,

prin care

se aprobă

Norma

sanitară veterinară

privind

diagnosticul,

profilaxia,

supravegherea

și combaterea bolii de Newcastle , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

Pentru supravegherea

și prevenirea

introducerii

bolii de Newcastle în exploatații avicole se vor institui și menține permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:

1.

suprevegherea clinică și anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă și de agrement aflate pe teritoriul României;

2.

respectarea regulilor sanitare veterinare și de zooigienă privind popularea, hrănirea, exploatarea și transportul păsărilor;

3.

împrejmuirea exploatațiilor avicole, astfel ca în incinta acestora să nu pătrunda persoane, vehicule și alte animale, decât printr-o intrare special amenajată aflată sub contolul sanitar-veterinar;

4.

construirea și amenajarea la intrarea în exploatația avicolă a unui filtru sanitar veterinar

dimensionat

în raport

cu numărul

personalului,

în care să se efectueze schimbarea

obligatorie a hainelor și a încălțămintei cu echipament de protecție antiepizootică;

5.

interzicerea intrării în exploatația avicolă a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producție cu excepția organelor de control, care vor respecta condițiile obligatorii de filtru sanitar;

6.

interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatației, precum si desfăsurarea altor activități diferite de specificul acesteia;

7.

menținerea obligatorie în carantina profilactică a păsărilor ce urmează să fie introduse în exploatație;

8.

asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incintă;

9.

organizarea și amenajarea conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animală și a furajelor;

1O. evacuarea dejecțiilor și depozitarea lor astfel încât să nu constituie surse de poluare;

11.

aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție;

12.

solicitarea avizului autorităt . ii sanitare veterinare la fiecare

introducere de noi efective în exploatațiile avicole;

13.

anunțarea imediată a medicului veterinar oficial la apariția sau suspiciunea unei boli transmisibile;

14.

până la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;

15.

se interzice vânzarea și scoaterea din incintă a produselor de origine animală, furajelor, gunoiului și altor materiale;

16.

se va urmări permanent

și în mod sistematic

starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice și necropsice în vederea depistării la timp a primelor suspiciuni de boală;

17.

în exploatațiile indemne se vor introduce ouă de incubat, pui de o zi și tineret înlocuire, numai din unități indemne;

18.

în zona de protecție a exploatației, cu o rază de cel puțin 3 km se va asigura supravegherea și menținerea sănătății efectivelor de păsări prin depistări periodice;

19.

orice mișcare interjudețeană a efectivelor de păsări va fi avizată de către Agenția Națională Sanitară Veterinară prin direcțiile sanitare veterinare județene implicate;

20.

exploatațiile avicole au obligația să respecte tehnologia de creștere și tehnologia sanitară veterinară conform legislației în vigoare;

21.

se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a păsărilor ce se aduc in târguri, piețe, expoziții;

22.

periodic la intervale de cel mult o săptămână din exploatațiile avicole se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară;

23.

supraveghere serologică a statusului imun la 14-21 zile de la vaccinarea a li-a a efectivelor de păsări. La efectivele de păsări importate, pentru efectuarea examenului virusologie, se vor recolta tampoane traheale și cloacale de la un lot de 60 păsări, între a 7-a și a 15-a zi a perioadei de carantină.

24.

expedierea probelor și interpretarea rezultatelor revin autorității sanitare veterinare competente prin medicul veterinar oficial.

2.

CERTIFICAREA VETERINARĂ

este reglementată de:

a)

Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr nr.114/1975,

care aprobă Normele și măsurile sanitare veterinare de punere in aplicare a Legii sanitare veterinare nr.60/1974, partea 2-a, cap. 2 - ,,Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelelor și produselor de origine animală", ce cuprinde reguli pentru emiterea și utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale și produse de origine animală.

b)

Codul internațional de sănătate a animalelor,

Titlul1.3. "Etica veterinară si certificarea În schimburile internationale de animale vii si produse de origine animală se efectuează

În baza certificarii veterinare" și menționează elementele de care trebuie să țină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de țara exportatoare. Cap. 1.3.2, art.1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaționale aprobate de O.1.E.

c)

Legea Sanitară Veterinară nr.60/1974,

republicată, prevede la art.31. alin.(5) ca „în cadrul acțiunilor de supraveghere a sănătății animalelor și a sănătății publice, autoritatea sanitară veterinară de stat emite (... ) certificate sanitare veterinare de transport pentru animale și certificate sanitare veterinare pentru

exportul produselor, al subproduselor necomestibile de origine animală (...)".

d)

Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 133 din 19.07.2000

pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare cu privire la certificarea animalelor și a produselor de origine animală destinate exportului definește criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea și gestionare acestora.

e)

Ordinul

ministrului

agriculturii

și

alimentației nr.177/14.09.2000,

stabilește metodologia

de tipărire,

emitere

și gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii și produse de origine animală.

3.

MĂSURILE DE PROTECT •

IE constau in

:

3.1

Măsuri de protecție privind importul

de animale, produse

animaliere și de origine animală și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor sunt reglementate de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cap. IV

,,Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale", art. 24 - 28 stabilește procedurile vizând importul, tranzitul și exportul în, prin și din România;

b)

Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor și măsurilor

sanitare

veterinare"

pentru

aplicarea

Legii

sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata prevede la Partea a

li

a, cap.

li

„Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală",

măsuri privind „controlul sanitar veterinar

asupra

importului,

exportului

și tranzitului

de animale, produse de origine animală și furaje".

c)

Ordinul ministrului agriculturii si alimentației nr.70/1998 privind condițiile și procedura de avizare sanitară veterinară a importului, exportului și tranzitului de animale, produse și subproduse de origine animală, furaje și alte produse și materii ce pot influența sănătatea animalelor

și

sănătatea

publică,

cu

modificările

si

completările

ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.499/23,12,1998 ;

d)

Ordinul

ministrului agriculturii, alimentației si pădurilor nr.

234/10.08.2001 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală", cu modificările si completările ulterioare publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 456/10.08.2001;

e)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului

interna onal de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1. - dispoziții privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2.- ,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar la Capitolul 1.5.5. ,,Măsuri zoosanitare la sosire";

f)

,,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevede liniile generale de desfășurare a comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animală

3.2

Măsuri de protecție privind monitorizarea mișcărilor interne

de animale, reglementate de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, prevede la cap. li „Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale"

reguli pentru circulația animalelor și produselor de origine animală în interiorul tării.

b)

O '

rdinul

ministrului

agriculturii

si

industriei

alimentare

nr.114/1975

• ce aprobă

„Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata prevede la Partea a li-a, Cap. li „Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală" detalii privind circulația animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul, naval.

3.3

Măsuri de protecție privind supravegherea aglomerărilor temporare de animale

(târguri, expoziții, concursuri, baze de export, stațiuni de carantină)

a)

Ordinul

ministrului

agriculturii

și

industriei

alimentare nr.114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede la Partea a li-a, cap. li, reguli pentru organizarea și funcționarea locurilor cu aglomerări

temporare de animale

(târguri,

oboare,

expoziții),

b)

Hotărârea

Guvernului

nr.

19/17.01.1996

aprobă

„Regulamentul cadru de organizare și funcționare a piețelor, târgurilor și oboarelor" si Hotararea Guvernului nr. 732/2003 privind unele măsuri de comercializare a produselor agroalimentare in piețe, târguri și oboare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 204/30.08.1996;

c)

Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului internațional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import și de Export", Cap. 1.5.3 - ,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare".

4.

NOTIFICAREA INTERNĂ ȘI INTERNATIONALĂ:

4.1

Se va face în conformitate cu prevederile

Ordinului nr.156 din 27 decembrie 1999

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000, după cum urmeaza:

a)

,,Notificarea internă imediată către autoritățile veterinare oficiale în cazul suspiciunii sau confirmării bolii de Newcastle este obligatorie."

b)

,,Notificarea internă constă în anunțarea oficială făcută de medicul veterinar al circumscripției sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparținând altor ministere decât Ministerul Agriculturii și Alimentației sau de conducerile acestora ori serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax, e-mail ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcția sanitară ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcția sanitară veterinară județeană, respectiv a municipiului București".

c)

După confirmarea oficială a diagnosticului de boala de Newcastle, autoritățile veterinare competente teritorial notifică imediat boala prin telefon, fax, telex, e-mail la Agenția Națională Sanitară Veterinară. Notificarea oficială internatională a bolilor transmisibile ale

'

animalelor se efectuează numai de către Agenția Națională Sanitară Veterinară.

d)

Notificarea internațională a bolilor menționate se face:

(i)

la serviciile sanitare veterinare și fitosanitare ale Comisiei Europene,

din

cadrul

direcțiilor

generale

XXIV

și

VI,

și

la

administrat • iile veterinare centrale ale statelor membre;

(ii)

la Biroul central al Oficiului Internațional de Epizootii (Paris,

Franța);

(iii)

la Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);

(iv)

la administrațiile veterinare centrale ale țărilor vecine și, după caz, ale țărilor cu care România face schimburi economice cu animale vii și cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă care nu depăsește perioada maximă de incubație specifică fiecărei boli (convențiile veterinare bilaterale);

e)

Notificarea internațională a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficială a bolii, prin fax, tel x, e­ mail sau prin alte sisteme electronice de comunicație rapidă, cu referire la apariția unui focar primar de boală declarat, precum și cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul țării

noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile ment • ionate.

4.2

Codul lnternational de Sănătate a Animalelor al Oficiului

lnternational de Epizootii

prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări și informații epizootologice".

4.3

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974

republicată, prevede la cap. 11, art. 5,lit. c), ,,atribuțiile și răspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinară", la cap. III, art. 9, ,,obligațiile deținătorilor de animale și ale unităților care prelevează, depozitează, transportă și valorifică produse de origine animală privind" ,,anunțarea fără întârziere, asupra apariției ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale" iar la art. 1 O, 11,12, - obligațiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele și ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea îmbolnăvirilor la animale

4.4

Ordinul ministerului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, prevede la Partea a

11,

cap. IV "măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" și „reguli pentru anunțarea cazurilor de boală" la animale.

4.5

„Acordul

pentru

Aplicarea

Măsurilor

Sanitare și Fitosanitare"

al Organizației Mondiale a Comerțului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală.

5.

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:

a)

Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr.114/1975

care aprobă Norme și măsuri sanitare veterinare de aplicare a Legii sanitare veterinare nr.60/1974, republicata, Partea li. Cap. III „Măsuri generale de prevenire a bolilor infecto-contagioase la animale", ce prevede la art.11 O

efectuarea de către serviciile veterinare a operațiunilor de depistare a acestor boli; Partea III, Capitolul.

li

a, art.5; este pecizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta și expedia prin delegat probe pentru examen de laborator"; Partea a li-a „norme privind recoltarea, ambalarea și expedierea organelor, produselor patologice, și probelor de sânge În vederea diagnosticului de laborator." Partea a 5-a, unde sunt menționate „indicații pentru efectuarea anchetei epidemiologice", în general se va efectua imediat pentru a confirma prezența sau suspiciunea bolii de Newcastle;

se va efectua o anchetă epidemiologică detaliată de către autoritățile veterinare pentru

stabilirea, dacă este posibil, a cauzei (sursei bolii) și pentru identificarea altei ferme cu risc de infect . ie.

b)

Ordinul

nr. 312/8.08.2001

al ministrului

agriculturii,

alimentatiei si padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară

privind

diagnosticul,

profilaxia,

supravegherea

și combaterea bolii de Newcastle, publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001, art.8, pct.1, lit.g).

6.

PRELEVAREA

DE

PROBE

ȘI

EXAMINAREA

DE

LABORATOR

este reglementată de:

a)

Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr.114/1975

care aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare", pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, part li. Cap. III „Măsuri generale de prevenire a bolilor infecto­ contagioase la animale", ce prevede la art.11O efectuarea de către serviciile veterinare a operațiunilor de depistare a acestor boli; la part.III, cap.li a, art.5 este pecizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta și expedia prin delegat probe pentru examen de laborator''; în partea a li-a „norme privind recoltarea, ambalarea și expedierea organelor, produselor patologice, și probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator''; se prelevează probe de sânge, tampoane traheale, cloacale de la păsările bolnave și probe de organe de la cadavre pe medii speciale

si se

transportă la laborator în condiții corespunzătoare; se efectuează examene serologice: microtestul de inhibare a hemaglutinării, evaluarea

apacității de formare a plajelor; izolarea de virus pe ouă embrionate de găină; indicele de patogenitate intracerebrală. După izolarea și identificarea virusului tulpinile de virus se vor trimite la laboratorul de referință pentru subtipizare.

b)

Norma

Sanitară

Veterinară

privind

Programul

de

-

supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului, secțiunea l-a „Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din Lista A a OIE", modalitățile de supraveghere pentru boala de Newcastle, aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului .

c)

,,Manualul de Standarde pentru Teste de Diagnostic

și

Vaccinuri"

prevede la secțiunea 1.1.1. - metode standardizate pentru prelevarea de probe, la cap 1.2. - elemente de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3. - principiile de validare a metodelor de diagnostic pentru bolile infecțioase, la cap.5.1. - transferul internațional și transportul materialelor patologice de la animale, partea a li-a, secțiunea 2.1., capitolul 2.1. -metode de supraveghere și diagnostic pentru boala de Newcastle.

d)

Ordinul

ministrului

agriculturii

și

alimentației

nr 53/17.07.1997

au

fost

stabilite

criteriile

pentru

autorizarea

laboratoarelor sanitare veterinare din România.

e)

Ordinul ministrului

agriculturii

și

alimentației

nr. 25/28.04.1995

s-a constituit „Comitetul Tehnic și al Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor și Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar" a căror componență a fost modificată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentației

nr 26/17.04.1997 și Ordinul ministrului agriculturii si alimentației nr. 148/9.12.1999

f)

Ordinul

ministrului

agriculturii

și

alimentației

nr 146/17.08.2000

a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator'' (GLP).

g)

,,Codul Internațional de Sănătate a Animalelor''

care

precizează la Partea a 4-a Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaționale"

h)

Ordinul nr. 312/8.08.2001

al

ministrului

agriculturii, alimentatiei, apelor și padurilor, prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea și combaterea bolii de Newcastle , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

7.

OPERAȚIUNILE DE CURĂȚENIE ȘI DEZINFECȚIE

sunt

reglementate de:

7.1.

Legea Sanitară Veterinară nr. 60/1974,

republicată, prevede la Cap.4 art.21 ca unitățile care dețin mijloace pentru transportul animalelor și al produselor de origine animală sunt obligate să organizeze stații sau puncte de spălare și dezinfecție, cu respectarea condițiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii.

7.2.

Ordinul ministerului agriculturii și industriei alimentare nr.114/1975

care aproba „Norme si măsuri sanitare veterinare" pentru aplicarea legii sanitare veterinare republicata, prevede in partea a V-a Instrucțiuni pentru efectuarea dezinfecției, dezinsecției și deratizării, iar la cap. 4 Partea a II-a- prevederi privind dezinfecția de necesitate și dezinsecția în locurile contaminate.

7.3.

,,Codul Internațional de sănatate a animalelor" al OIE

prevede la partea a 4-a, titlul 4, măsuri pentru distrugerea agenților patogeni și a insectelor vectori.

7.4.

Ordinul nr. 312/8.08.2001

al

ministrului agriculturii, alimentatiei

si padurilor,

prin care se aprobă Norma

sanitară

veterinară privind profilaxia, supravegherea și combaterea bolii de Newcastle, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001, care prevede următoarele:

a)

Operațiunile de curățire

și dezinfecție se vor efectua sub supravegherea

medicului

veterinar

oficial,

în

conformitate

cu instrucțiunile medicului veterinar de stat și a reglementărilor în vigoare:

b)

Dezinfectantele care se vor utiliza și concentrațiile lor sunt cele aprobate de către autoritatea sanitară veterinară teritorială.

c)

Procedura

pentru

curățarea

și dezinfecția

primară

a exploatației infectate constă în:

(i)

• aspersarea incintelor în care păsările au fost cazate și orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificării sau examenului post-mortem,

cu dezinfectantele aprobate de legislația sanitară veterinară în vigoare;

(ii)

colectarea și distrugerea împreună cu carcasele a tuturor resturilor de păsări sau de ouă, care ar putea contamina clădirile terenurile, instrumentele, etc;

(iii)

menținerea dezinfectantului folosit, cel puțin 24 de ore pe suprafețele menționate mai sus.

d)

Procedură pentru curățarea și dezinfecția

finală

a exploatației infectate constă în:

(i)

îndepărtarea grăsimilor și resturilor de pe toate suprafețele prin aplicarea unui agent de degresare, urmată apoi de spălare cu apă;

(ii)

aplicarea dezinfectantului după spălare și menținerea acestuia timp de 7 zile;

(iii)

repetarea aplicării unui agent degresant, clătirea cu apă rece, aspersarea cu dezinfectant și spălarea din nou cu apă;

(iv)

prelucrarea așternutului folosit și gunoiului de grajd prm metode care să permită distrugerea virusului.

8.

MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A BOLII DE NEWCASTLE

8.1.

Prevenirea bolii

se realizează prin metode de profilaxie generală și metode de profilaxie specifică :

8.1.1.

profilaxia generală

:

pentru

prevenirea introducerii și difuzării bolii de Newcastle in exploatațiile avicole se instituie și se mențin permanent următoarele măsuri de profilaxie generală :

a)

Împrejmuirea exploatațiilor avicole, astfel ca în incinta acestora să nu poată pătrunde persoane, vehicule și animale, decât printr-o intrare special amenajată aflată sub control sanitar veterinar;

b)

construirea și amenajarea la intrarea În exploatația avicolă a unui filtru sanitar veterinar,

dimensionat

În raport cu numărul personalului , in care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor și Încălțămintei de stradă cu echipament de protecție antiepizootică;

c)

interzicerea intrarii În exploatația avicolă a persoanelor care nu lucrează direct in procesul de producție, cu excepția organelor de control, care vor respecta condițiile obligatorii de filtru sanitar;

d)

respectarea regulilor sanitare veterinare și de zooigienă privind popularea, hrănirea, exploatarea și transportul păsărilor;

e)

interzicerea introducerii În ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatației , precum și desfășurarea

altor activități diferite de specificul acesteia;

f)

menținerea obligatorie În carantină profilactică a păsărilor ce urmează să fie introduse in exploatație;

g)

asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai in incintă;

h)

organizarea

și

amenajarea

conform

regulilor

sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animală și furajelor;

i)

evacuarea dejecțiilor și depozitarea lor, astfel Încât să nu constituie surse de poluare;

j)

aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție;

k)

solicitarea avizului autorității sanitare veterinare, la fiecare introducere de noi efective in exploatațiile avicole, la livrarea și trecerea păsărilor de la o categorie la alta, lotizări și alte mișcări de efective;

I) anunțarea imediată a medicului veterinar oficial la apariția sau suspiciunea unei boli transmisibile;

m)

pâna la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;

n)

se interzice vânzarea și scoaterea din incintă a produselor de origine animală, furajelor, gunoiului și

altor materiale,

până la clarificarea situației epidemiologice a exploatației;

o)

se va urmări permanent și în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice și necropsice în vederea depistării la timp a primelor suspiciuni de boală, luându-se măsuri pentru stabilirea rapidă a diagnosticului, prin examene de laborator;

p)

în exploatațiile indemne se vor introduce ouă pentru incubat, pui de o zi și tineret de înlocuire , numai din unități indemne;

r)

în zona de protecție a exploatației, cu o raza de cel putin 3 km se va asigura supravegherea și menținerea sănătății efectivelor de păsări din gospodăriile populației, prin depistări periodice și vaccinări de întreținere;

s)

orice miscare interjudeteana a efectivelor de pasari va fi avizată de Agenția Națională Sanitară Veterinară prin direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București implicate;

ș)

-exploatațiile

avicole au obligația să respecte tehnologia de crestere si tehnologia

sanitara veterinara, conform

legislatiei în vigoare;

t)

se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a păsărilor ce se aduc în târguri , piețe, expoziții.

ț)

periodic, la intervale de cel mult o săptămână, din exploatațiile avicole și după caz, din gospodăriile populației se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară;

u)

expedierea

probelor

și

interpretarea

rezultatelor

revin autorității sanitare veterinare

competente

prin medicul veterinar oficial;

v)

în cazul diagnosticării bolii de Newcastle în exploatația avicolă sau in zonele de protecție ale acesteia, minimum de 3 km , medicii veterinari

care asigură

asistența

sunt obligați

să se info.rmeze

reciproc în mod operativ, pentru a stabili și aplica cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale și cel județean măsurile ce se impun.

8.1.2.

profilaxia specifică

:

se aplică conform protocolului emis de autoritatea veterinară centrală. În prezent se efectuează vaccinări pe fluxul tehnologic la efectivele de găini, curci, fazani și porumbei conform schemelor stabilite, cu vaccinuri vii - preparate din tulpini lentogene - și vaccinuri inactivate.

8.2

Combaterea bolii

:

8.2.1.

În exploatația avicolă suspectă de contaminare

se instituie următoarele măsuri:

1.

medicul veterinar oficial va asigura notificarea obligatorie și imediată a suspiciunii bolii de Newcastle către autoritatea sanitară veterinară teritorială;

2.

se va face o înregistrare a tuturor categoriilor de păsări indicând numărul păsărilor domestice care au murit, numărul celor care prezintă semne clinice; înregistrarea va fi efectuată zilnic pentru a ține evidența puilor eclozionați sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune;

3.

se vor trimite de urgență la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;

4.

păsările din exploatația suspectă vor rămâne în adăposturile existente, evitându-se contactul cu alte păsări;

5.

nici o pasăre nu va intra sau ieși din exploatație;

6.

toate mișcările de persoane, animale, vehicule, ustensile, din și înspre exploatație, de carne de pasăre, de furaje, deșeuri, așternut, gunoi sau orice ar putea transmite virusul bolii de Newcastle se vor face cu avizul autorității sanitar veterinare teritoriale;

7.

întreaga producție de ouă, indiferent de profilul fermei contaminate (selecție, reproducție sau producție pentru consum) se va dirija până la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitată pentru fabricarea și/sau prelucrarea produselor din ouă, in condiții de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinară teritorială;

8.

se vor folosi mijloace corespunzătoare de dezinfecție la intrarea și ieșirea din halele de păsări precum și din exploatații;

9.

se va efectua o anchetă epidemiologică în conformitate cu art. 8 lit. g) din Ordinul nr. 312/8.08.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei

si pădurilor,

prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea și combaterea bolii de Newcastle;

8.2.2.

După confirmarea oficială a diagnosticului de boală de Newcastle

se notifică imediat boala prin telefon , fax , telex la: Direcția Sanitară Veterinară județeană respectiv a municipiului București,

Agenția Națională

Sanitară

Veterinară,

Institutul

de Diagnostic și Sănătate Animală, Oficiul Internațional de Epizootii și Comunitatea Europeană. în exploatația avicolă în care s-a confirmat oficial prezența bolii de Newcastle se instituie,

următoarele măsuri sanitare veterinare:

a)

toate păsările din exploatație se

sacrifică pe loc fără întârziere; toate păsările care au murit sau au fost sacrificate, precum și toate ouăle se distrug; aceste operații se vor efectua în așa fel încât să reducă riscul răspândirii bolii;

b)

orice material sau deșeu cum ar fi furajele, așternutul sau gunoiul de grajd susceptibil

de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate

corespunzător. Acest

tratament

va asigura

distrugerea virusului bolii de Newcastle, efectuat în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;

c)

atunci când păsările domestice dintr-o exploatație au fost sacrificate în cursul perioadei probabile de incubație a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi oriunde este posibil identificată și distrusă;

d)

ouăle de incubație livrate sau transferate din exploatație în cursul perioadei probabile de incubație vor fi identificate și distruse; puii care au eclozionat din aceste ouă vor fi plasați sub supraveghere sanitară veterinară iar

ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubație a bolii care au fost transferate din exploatație vor fi identificate și distruse, cu excepția celor care au fost anterior dezinfectate corespunzător;

e)

după efectuarea operațiunilor prezentate la punctele a) și b) spațiile folosite pentru cazarea păsărilor, Împrejurimile lor, vehiculele utilizate

pentru ·.

·

• transport

și

toate

echipamentele

posibil

a

fi contaminate vor fi curățite și dezinfectate În conformitate cu legislația sanitară veterinară in vigoare;

f)

nici o pasăre nu va fi reintrodusă in exploatație decât după cel puțin 21 zile de la terminarea acțiunilor prevăzute la punctule);

g)

efectuarea anchetei epidemiologe, care va avea În vedere: perioada de timp în care boala de Newcastle ar fi putut exista În exploatație sau in voliera de porumbei; originea posibilă a bolii de Newcastle În exploatație sau voliera de porumbei și identificarea altor exploatații sau voliere in care se găsesc păsări domestice, porumbei sau alte păsări ținute în captivitate care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeași sursă ; interzicerea circulației personalului, păsărilor

domestice,

porumbeilor

sau

a

altor

păsări

ținute

în captivitate, a altor animale, vehicule,

ouălor, cărnii și carcaselor precum și a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul bolii de Newcastle din sau spre exploatația sau voliera respectivă.

8.2.3.

Autoritatea

Sanitară

Veterinară

competentă

poate extinde măsurile prevăzute mai sus la alte exploatații Învecinate dacă localizarea, configurația lor sau contactul cu exploatația În care boala a fost cofirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare.

Pentru a asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare eradicării bolii de Newcastle, cât mai repede posibil, va fi constituit un grup de criză. Autoritatea Sanitară Veterinară va institui în jurul exploatației infectate, o zonă de protecție cu o rază de cel puțin 3 km care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puțin 1O km. La instituirea acestor zone se va ține cont de factorii geografici, administrativi, ecologici și epidemiologici legați de boala de Newcastle precum și de posibilitățile de monitorizare.

8.2.4.

În zona de protecție

se aplică următoarele măsuri:

1.

identificarea tuturor exploatațiilor din zonă care dețin păsări domestice și sălbatice în captivitate;

2.

inspecții periodice la toate exploatațiile din zonă care dețin păsări, examinarea clinică a acestora, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator;

3.

păsările să fie crescute în hale și adăposturi care să poată fi izolate;

4.

la intrarea și ieșirea din exploatație să existe mijloace de

dezinfecție corespunzătoare;

5.

să

fie

pusă

sub

control

circulația

persoanelor

care manipulează păsări, carcase de pasăre și ouă, vehiculele cu care se transportă păsările, carcasele și ouăle în interiorul zonei; transportul păsărilor va fi interzis cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată;

6.

se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploatația de origine, cu excepția celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară;

7.

transportul așternutului sau a dejecțiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;

8.

vor fi interzise târgurile, piețele, expozițiile sau alte forme de aglomerare a păsărilor domestice sau a altor păsări. Măsurile se vor menține cel puțin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curățenie și dezinfecție preliminară în zona infectată; după această perioadă zona de protecție

va fi inclusă

în zona de supraveghere

sanitară veterinară.

A

8.2.5.

ln zona de supraveghere sanitară veterinară

se vor menține aceleași măsuri.

1.

identificarea tuturor exploatațiilor din zonă care dețin păsări domestice.

2.

controlul circulației păsărilor și ouălor de incubat din interiorul zonei.

3.

interzicerea circulației păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepția transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoțită de un marcaj special de salubritate.

4.

interzicerea circulației ouălor de incubat in afara zonei, cu excepția celor destinate unei stații de incubație desemante de

autoritatea sanitara veterinară; înainte de expediere ouăle ș, ambalajele trebuie dezinfectate.

5.

interzicerea circulației așternutului și dejecțiilor în afara zonei.

6.

interzicerea târgurilor, piețelor, expozițiilor și altor aglomerări de păsări.

7.

se interzice transportul păsărilor cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate. Măsurile se aplică cel puțin 30 zile de la efectuarea operațiunilor de curătenie și dezinfecție in exploatația infectat.

8.3

Măsurile

de combatere

a

bolii

de

Newcastle,

sunt reglementate de:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974

republicată, prevede

la cap. IV -

măsuri pentru „prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"

b)

Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975

care aproba „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicata, prevede la Partea li, Cap. IV ,,măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor (anunțarea cazurilor de boală, obligația deținătorilor de animale, ale administrației publice și ale medicului veterinar in

caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observația

sanitară

veterinară,

carantina

de

necesitate,

zona epizootică, stingerea bolii și ridicarea măsurilor de carantină).

c)

Ordinul

nr.

312/8.08.2001

al

ministrului

agriculturii, alimentatiei

si padurilor,

prin care se aprobă Norma sanitară veterinară privind profilaxia, supravegherea și combaterea bolii de Newcastle, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001.

9.

VACCINAREA DE NECESITATE

9.1.

Decizia de a introduce vaccinarea în completarea măsurilor de control va fi luată de autoritatea veterinară centrală.

9.2.

Comitetul Național de Control al Bolii este responsabil pentru aprovizionarea cu vaccin, folosirea acestuia in

acord cu legislația comunitară și pentru stabilirea zonei in care va fi utilizat.

9.3.

Autoritatea sanitară veterinară centrală se va asigura că:

1.

vaccinarea contra bolii de Newcastle poate fi aplicată ca o măsură suplimentară de control, în situația apariției bolii;

2.

singurele vaccinuri permise sunt cele care au primit avize de comercializare din partea autorității veterinare centrale.

9.4.

Autoritatea sanitară veterinară centrală care efectuează vaccinarea preventivă sau de necesitate contra bolii de Newcastle va informa Comisia Europeană despre:

1.

caracteristicile și compoziția vaccinurilor ce se vor utiliza;

2.

procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitării și folosirii vaccinurilor;

3.

speciile și categoriile de păsări domestice care vor fi supuse vaccinării;

4.

zonele în care vaccinarea va fi efectuată;

5.

motivele pentru care este efectuată vaccinarea.

9.5.

România

poate

dispune

instituirea

unui

program

de vaccinare pentru porumbeii voiajori. Atunci când este cazul va notifica acest lucru Comisiei Europene.

10.

TĂIEREA ȘI UCIDEREA PĂSĂRILOR se va realiza in conformitate cu următoarele acte normative:

a)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974

republicată,

care prevede la art. 19 cap. IV - posibilitatea tăierii păsărilor în regim de "stamping out". Acțiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile „Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul tăierii sau uciderii" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 172/13.09.2000 -

amendat de ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei și pădurilor nr. 425/19.09.2002, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 887/9.12.2002

b)

Ordinul ministrului agriculturii industriei și alimentației nr. 114/1975

care aproba „Norme și măsuri sanitare veterinare"

de aplicare a legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede posibilitatea

uciderii

sau tăierii

în condiții

speciale.

Păsările din

fermele infectate vor fi ucise, iar carcasele distruse pe orice cale care să împiedice răspândirea bolii în alte efective. Păsările din alte efective considerate din punct de vedere epidemiologic a fi cu risc la expunerea directă sau indirectă la infecție vor fi de asemenea ucise și distruse în același mod. Carnea și produsele de la păsările suspecte de a fi infectate vor fi de asemenea distruse pentru prevenirea transmiterii bolii în alte efective.

11.

RESPONSABILITAȚILE SPECIFICE

sunt reglementate

pnn:

a)

Ordinul

ministrului

agriculturii

și

alimentației

nr.125/16.12.1998,

pentru

aprobarea

"Regulamentului

privind organizarea și functionarea serviciilor sanitare veterinare de stat" cu modificările și completările ulterioare.

b)

Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr.63/11.09. 1997

-

stabileste „atributiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, inclusiv în domeniul supravegherii,

prevenirii,

combaterii

bolilor

transmisibile

ale animalelor.

c)

Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001

prin care se constituie

și

se

stabilește

componența

Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice judetene, municipale, orășenești și comunale.

d)

Legea sanitară veterinară nr. 60/1974

republicată, prevede la

cap.IV

„prevenirea

și

combaterea

bolilor

transmisibile

ale animalelor, la art. 15 - atribuțiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor județene, municipale, orășenești, comunale, pentru controlul

bolilor

transmisibile

ale

animalelor

și

la

art.

16 responsabilitățile administrației

publice centrale și locale privind

„prevenirea și combaterea bolilor transmisible ale animalelor''; cap.IV stabilește atribuțiile administrației publice centrale și locale privind "prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"; cap.li

-,,stabilirea atribuțiilor și răspunderilor medicilor veterinari inclusiv pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor''; cap.III - ,,stabilirea obligațiilor deținatorilor de animale și ale unitaților care colectează, prelucrează, depozitează, transportă și valorifică produse de origine animală";

e)

Ordinul ministrului

agriculturii

si

alimentatiei

nr. 1 - 9/1.04.1991

privind aprobarea „Regulamentului de organizare și desfășurare a activităților medicale veterinare particulare" amendat prin „Regulamentul privind atribuțiile și competențele medicilor veterinari liber profesioniști", precum și îndeplinirea unor îndatoriri publice (nr. 04/22.12.98 /85130/23.12.98) prevede la cap. IV și V aceste atribuții și responsabilități ale structurilor implicate pentru supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor.

f)

Contractul de concesionare

încheiat între medicii veterinari concesionari și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor prin Agenția Domeniilor Statului, prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora.

g)

Ordinul ministrului agriculturii alimentației și pădurilor nr. 475/15. 1 O.

2002

stabilește regulamentul de organizare și functionare a Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală în privința supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.

h} Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975

care aproba „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede la Partea III, cap.

li

„Măsuri speciale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare", ,,boli supuse declarării oficiale și măsurilor de carantină", responsabilitățile specifice ale medicilor veterinari , ale organelor administrației publice centrale și teritoriale și ale persoanelor fizice și juridice privind boala de Newcastle.

i)

,,Codul Internațional de Sănătate a Animalelor"

al O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E." prevede la Capitolul 2.1.14.

„Boala de Newcastle", responsabilitățile administrațiilor veterinare centrale în comerțul cu păsări, produse provenite de la acestea și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a păsărilor;

j)

Ordonanța Guvernului României nr.47/12.08.1994

art.5 precizează că se organizează "apărarea împotriva dezastrelor" și se constituie

"Comisia

guvernamentală

de

apărare

împotriva dezastrelor'' condusă de Primul-Ministru cu atribuții prevazute la art.14, iar în subordinea acesteia, "Comisia Centrală pentru epizootii

și supraveghere a contaminării radioactive, chimice și biologice a produselor vegetale și animale"

12.

ECARISAREA

TERITORIULUI

ȘI

PROCESAREA

CARCASELOR DE ANIMALE se ralizează in conformitate cu următoarele acte normative:

a)

Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991-

prin care se

înfiintează

societatea

comercială

,,Protan

SA"

care

are respo '

nsabilitatea

ecarisării

teritoriului,

colectării

și

procesării deșeurilor animaliere.

b)

Ordinul ministrului agriculturii

·și

industriei alimentare

nr.114/1975

care aproba „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, prevede la cap. III, măsuri „pentru distrugerea și valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor și deșeurilor de abator", reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare, și de la unitătile de alimentație publică".

c)

Hotărârea

Guvernului

nr. 162/20.02.2002,

stabilește principiile și condițiile de depozitare a deșeurilor, publicata in M.Of. Partea I, nr. 164/07.03.2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

d)

Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002

incinerarea

deșeurilor publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160/06.03.2002.

e)

Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei și pădurilor nr. 373/26.09.2001

care aproba „Norma sanitară veterinară privind gestionarea deșeurilor toxice și de risc din laboratoarele sanitare veterinare",

publicat

în

Monitorul

Oficial

al

Romaniei

nr. 703/6.11.2001

modificat

și

completat

prin

Ordinul

ministrului agriculturii alimentației și pădurilor

nr. 483/12.12.2001, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 22/16.01.2002.

f)

Hotărârea

Guvernului

nr.

856/16.08.2002

stabilește modalitățile privind „evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile" inclusiv deșeurile periculoase, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/05.09.2002.

13.

SISTEMUL NAȚIONAL DE COMPENSARE

a pierderilor

suferite de proprietarii sau deținătorii de animale ș1 păsări prin tăierea

sau uciderea acestora, sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementată În legislația veterinară prin:

a)

Hotărârea de Guvern nr.614/1995

privind aprobarea

„Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului" republicata, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002 care prevede modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop din fondul special pentru agricultură, constituit potrivit legii bugetului. Prin acest act normativ se specifică faptul că „se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acțiunile de combaterea bolilor epizootice la animale, păsări și albine, boli cu caracter epizootic, precum și cele care au evoluat și care au fost eradicate". Se va efectua

cu

promptitudine,

Într-o

perioadă

de

timp

care,

în conformitate cu legislația europeană, nu va depăși 60 de zile de la data

tăierii

păsărilor

sau

distrugerii

bunurilor

contaminate. Înregistrarea exploatațiilor de animale este reglementată prin:

b)

Ordonanța de urgență nr.108/27.06.2001

aprobată prin

legea 166/10.04.2002 publicata in M.Of. Partea I, nr. 256/16.04.2002 privind exploatațiile agricole, care stabilește la art.4 - ,,dimensionarea exploatațiilor agricole comerciale" iar implementarea se face conform normelor metodologice din 17.06.2002.

c)

Ordinul comun al ministrului agriculturii și alimentației nr. 35/20.09.1994 sial /MF

/

nr. 1238/20.09.1994

stabilește „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acțiunilor de asanare a bolilor la animale.

d)

Legea sanitara veterinara nr. 60/74,

republicată - art. 19 care statuează „acordarea de compensări în cazul

uciderii sau tăierii

animalelor in cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli".

e)

Hotărârea

de

Guvern

nr.614/1995,

republicata

privind aprobarea „Programului de supraveghere, prevenire, combatere si asanare a bolilor la animale si a celor transmisibile de la om la animale și de refacere a șeptelului" care prevede modul de utilizare a sumelor prevăzute in acest scop în fondul special pentru agricultură, constituit potrivit legii bugetului. Prin acest act normativ se specifică faptul că se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acțiunile de combaterea bolilor epizootice la animale, păsări și

albine, boli cu caracter epizootic, precum și cele care au evoluat sau care au fost eradicate. Aceasta se va efectua cu promptitudine, într-o perioadă de timp care, în conformitate cu legislația europeană nu va depăși 60 de zile de la data tăierii păsărilor sau distrugerii bunurilor contaminate.

14.

ÎNREGISTRAREA EXPLOATAT •

IILOR DE ANIMALE

este

reglementată prin:

Ordonanța

de urgență

nr. 108/27.06.2001

aprobată

prin Legea 166/10.04.2002

privind exploatațiile agricole, care stabilește la art.

4

-

,,dimensionarea

exploatațiilor

agricole

comerciale"

iar implementarea se face conform „Normelor metodologice din 17.06. 2002".

15.

SANCT •

IUNI

Prevederile legislative privind sancțiunile sunt reglementate de

Hotărarea Guvernului

nr. 1247/ 7.11.2002

privind stabilirea si sanctionarea contraven . tiilor la normele sanitare veterinare.

CAPITOLUL

III

LANT •

DE COMANDĂ

A.

Structuri specifice permanente ce au responsabilități in relat • ie cu boala de Newcastle

1.

LA NIVEL GUVERNAMENTAL

1.1.

Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin Ordonanța Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap.

li

art 16;

1.2.

Comandamentul

Antiepizootic

Central

-

instituit

prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribu . tii conform art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată.

2.

LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ȘI MEDIULUI

2.1.

Regulamentul

„Comisiei

Centrale

pentru

Epizootii

și

Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale și Animale" instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 145/24.02.2003 și Ordonanța Guvernului nr. 47/12.08.1994 privind apararea împotriva dezastrelor, Cap. li art. 17 lit.g;

2.2.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

din

structura Ministerului

Agriculturii,

Pădurilor, Apelor și Mediului reprezintă autoritatea

veterinară

centrală

(AVC},

a

cărei

organizare

și funcționare este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 si Ordinul nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea „Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificările si completările ulterioare;

2.3.

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, organizat conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 475/10.11.2002.

3.

LA NIVEL JUDET •

EAN

3.1.

,,Comisia

Județeană

pentru

Prevenirea

Dezastrelor"

constituită

În fiecare județ În baza Ordonanței

Guvernului

nr 47/12.08.1994, art. 11;

3.2.

Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit În fiecare

județ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuții conform art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată;

3.3.

Direcția

sanitară

veterinară

județeană,

respectiv

a

Municipiului București -

organizată conform Ordinului ministrului agriculturii

și

alimentației

nr.125/16.12.1998

pentru

aprobarea

„Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificările si completările ulterioare.

4.

LA NIVEL LOCAL (municipii, orașe, comune)

4.1 Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orășenesc și comunal) instituit În baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cap. li.

B.

Structuri specifice pentru cazuri de necesitate ce au responsabilități in relație

cu boala de Newcastle

1.

LA NIVEL CENTRAL

din:

1.1.

CELULA DE CRIZĂ

pentru boala de Newcastle

a.

Se constituie in baza prezentului program și este compusă

(i)

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului;

(ii)

directorul general al Direcției Generale Buget - Finante;

(iii)

subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenției

Nat • ionale Sanitare Veterinare;

(iv)

directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare;

(v)

ministrul finanțelor;

(vi)

ministrul transporturilor;

(vii)

ministrul de interne și administrației publice;

(viii)

președintele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor

b.

Se reunește ori de câte ori există o suspiciune bolii de Newcastle și rămâne operațională până la ridicarea măsurilor de carantină și repopularea exploatatiilor

c.

Împreună

cu Centrul

Național

de Luptă contra

bolii de Newcastle, aceasta are ca principală atribuție stabilirea și urmărirea modului

de aplicare a măsurilor

specifice

și nespecifice

pentru combaterea bolii de Newcastle;

d.

Celula de criză se organizează la nivelul Agenției Naționale Sanitare Veterinare

din cadrul Ministerului Agriculturii,

Pădurilor, Apelor si Mediului.

e.

Coordonatele acesteia sunt: strada Negustori, nr. 1B, sect. 2, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail:

ansv@maa.ro sau ansv.disp@maa.ro

1.2.

CENTRUL NAT •

IONAL DE LUPTĂ CONTRA BOLII DE NEWCASTLE

1.2.1.

Se constituie in baza prezentului program

1.2.2.

Are următoarea componență:

a)

președinte - directorul general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare;

b)

vicepreședinte ... directorul general

adjunct al Agenției

Nationale Sanitare Veterinare;

'

c) secretar -

directorul

Direcției de Sănătate Animală din Agenției Naționale Sanitare Veterinare;

d) membri:

-

(i) directorul general al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

(ii)

directorul general adjunct al Institutului de Diagnostic și

Sănătate Animală;

(iii)

specialist epidemiolog pe probleme de patologie aviară din cadrul Agenției Naționale Sanitare Veterinare;

(iv)

specialist virusolog din cadrul Institutului de Diagnostic

și Sănătate Animală ;

(v)

specialist în patologia aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală;

(vi)

președintele

Uniunii

Crescătorilor

de

Păsări

din

România;

(vii)

specialist responsabil cu monitorizarea;

Centrul Național de luptă contra bolii de Newcastle este condus de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului care coordonează activitatea Agenției Naționale Sanitare Veterinare.

1.2.3.

Are următoarele responsabilități principale:

a)

stabilește, împreună cu celula de criză, măsurile specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii bolii de Newcastle precum și măsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmării bolii;

b)

monitorizează

aplicarea măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra bolii de Newcastle;

c)

elaborează și îmbunătățește strategia de intervenție în caz de necesitate pentru boala de Newcastle;

d)

elaborează și realizează programul de instruire a centrelor locale de luptă contra bolii de Newcastle și a grupelor de experți de la nivel central și local privind conduita de intervenție în cazul unei

situat • ii de necesitate create de boala de Newcastle;

e)

informează celula de criză, conducerea Agenției Naționale

Sanitare Veterinare și celelalte structuri centrale de luptă contra bolii de Newcastle asupra evoluției bolii;

f)

asigură și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de luptă contra bolii de Newcastle;

g)

stabilește și gestionează necesarul de vaccin, în cazul aplicării vaccinării de necesitate pentru controlul bolii;

h)

coordonează toate acțiunile din prezentul program, pe teritoriul României;

i)

asigură dotarea cu

mijloace de comunicare - computere, telefoane

fixe

și

mobile,

fax-uri,

ale

căror

coordonate

trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra bolii de Newcastle, de către celula de criză și de grupele de experți centrali și locali

j)

stabilește lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, e-mail, calificarea și experiența în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul bolii de Newcastle.

1.2.4.

Centrul Național de Luptă Contra bolii de Newcastle are următoarele coordonate:

a) Agenția Națională Sanitară Veterinară - strada Negustori nr. 1 B, sector 2, București, tel. 021-315.78.75, Fax: 021-312.49.67; E­ mail:

ansv@maa.ro

1.3.

GRUPUL NAT •

IONAL DE EXPERT •

I

1.3.1.

Are următoarea componență:

a)

directorul adjunct al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală - șeful grupului;

b)

specialist virusolog - șeful Laboratorului Național de Referință pentru boala de Newcastle;

c)

specialist în patologia aviară;

d)

specialist epidemiolog;

e)

specialist în diagnosticul bolii de Newcastle;

f)

specialist epidemiologie moleculară;

g)

specialist pentru probleme de biosecuritate;

h)

specialist în igienă, protecția și bunăstarea animalelor;

i)

specialist responsabil cu monitorizarea;

j)

alți specialiști existenți la nivel național, care pot realiza competențele de expert al grupului;

1.3.2.

Grupul național de experți se împarte în două:

1.

Subgrupul

care face

deplasarea

în teren

la Centrul județean de luptă contra

bolii de Newcastle și care va coordona activitatea grupului de experți locali;

2.

Subgrupul care rămâne la Institutul de Diagnostic

și Sănătate Animală și al Laboratorului Național de Referință pentru boala de Newcastle.

I

1.3.3.

Atributii:

a)

conduce ancheta epizootologică și evaluează riscul indus de focar;

b)

acordă

asistență

directorului

general

al

Agenției Naționale Sanitare Veterinare pentru evaluarea situației evoluției bolii și a eficienței măsurilor de control aplicate;

c)

efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu boala de Newcastle

d)

dezvoltă noi strategii de control al evoluției bolii;

e)

instruiește

și asistă

structurile

locale

și centrale implicate în lichidarea focarelor de boală.

1.3.4.

Echipa de specialiști de sănătate animală se deplasează la

postul de comandament operațional pentru a efectua următoarele:

a)

în cazul unui focar primar, să conducă imediat ancheta epizootologică pentru a realiza o evaluare detaliată a riscului indus de focar;

b)

în timpul evoluției bolii și a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar și acordă asistență directorului general al Agenției Naționale Sanitare Veterinare privind evaluarea situației;

c)

permanent efectuează expertizarea riscului potențial în relație cu boala de Newcastle și dezvoltă noi strategii de control al bolii;

d)

instruiește și asistă structurile locale și centrale implicate în lichidarea unui focar de bolă de Newcastle privind măsurile în caz de necesitate;

1.3.5.

Are coordonatele: Institutul de Doagnostic și Sănătate

Animlă, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5 București, tel. 021- 410.1299; 021-410.1390; Fax: 021-411.3394; E-mail: office@idah.ro

2.

LA NIVEL TERITORIAL

2.1

Celula teritorială de criză

(

organizată de Direcția Sanitară Veterinară Județeană, respectiv a municipiului București)

2.2

Centrul județean de luptă contra bolii de Newcastle

2.2.1

Este instituit în baza prezentului program;

2.2.2.

Se organizează la nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București și este compus din:

a) directorul adjunct al Direcției Sanitare Veterinare Județene - șeful grupului;

•

b) specialist virusolog si specialist epidemiolog;

c)

specialist în patologia aviară;

d)

specialist igienă protecție și bunăstare animală;

e)

specialist responsabil cu prelevarea și transportul probelor la laborator;

f)

alți specialiști la nivel județean compatibili cu funcția de expert al

grupului.

2.2.3.

Responsabilități

1.

impun, monitorizează (urmăresc și controlează) punerea în aplicare a:

a)

măsurilor specifice veterinare impuse de "Centrul Național de Luptă contra bolii de Newcastle" prin intermediul direcției sanitare

veterinare județene, respectiv a municipiului Bucuresti;

b)

măsurilor generale nespecifice impuse de "Comandar_nentul Antiepizootic Central", prin comandamentele antiepizootice județene și locale (municipale, orășenești, comunale) de „Comisia Centrală de Apărare

împotriva

Dezastrelor"

și

„Comisia

de

Apărare

contra Epizootiilor,

Contaminării

Radioactive,

Chimice

și

Biologice

a Produselor Vegetale și Animale" prin comisiile județene de apărare contra dezastrelor;

c)

coordonarea tuturor acțiunilor cuprinse în prezentul program de alertă și de intervenție, pe raza județului respectiv;

d)

definirea

unei

exploatații

ca

fiind

contaminată,

după consultarea cu grupurile de experți centrali și locali și cu Centrul Național de Luptă contra bolii de Newcastle;

e)

autorizarea mișcărilor de animale, oameni și alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului bolii de Newcastle;

f)

organizarea transportului și tăierea sau uciderea păsărilor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire și a celor suspecte de contaminare și ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;

g)

impuner a, urmărirea și controlul efectuării dezinfecțiilor și dezinsecțiilor, dezinfecția spațiilor de cazare și a incintelor, precum și a mijloacelor de transport, a ustensilelor și echipamentelor dintr-o exploatație contaminată cu virusul bolii de Newcastle ori dezinfecția unor subproduse obținute in focarul de boală;

h) -

stabilirea zonei de protecție și a zonei de supraveghere, nominalizând:

limitele, căile de acces și punctele de control din aceste zone; planul deplasărilor de animale in interiorul acestor zone; interzicerea

accesului

de

animale

din

exteriorul

acestor

zone; organizarea

aglomerărilor

temporare

de

animale;

ecarisarea, colectarea și procesarea păsărilor moarte sau ucise și a deșeurilor animaliere;

i)

asigurarea legăturii cu autoritățile locale -

poliție, primării, prefecturi - nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul

li;

j)

sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin in exploatații din domeniul public sau privat, populației rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administrația județeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociațiile crescătorilor de păsări);

- k) evaluarea și participarea la întocmirea planului județean de alertă și intervenție de urgență in caz de bolă de Newcastle;

I) analiza factorilor și situațiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;

m)

adaptarea planului național-cadru de alertă și intervenție de necesitate in caz de bolă de Newcastle, la particularitățile județene și locale;

n)

aprobarea planului județean de alertă și intervenție in caz de necesitate pentru boala de Newcastle;

o)

evaluarea costurilor directe și indirecte induse de un focar de boală susținute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociațiile de crescători;

p)

efectuarea bilanțului acțiunilor intreprinse și emiterea de noi

măsuri ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;

r)

evaluarea prejudiciilor, sancțiunilor și punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea și controlul punctelor critice);

s)

instruirea

trimestrială

a

personalului

din

posturile

de comandament fix și operațional și a grupelor de experți privind boala de Newcastle;

2.

La nivelul centrelor locale de luptă contra bolii de Newcastle, localizate la nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului București trebuie să existe:

a)

mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe și mobile, fax cu linie directă cu Centrul Național de Luptă contra bolii de

Newcastle;

b)

mijloace de deplasare în teritoriu;

c)

sistem informatizat de colectare, procesare ș1 stocare a datelor;

d)

o hartă a teritoriului, în detaliu;

e)

lista unităților ce trebuie contactate la o suspiciune de boală de Newcastle (abatoare, piețe județene, autorități locale -

poliție, primărie,

vamă,

prefecturi,

medicii

veterinari

de liberă

practică, rețelele de transport animale și produse animaliere și de origine animală,

societățile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, fabricile de preparate din carne, unități ale

M.A.N.,

unitățile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile și rezervațiile naturale de animale);

f)

un plan de intervenție, mijloace de informare mass media;

g)

stoc de materiale și echipament de intervenție

3.

La nivelul Centrului Local de Luptă contra bolii de Newcastle se organizează trei grupuri:

A)

postul de comandament fix -

localizat la nivelul direcției sanitare veterinare județene, respectiv a municipiului București

8)

postul

de comandament

operațional

-

implantat

lângă exploatația contaminată;

C) o celulă de informare la nivelul prefecturii.

2.2.4.

Aceste structuri au următoarele responsbilități:

A) Postul de comandament fix (la nivelul direcției sanitare veterinare)

a)

centralizarea tuturor informațiilor, în special a celor provenite de la diferite instituții și organisme implicate în gestionarea focarului și din anchetele epizootologice;

b)

analizarea datelor și identificarea punctelor critice;

c)

evaluarea situației și evoluția focarului;

d)

definirea zonelor de protecție și de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecție și de control;

e)

contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operațional;

f)

pregătirea deciziilor administrației locale;

g)

asigurarea

transmiterii,

urmăririi

și

execuției

deciziilor

„Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și ale „Comisiei Județene de Apărare împotriva Dezastrelor";

h)

întocmirea raportului epizootic și a altor rapoarte;

i)

ținerea la zi a bilanțului mijloacelor materiale, financiare și de personal angajate în focarul de boală;

B)

Postul de comandament operațional (la nivelul focarului

de boală)

a)

colectarea datelor privind importanța focarului și evoluția bolii, evaluarea

prejudiciilor

produse

de

prezența

acesteia,

reacțiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor și a celor care intervin în focar;

b)

organizarea

și

dirijarea

operațiunilor

veterinare

ș1

de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;

c)

asigurarea că echipele specializate (grupele de experți centrali și locali)

pot, la sfârșitul

zilei:

să se decontamineze; să evalueze acțiunile intreprinse în timpul zilei; să primească informațiile necesare pentru a doua zi;

d)

angajarea

tuturor

mijloacelor

disponibile

pentru

eliminarea focarului;

e)

ținerea la zi a tabloului operațiunilor de pus în aplicare;

f)

solicitarea de noi mijloace de intervenție;

g)

contactarea postului de comandament

fix pentru a-i furniza informațiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace

materiale, financiare și de personal;

h)

punerea

in

aplicare

a

dispozițiilor

„Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și ale „Comisiei Județene de Apărare împotriva bolii de Newcastle" transmise prin intermediul postului de comandament fix.

i)

Postul de comandament

operational este situat în zona de supraveghere a focarului și conlucrează strâns cu echipele de experți ce activează în zona de protecție a focarului

j)

Postul de comandament operațional trebuie să dispună de:

1.

o sală de lucru;

2.

magazie care să se poată închide cu cheie;

3.

un local pentru repararea materialelor;

4.

un loc de decontaminare cu duș și mașină de spălat;

5.

un loc de odihnă;

6.

un loc pentru spălarea și dezinfecția vehiculelor;

?.echipamente: post de telefon și materiale radio pentru legătura

cu

poliția

și

jandarmeria,

cu

pompierii,

cu

primăria

și prefectura;

8.

pompe de curățenie mecanică cu apă sub presiune;

9.

substanțe letale și alte mijloace de ucidere a păsărilor; 1O. panouri de avertizare;

11.

mijloace de deplasare;

12.

materiale de recoltare a probelor (conform anexei

li);

13.

mijloace de transport a cadravelor de păsări;

14.

materiale de birotică;

15.

avize speciale pentru măsuri restrictive;

16.

avize de afișare și informare a publicului;

k)

Postul de comandament operațional trebuie să aibă în stoc:

1.

echipament de protecție complet, cizme, mănuși de cauciuc, combinezoane, șosete, chiloți, bonete, bluze groase in trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologică și una de schimb;

2.

materiale de contenție, pentru prelevare de probe și pentru abatorizarea animalelor;

3.

materiale și produse pentru spălare și dezinfecție;

I)

Postul de comandament operațional deține un registru unde sunt consemnate sistematic:

1.

dispozițiile transmise de postul de comandament fix;

2.

informațiile furnizate de grupele de experți;

3.

informațiile transmise postului de comandament fix;

4.

dispozițiile transmise grupelor de experți;

5.

solicitările de resurse materiale și de personal ale grupelor de experți.

m)

Centrele locale de luptă contra bolii de Newcastle sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Național de Luptă contra bolii de Newcastle" privind:

1.

responsabilitățile grupului de experți centrali

2.

responsabilitățile grupului de experți locali

3.

responsabilitățile postului de comandament fix

4.

responsabilitățile postului de comandament operațional

5.

procedurile de anunțare și notificare a suspiciunii de boală

6.

procedurile de stamping-out și ucidere a păsărilor

7.

procedurile

de ecarisare,

colectare

și

procesare

a cadavrelor păsărilor ucise și a deșeurilor

8.

procedurile de dezinfecție, deratizare, dezinsecție și de decontaminare a echipamentelor și utilajelor

9.

procedurile

de

prelevare

de

probe,

prelucrarea

și transmiterea probelor la „Laboratorul Național de Referință pentru influența aviară"

C.

Celula de informare organizată la nivelul prefecturii are următoarele responsbilități:

1.

preia toate informațiile referitoare la situația din focar;

2.

răspunde la apelurile populației și furnizează informații pentru mass media.

2.3.

Grupul de experți locali

2.3.1.

Grupul de experti locali este constituit din specialiști din structura

direcției

sanitare

veterinare

județene,

respectiv

a muncipiului

Bucuresti,

serviciile

veterinare

private

locale

și alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii

2.3.2.

Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experți:

a)

echipa de epidemiologi

b)

echipa de screening

c)

echipa de trasabilitate

d)

echipa de stamping-out și evaluare

e)

echipa de instruire

a)

ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:

1.

șeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti;

2.

un reprezentant al serviciilor private locale;

3.

medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploatația respectivă;

Echipa de epidemiologi lucrează impreună și sub coordonarea

echipei

de epidemiologi

de la nivel central;

evaluează

eficiența acțiunilor

de

dezinfecție

și

dezinsecție;

si

are

urmatoarele responsabilități:

pe

baza

informațiilor

furnizate

de

echipa

de specialiști

de

sănătate

animală

și

de

echipa

de

trasabilitate, combinate cu informațiile primite despre exploatațiile din jur - asistă postul de comandament operațional asupra:

(i)

posibilei origini a infecției ;

(ii)

perioadei inițiale de contaminare a exploatației;

(iii)

punctelor de risc din exploatația contaminată și riscul pentru exploatațiile din apropiere, ținând cont de răspândirea agentului - etiologic pe calea aerului sau prin mișcări de păsări infectate;

(iv)

determinarii limitelor de posibilă răspândire a agentului bolii de Newcastle

b)

ECHPA DE SCREENING este formată din specialiști de la direcția sanitară veterinară județeană , respectiv a municipiului Bucuresti.

b) 1. Screening-ul de inventariere - se execută la inceputul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecție, cât de repede posibil și inventarierea numărului de păsări din această zonă;

b) 2. Screening-ul în perioada de suspiciune și control -

se efectuează pentru a avea o situație exactă a păsărilor moarte, ucise, suspecte

de

boală,

suspecte

de

contaminare

și

a

animalelor nereceptive din zona de protecție;

b) 3. Screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecție și zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.

c)

ECHIPA DE TRASABILITATE - realizează, în funcție de mișcările de animale vii, produse animaliere și de origine animală, persoane, furaje și alte materii și materiale ce pot constitui purtatori de virus al bolii de Newcastle și în funcție de perioada maximă a posibilei contaminări:

(i)

trasabilitatea „amonte" și trasabilitatea „aval" de exploatația

contaminată, în timp și spațiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploatației inainte de perioada de contaminare, în perioada de incubație și după suspiciunea bolii în exploatație;

(ii)

ține

sub

observație

exploatațiile

„de

contact"

și

toate exploatațiile

suspecte

până

la

eliminarea

suspiciunii

bolii

de Newcastle;

(iii)

recoltează probele necesare examenului de laborator și utilizează probele prelevate din exploatația contaminată pentru a determina originea virusului bolii de Newcastle prin metode de biotehnologie

și durata în timp intre contaminare,

suspiciune și diagnostic;

d)

ECHIPA DE STAMPING-OUT ȘI EVALUARE are urmatoarele responsabilitati:

(i) coordonează uciderea păsărilor susceptibile din exploatația contaminată;

(ii} determină valoarea păsărilor, a furajelor, a ustensilelor și a altor materiale ce se supun distrugerii;

(iii)

determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;

(iv)

supervizează prima dezinfecție, dezinfecțiile periodice și controlează eficiența dezinfecției și a dezinsecției finale.

e)

ECHIPA DE INSTRUIRE realizează instruirea personalului din focar privind depistarea și aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul de experți locali realizează, de asemenea:

(i)

întocmirea, împreună cu șeful centrului local de luptă contra bolii de Newcastle, a raportului epizootic periodic;

(ii)

avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecție și de supraveghere.

2.3.3.

Raportul epizootic

trebuie să conțină:

a)

situația în zona infectată ;

b)

speciile de păsări sensibile și metodele de creștere;

c)

numărul de păsări cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare și numărul de cazuri.

d)

detalii privind mărimea și amplasarea exploatației, relațiile cu alte exploatații, existența șoselelor naționale ori a drumurilor principale în apropiere

e)

situația meteorologică locală și mijloacele de legătură cu cea mai apropiată stație meteorologică

f)

evaluarea necesităților materiale și de personal pentru punerea în

aplicare

a

diferitelor

măsuri

dispuse

de

postul

de comandament operațional

2.3.4.

Grupul de experți locali este la dispoziția postului de comandament operațional și în fiecare seară îl informează asupra:

a)

evoluției focarului ;

b)

aplicarea dispozițiilor primite ;

c)

aspectelor particulare apărute

d)

solicită resursele materiale și de personal pentru următoarele act • iuni;

e)

preia de la postul de comandament operațional dispozițiile

pentru a doua zi.

CAPITOLUL IV PREVEDERI LEGISLATIVE FINANCIARE

Pentru boala de Newcastle

A.

FONDURI BUGETARE DE URGENT •

Ă

1.

Legea sanitara veterinara nr. 60/ 1974,

republicată - ,

la art. 19 că:

prevede

a)

În · cazul acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și pentru apărarea sănătății efectivelor de

animale,

se

acorda

despăgubiri,

proprietarilor

animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent

. dacă animalele respective

sunt asigurate sau nu;

b)

Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor și apărarea sănătății efectivelor de animale, în cazul acțiunilor de . importanță deosebită prevăzute la alin.(1), se aprobă în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului.

.

c) Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru

combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a păsărilor sacrificate, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor, la

data când a avut loc act . iunea de lichidare a focarelor de boală sau de

asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

d) Suma pierderii suferite de proprietar

prin sacrificarea,

redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor la data când a avut loc act . iunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală se stabilește de o comisie de apreciere, constituită din medicul

veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanță agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducție

și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia.

2.

Legea nr. 381 din 13 iunie 2002

prevede:

a)

Acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse".

b)

La art. 2 se prevede că „Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează

de Ministerul Agriculturii,

Alimentației

și Pădurilor'', pesta porcină clasică fiind inclusă în această categorie.

c)

La art. 4 se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pădurilor,

Apelor

și

Mediului

o

sumă

destinată

despăgubirii producătorilor agricoli ",

,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".

d)

Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," și „despăgubirea reprezintă maximum 80 % din valoarea de asigurare".

e)

Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face În prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

B.

CHELTUIELI PREVĂZUTE:

1.

în bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului sunt alocate fonduri speciale

care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.

2.

Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:

a)

plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajări temporare, cheltuieli de transport și diurnă);

b)

echipament și alte materiale de protecție;

c)

consumabile;

d)

uciderea păsărilor și distrugerea cadavrelor acestora;

e)

dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;

f)

curățarea și dezinfecția adăposturilor, curților, vehiculelor și echipamentelor;

g)

măsuri de protecția animalelor;

h)

compensații pentru păsările ucise, produse de origină animală și alte materiale confiscate și distruse;

i)

campanii de vaccinări de necesitate.

3.

Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:

a)

instruirea echipelor de lucru;

b)

susținerea grupului de experți;

c)

pregătiri generale pentru combaterea bolii În focare.

4.

Dependent de evoluția și extinderea geografică și În timp a îmbolnăvirii păsărilor, pentru intervenții extinse În caz de necesitate, "Centrul Național de Criză" pentru boala de Newcastle va solicita Guvernului

alocații

suplimentare

din

Fondul

de

Intervenție

al Guvernului

5.

Retribuirea personalului angajat al M.A.P.A.M. este asigurată de M.A.P.A.M. în cazul în care este necesar personal suplimentar pe perioadă determinată, cheltuielile ocazionate de plata manoperei, diurnei, transportului, cazării,

etc, se va face din fondul pentru combaterea epizootiilor.

6.

Costurile

cu

echipamentele,

ustensilele

și

materialele consumabile pentru intervenții în caz de urgență se face tot din

Fondul pentru combaterea epizootiilor. Trebuie prevăzută decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje

și

echipamente

utilizate

în

focarul

de

boală.

Autoritatea veterinară centrală a României va cuantifica cheltuielile gravate de dotarea Centrului Național de Luptă și a centrelor locale de luptă Împotriva bolii de Newcastle, cu toate echipamentele, utilajele și materialele necesare ce trebuie să existe și să rămână în permanență la aceste nivele.

7.

Cheltuielile alocate acoperirii costurilor normale ale activităților pe

care

serviciile

veterinare

le

efectuează

în

scopul

prevenirii introducerii bolii și supravegherii în scop preventiv a efectivelor de păsări sunt asigurate din fonduri bugetare .

8.

Sistemul intern și internațional de notificare se realizează cu fonduri bugetare, incluse În Programul de supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului .

9.

Prelevarea de probe suplimentare și transportul acestora la laborator se face conform Programului de supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului.

10.

Sacrificarea, transportul carcaselor, transportul și distrugerea materialelor

contaminate

vor

fi

acoperite

din

Fondul

pentru combaterea epizootiilor.

11.

Totalitatea pierderilor suferite de proprietarul de păsări prin sacrificarea, retardarea, indisponibilizarea efectivelor la data când a avut loc actiunea de lichidare

sau de asanare a focarului de boală, se stabilește de o comisie

de apreciere constituită

din medicul veterinar de stat

al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanță agricolă un specialist de la Oficiul de reproductie și selectie a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia. Valoarea de Înlocuire se stabilește în funcție de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, stare fiziologică, categoria de producție, la prețul pieței la

data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală. Conform Legi ' i 381/2002 art. 9, ,,constatarea pagubelor se face În prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

12.

Cheltuielile

ocazionate

de

elaborarea

programului

de intervenție in situații de necesitate și in general toate cheltuielile de pregătire a operațiunilor

sunt finanțate

din fondurile bugetare destinate serviciilor veterinare pentru activități curente.

13.

Costurile privind vaccinarea păsărilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.

14.

Costurile

privind

operațiunile

de

curățenie,

sanitație, dezinfecție, deratizare sunt de asemenea acoperite prin fonduri bugetare.

15.

Plata compensațiilor destinate crescătorilor de păsări se va efectua

conform H.G. nr. 614/1995,

republicată.

Din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii,

la cap. "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor'' se plătesc despăgubiri - în afara celor cuvenite prin asigurări și a sumelor recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animale tăiate, moarte sau ucise.

16.

Realizarea integrală a vaccinărilor obligatorii și de necesitate, în cazul apariției unei epizootii se asigură din fonduri bugetare cu respectarea

„Normelor

metodologice

comune

ale

Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii nr. 541/1993 privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale".

17.

Acțiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia și combaterea bolilor epizootice și a zoonozelor de la cap.

„cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor'' se realizează cu respectarea

normelor metodologice comune

ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii.

18.

În contextul legal privind legislația muncii, trebuie prevăzute modalitătile de plată pentru orele suplimentare și modalitățile de plată pent _ ru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menționat.

CAPITOLUL V RESURSE

A.

RESURSE DE PERSONAL

1.

La nivelul Agentiei Sanitare Veterinare

va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru :

a)

Comandamentul Antiepizootic Central;

b)

Comisia Guvernamentală de Apărare impotriva Dezastrelor ;

c)

Comisia

Centrala

pentru

Epizootii,

Contaminare

Radioactivă, Chimică și Biologică a Produselor Vegetale și Animale;

d)

Agenția Națională Sanitară Veterinară conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat) si conducerea executiva:

(i)

Director General

(ii)

Director General Adjunct

(iii)

directorii celor doua direcții

(iv)

toți specialiștii din

ANSV și

funcțiile acestora.

e)

Institutele centrale de profil:

(i)

conducerea

(ii)

toti specialiștii din cele trei institute

f)

Celula de criză

g)

Centrul National de Luptă contra bolii de Newcastle

h)

Grupul Național de Experți:

(i)

echipa de epidemiologi

,

(ii)

echipa de specialiști de sănătate animală

2.

La nivelul directiilor sanitare veterinare judetene

și respectiv a municipiului Bucuresti, va exista situația la zi și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a)

Comndamentul Antiepizootic Județean

b)

Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor

c)

Direcția Sanitară Veterinară Județeană și respectiv a municipiului București

1.

conducerea -director

2.

director adjunct

3.

sefii de servicii:

(i)

antiepizootic

(ii)

de igienă și sănăte publică

(iii)

ceilalti specialisti

d)

Centrul Local de Luptă contra Bolii de Newcastle

e)

Grupul local de experți:

(i)

echipa de epidemiologi

(ii)

echipa de screening

(iii)

echipa de transabilitate

(iv)

echipa de stamping-out și evaluare

(v)

echipa de instruire

(vi)

alți experți

B.

ACORDURI DE COLABORARE

1.

Agenția

Națională Sanitară Veterinară a elaborat și agreat împreună cu Colegiul Medicilor veterinari din România, acordul de colaborare

ce implică

participarea

directă

a medicilor

veterinari concesionari la toate actiunile implicate de prezentul program.

2.

Agenția Națională Sanitară Veterinară a incheiat acorduri de colaborare cu:

a)

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

b)

Ministerul de Interne sial Administratiei

c)

Ministerul Apărarii Naționale

d)

Ministerul Sănătătii

3.

Agenția

Națională

Sanitară

Veterinară

a

încheiat

cu conducerile direcțiilor medicale din ministerele in care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea

particulară a prevederilor prezentului program în unitățile cu animale ce aparțin acestor ministere.

4 Agenția

Națională Sanitară Veterinară

și Direcțiile ·sanitare Veterinare Județene, respectiv a minicipiului București au dreptul să angajeze temporar personal calificat și necalificat pentru punerea în aplicare operativa măsurilor specifice și generale de control al bolii.

C.

RESURSE

DE

ECHIPAMENTE

ȘI

ALTE MATERIALE

1.

FACILITĂT •

I MATERIALE

FACILITĂT •

I

1.1.

La nivelul Centrului

National

de Luptă contra

bolii de Newcastle și la nivelul Centrelor Locale de Lupta contra bolii de Newcastle, trebuie sa existe suplimentar de cele menționate deja, urmatoarele:

a)

- echipament de protectie;

b)

dezinfectante eficiente față de virusul bolii de Newcastle, detergenți și săpun;

c)

pompe de curățare și dezinfectie, lopeți, răzuri;

d)

personal instruit pentru uciderea păsărilor și substanțe letale ;

e)

echipament de necropsie și prelevare de probe;

f)

afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;

g)

harți detaliate;

h)

echipament de vaccinare;

1.2.

În stoc va trebui să existe:

a)

echipament de protecție;

b)

dezinfectante eficiente față de virusul bolii de Newcastle, detergenți și săpun ;

c)

pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri;

d)

personal instruit pentru uciderea păsărilor și substanțe letale,

e)

mijloace de ucidere și eutanasiere;

f)

echipament de necropsie și de prelevare de probe;

g)

afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;

h)

hărți detaliate;

i)

echipament de vaccinare;

1.3.

Echipamentele

și materialele

stocate

vor fi

menținute corespunzător și vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare in vederea înlocuirii.

1.4.

Echipamentele și materialele care trebuie achiziționate pe bază de precontracte sunt:

a)

vehicule diferite;

b)

escavatoare;

c)

materiale combustibile.

d)

pompe diferite pentru spălare sub presiune și dezinfecție;

e)

cisterne pentru apă;

f)

generatoare electrice;

g)

arzătoare pentru flambare;

h)

mijloace de procesare a cadavrelor și deșeurilor.

2.

DREPTURI DE ACCES

Medicii veterinari care au responsabilitatea punerii în aplicare a măsurilor specifice și a celor generale trebuie să aibă acces la:

1.

vehicule;

2.

combustibili;

3.

utilaje de dezgropare și îngropare;

4.

aruncatori cu flăcări (pentru sterilizarea metalelor);

5.

echipament de pulverizare și alte mijloace de sanitație;

3.

MIJLOACE

DE

TRANSPORT

ALE

CARCASELOR

ȘI DEȘEURILOR

Dacă nu există posibilitatea ca deșeurile, cadavrele și carcasele de păsări tăiate sau ucise să fie procesate și distruse pe loc, acestea vor fi transportate la unități de procesare specializate. Autoritatea sanitară veterinară trebuie să aibă acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.

4.

MIJLOACE DE TRANSPORT AL PROBELOR LA LABORATOR

5.

MIJLOACE DE BIROTICĂ ȘI DE INSTRUIRE

a)

materiale de birotică;

b)

aparatură de birotică.

6.

MIJLOACE MATERIALE DE INSTRUIRE

7.

MIJLOACE DE CURĂȚARE, DEZINFECȚIE SI DEZINSECȚIE

8.

MIJLOACE DE UCIDERE St EUTANASIERE

9.

ECHIPAMENTE DE PROTECTIE

a)

salopete sau combinezoane;

b)

halate;

c)

bonete;

d)

mănuși de examinare (cauciuc rezistent);

e)

mănuși prelevare probe;

f)

galosi sau cizme de cauciuc;

g)

complet mască-ochelari;

9.1.

Pentru personalul tehnic instruit, desemnat să efectueze la locul de intervenție operatiuni de decontaminare, în plus:

a)

combinezon sau sorț cauciucat

b)

ochelari de protecție

c)

mască de protecție

d)

mănuși de dezinfecție (rezistente la substanțe decontaminante uzual folosite).

9.2.

Dimensiunile echipamentului destinat acestor acțiuni vor fi

potrivite fiecărui membru al echipelor de experți locali sau naționali și se vor pastra sub formă de set individual, În saci de plastic etichetați cu numele utilizatorilor, alături de trusele destinate recoltării de probe În locuri special destinate și închise la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, in afara orelor de program,

ofit ' erii de serviciu.

'

9.3.

Este interzis a se da echipamentului de intervenție, alte utilizări.

9.4.

După utilizare, echipamentul folosit este după caz, fie

sterilizat prin fierbere și ramâne În incinta cu păsări afectate in vederea utilizării În acțiuni de intervenție in presupusul focar, fie se ambalează În saci de plastic dubli care vor fi supusi separat dezinfecției chimice exterioare și se vor decontamina prin autoclavare în laborator.

10.

MIJLOACE DE PROCESARE CARCASE SI DEȘEURI

CAPITOLUL VI CAPACITĂT •

I DE LABORATOR

1.

Laboratoare de diagnostic pentru boala de Newcastle:

1.1

Examenele

de

laborator

pentru

diagnosticul

bolii

de Newcastle

sunt

efectuate

in

laboratoarele

sanitare

veterinare județene abilitate;

1.2

Rezultatele

acestora

vor fi confirmate de un Laborator Național

de Referință

pentru

boala

de

Newcastle

din

cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

1.3

Sarcinile și responsabilitățile laboratorului național de referință vor fi:

a)

Asigurarea legăturii cu Laboratorul de Referință pentru boala de Newcastle al Comunității Europene cu referire la standardele și

metodele

de

diagnostic

al

bolii

de

Newcastle

șI

diagnosticul diferential.

b)

'

Sprijinirea activității laboratoarelor județene prin:

(i)

instructaje periodice;

(ii)

organizarea de teste comparative periodice de diagnostic al bolii de Newcastle;

c)

Furnizarea informațiilor și efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:

(i)

colectarea datelor privind informațiile și metodele de diagnostic și de diagnostic

diferențial

utilizate

și transmiterea

acestora

la autoritatea veterinară centrală a României;

(ii)

elaborarea

și

implementarea

planurilor

necesare

pentru instruirea ulterioară a experților în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.

1.4.

Laboratorul national de referintă va functiona în conformitate cu condițiile recunoscu '

te de strictă sec '

uritate, aș '

a cum sunt indicate

în Standardele minime pentru laboratoarele care lucrează cu virusul bolii de Newcastle, elaborate de Comisia Europeană de Luptă contra bolii de Newcastle.

1.5.

Laboratorul de referință va formula și va recomanda măsurile de securitate

ce trebuie luate de laboratoarele

județene pentru diagnosticul influenței aviare, în conformitate cu standardele minime în domeniu.

2.

Ambalarea, transportul și asigurarea securității probelor pe timpul transportului

2.1.

Probele , care conțin material viral cu mare potențial infectant, se protejează prin închiderea

în cutii de plastic etanșe,

în vată îmbibată

cu

solut • ii

dezinfectante.

Probele

astfel

recoltate

se

ambalează după individualizare în cel puțin două pungi de plastic. Pe

ambalajul exterior se fixează o etichetă cu următorul conținut:

PERICOL

-

Pachetul

se

deschide

doar

de

persoane autorizate.

2.2.

Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii și se dezinfectează. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termose cu cuburi de gheață.

2.3.

Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora.

2.4.

Nota de Înso . tire va avea ment . iunea

URGENT

.

Ă

- solicitare

de examene de diagnostic pentru A 160.

2.5.

ln afara datelor cu · rente, pe nota de Însoțire eliberată de direcțiile sanitare veterinare județene se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor

ce

contin

probe,

precum

si

numele

persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegatia celor ce insotesc probele se va mentiona data si ora la care acestea au fost predate.

2.6.

Echipamentul folosit de catre cei care au examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare se introduc in sacii de plastic care vor fi dezinfectati la exterior

si sigilati. Acesti saci se deschid

doar in camera

de autoclavare din laboratorul judetean.

Probele recoltate și ambalate se vor recolta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul județean sau la Laboratorul Național de Referință pentru boala de Newcastle.

Metode de diagnostic utilizate:

1.

Izolarea si identificarea virusului bolii de Newcastle

2.

Teste

serologice:

testele

de hemaglutinare

și inhibare

a hemaglutinării.

1.1.3.

Legea nr. 381 din 13 iunie 2002

privind acordarea despăgubirilor in caz de calamități naturale În agricultură, prevede:

a)

Acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale În agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, , că „sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse".

b)

La art. 2 se prevede că „Nominalizarea și Încadrarea În categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor'', pesta porcină clasică fiind inclusă În această categorie.

c)

La art. 4 se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor

prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pădurilor,

Apelor

și

Mediului

o

sumă

destinată

despăgubirii producătorilor agricoli ",

,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2".

d)

Conform art. 8, ,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," și „despăgubirea reprezintă maximum 80

°/o

din valoarea de asigurare".

e)

Conform art. 9, ,,Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".

ANEXA

Nr.

2")

*)

Anexa

nr.

2

este

reprodusă

în

facsimil.

FIȘA NR. 2

MASURI DE RESTRICTIE DE NECESITATE IMPUSE DE SUSPICIUNEA DE BOALA

1.

Numarul de referinta al cazului

2.

Numele detinătorului de păsări / fermei 3Adresa detinătorului de păsări/ fermei

- (i)Subsemnatul, inspector veterinar al (titlul administratiei veterinare), prin prezenta va aduc la cunostinta ca, în acord cu prevederile legislative de control al bolilor la păsările mai sus

mentionate,

mișcarea

animalelor,

persoanelor, produselor de la acestea, materialelor sau vehiculelor spre

sau din ferma numită mai jos sunt supuse condițiilor ment . ionate în această notă.

4.

Adresa fermei:

5.

Numarul de înregistrare al fermei: aceste restriciții vor ramâne în vigoare pâna la anularea printr-o notă de serviciu.

6.

Motivul prezentului act:

7.

Nume:

a.Adresa oficială și numărul de telefon de contact al inspectorului veterinar:

9.Semnatura: 10.Data și ora:

FIȘA NR. 3

RAPORT PRELIMINAR AL GRUPULUI DE EXPERTI SI INSPECTORI

1.

•

Numărul de referință al cazului ;

2.

Data și ora vizitei ;

3.

Numele, adresa și numarul de telefon de contact al inspectorului veterinar care efectuează investigația; adresa fermei sau a locației în care este suspectată boala de Newcastle;

4.

Adresa

exploatației

sau

a

locației

în

care

este suspectată boala de Newcastle ;

5.

Numărul de telefon ;

6.

Numărul de inregistrare;

7.

Numele și adresa dețiăatorului de animale

I

fermei ;

8.

Numărul de telefon ;

9.

Zona de protecție și supraveghere a fermei;

1O. Numele, adresa și numărul de telefon al medicului veterinar propriu:

11.

Detalii despre păsările prezente în fermă:

Categoria de Total păsări în păsări

viață

Numărul păsărilor cu simptome

Număr păsări moarte

12.

Detalii despre alte animale prezente în fermă

Specii

Număr

Sunt izolate?

Simptome

Categoria afectată

Număr de păsări cu simptome

13.

Semne clinice observate

14.

Leziuni anatomo-patologice

Leziunea

Categoria afectată

Număr de păsări cu leziuni

15.

Schița fermei arătând amplasarea păsărilor, în particular cele cu simptome;

16.

Tipul de adaposturi ;

17.

Lista fermelor învecinate cu ferma respectivă:

18.

Probe recoltate pentru diagnostic;

Proba recoltată

Categoria de păsări

Identificarea

"" ..,

..

pasanI

Număr de probe

(se va nota orice pasăre ucisă în scop de diagnostic)

19.

Mișcarea păsărilor spre și în afara fermei în ultimele 21 de zile,astfel:

a)

mișcarea înspre fermă

Data

Categoria

Originea

Dacă prezintă simptome de

boala de Newcastle:

b)

Mișcarea în afara fermei

Data

Categoria

Originea

Dacă prezintă simptome de boala de Newcastle:

20.

Miscarea

produselor

de

la

pasari,

deseurilor

șI echipamentului înspre și în afara fermei în ultimele

21 de zile,astfel :

a)

Mișcarea înspre fermă

Data

Categoria

Originea

Dacă prezintă simptome de boala de

Newcastle:

b)

Mișcarea în afara fermei

Data

Categoria

Originea

Dacă prezintă simptome de boala de Newcastle:

21.

Date despre suspiciunea existenței bolii în fermă;

22 • .

Date despre momentul când boala a debutat;

23.

Date despre sursa de infecție probabilă ;

24.

Necesitatea aplicării unor măsuri de restrictive asupra unor ferme învecinate care pot fi o sursa de infectie sau la care infectia poate fi răspandită :

Lista fermelor

puse sub restrict . ie: Număr de înregistrare

Adresa fermei

Numele, adresa si numarul de telefon al proprietarului

25.

Numele insectarului veterinar care completeaza raportul

26.

Semnatura

27.

Data si ora completarii raportului

FIȘA NR. 4

PRELEVAREA SI TRIMITEREA DE PROBE LA LABORATOR PENTRU CONFIRMAREA SAU INFIRMAREA BOLII

1.

Nr. de referina al cazului :

2.

Adresa fermei

3.

Nr. telefon :

4.

Nr. de inregistrare :

5.

Localizare pe hartă

6.

Istoric al cazului

a)data la care fost declarata boala:

.

b )data la care au fost semnalate primele semne ale bolii :

c)

simptome notate de catre inspectorul veterinar

d)

durata bolii

e)

sursa posibilă a infectiei

7.

Pasari prezente în fermă

Categoria de

..,

..,

.

pasan

Total in viata

Nr. de păsări

cu semne clinice

Nr. păsări moarte

8.

Probe trimise pentru diagnostic:

Proba

Sursa (categoria și locația în cadrul fermei

Identificarea păsărilor

Nr. probelor

9.

Data și ora trimiterii probelor:

1O.

Metoda de trimitere a probelor către laborator:

11.

Numele, adresa oficiala si numarul de telefon de contact al medicului veterinar care a prelevat probele

12.

Semnatura:

13.

Data:

FIȘA NR. 5

RIDICAREA MASURILOR DE RESTRICT •

IE

1.

Nr. de referintă al cazului:

a)

numele proprietarului de păsări/ exploatației

b)

adresa proprietarului/ exploatației

(i)

Subsemnatul,

inspector

veterinar

la

(denumirea administrației

veterinare),

prin

aceasta,

în

acord

cu prevederile legislative privind controlul mai sus-mentionatei boli, ridic restricțiile pentru (data

.

impunerii măsurilor de urgentă), restricțiile de mișcare a păsărilor, persoanelor, animatelor,

materialelor

sau vehiculelor

spre și dinspre exploatație/ locație.

2.

Adresa holdingului / locației :

3.

Nr. de inregistrare al holdingului:

4.

Numele, adresa oficială și nr. de telefon de contact al inspectorului veterinar:

5.

Semnatura:

6.

Data și ora

FIȘA NR. 6

RAPORTUL PRIVIND ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ