Instrucțiunile nr. 117083/1990

În temeiul pct. 17 din anexa nr. 2 (nota metodologică) la Hotărîrea Guvernului României nr. 1109/1990 cu privire la liberalizarea prețurilor și măsuri de protecție socială, se fac următoarele precizări în legătură cu calcularea, evidenta și vărsarea la bugetul statului a impozitului pe circulația mărfurilor:

1. La pct. 1 din normele metodologice cuprinse în anexa menționată se arata ca persoanele juridice și fizice autorizate care au calitatea de agenți economici au obligația sa plătească la bugetul statului impozit pe circulația mărfurilor.

În sensul acestui punct, prin agenți economici plătitori de impozit pe circulația mărfurilor se înțeleg toate persoanele juridice și fizice care, prin actul lor legal de constituire sau prin autorizații eliberate în acest scop, au dreptul sa producă, să livreze sau sa comercializeze produse ori să execute lucrări sau sa presteze servicii.

În această categorie intra și întreprinderile mici, asociațiile cu scop lucrativ, asociațiile familiale și persoanele fizice individuale autorizate sa desfășoare o activitate din care obțin încasări.

Pentru produsele petroliere desfăcute prin unitățile PECO, plătitori ai impozitului pe circulația mărfurilor sînt unitățile respective.

La produsele ce constituie rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, plata impozitului se face de unitățile respective la scoaterea din rezerva.

2. Impozitul pe circulația mărfurilor se calculează după cum urmează:

a) pentru produsele din producția interna livrate direct de producători, prin aplicarea cotelor de impozit, stabilite potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1109/1990, la prețurile cu ridicată cu care se face livrarea;

b) pentru produsele din import cumpărate de agenții economici pe bază de contract cu partenerii externi și utilizate pentru nevoile proprii, prin aplicarea cotelor de impozit la valoarea în vama*), pe măsura trecerii în producție sau investiții a produselor respective.

În cazul în care importul se efectuează prin societăți de import-export, acestea au obligația de a înscrie în factura atît valoarea produselor exprimată în prețul negociat, cît și impozitul pe circulația mărfurilor aferent, care urmează a fi plătit de beneficiar pe măsura trecerii în producție sau investiții;

c) pentru produsele cumpărate din import și revindute în lei sau în valută, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețurilor de vînzare; în situația în care importul se efectuează prin societăți de import-export care-și desfășoară activitatea pe bază de comision, prin aplicarea cotei asupra prețului de vînzare (negociat cu beneficiarul), mai puțin comisionul; în cazul în care importul se efectuează de agenții economici care au unități de desfacere cu amănuntul, asupra prețului de vînzare cu amănuntul, mai puțin adaosul comercial.

Pentru produsele vîndute în valută, cotele de impozit pe circulația mărfurilor se reduc cu 50%;

d) pentru produsele exportate, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețului extern pe care îl încasează producătorul, transformat în lei la cursurile în vigoare;

e) pentru lucrările executate sau serviciile prestate, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețului de deviz sau a tarifului încasat, după caz;

f) pentru activitățile de alimentație publică, posta și telecomunicații, prin aplicarea cotelor de impozit asupra încasărilor totale, în cazul unităților de alimentație publică, respectiv a încasărilor din activitatea de baza, pentru activitatea de posta și telecomunicații.

În situația încasării parțiale a valorii produselor livrate, a serviciilor prestate și a lucrărilor executate, impozitul pe circulația mărfurilor se datorează din ziua încasării parțiale și proporțional cu suma încasată.

Agenții economici, alții decît cei menționați la pct. 8 din nota metodologică din anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1109/1990, care au secții în care lucrează persoane ce, potrivit legii, sînt considerate handicapate, beneficiază de reducerea impozitului proporțional cu ponderea persoanelor respective în totalul salariaților. Persoanele fizice autorizate, care obțin încasări din producerea și vînzarea mărfurilor, precum și din executări de lucrări și prestări de servicii, în vîrsta de peste 65 de ani - femeile și 70 de ani - bărbații, nu datorează impozit pe circulația mărfurilor.

3. Agenții economici sînt obligați sa calculeze impozitul datorat și sa-l verse la buget la termenele prevăzute în prezentele instrucțiuni, fiind răspunzători de exactitatea calculului și vărsarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Începînd cu 1 noiembrie 1990, impozitul pe circulația mărfurilor se vărsa de toți agenții economici la bugetul statului în contul 60.04 x 00....

Pentru întreprinderile mici, asociațiile cu scop lucrativ, asociațiile familiale și persoanele fizice, contul în care se vărsa impozitul pe circulația mărfurilor este 60.04 x 00.75.

Vărsarea impozitului pe circulația mărfurilor se face la unitatea bancară unde agenții economici își au deschis contul de disponibilitati în lei sau în valută, după caz.

Agenții economici care nu au conturi în banca fac vărsămintele direct la unitățile C.E.C., la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Finanțelor sau la agentul fiscal, în contul bugetului statului. Unitățile C.E.C. virează impozitul pe circulația mărfurilor cu dispoziție de plată în contul bugetului statului, potrivit prevederilor pct. 85 și 86 din Normele metodologice nr. 16/1987 ale Băncii Naționale a României privind organizarea și efectuarea operațiilor în legătură cu executarea de casa a bugetului, controlul realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor de la buget.

Agenții fiscali care încasează impozit pe circulația mărfurilor, datorat de persoanele fizice autorizate, depun aceste sume astfel:

- în comunele unde funcționează unități C.E.C., în prima zi lucrătoare după încasare;

- în comunele unde nu funcționează unități C.E.C., sumele încasate se remit băncii prin mandat poștal cu carte poștală recomandată, în condițiile în care se depun impozitele și taxele de la populație (alin. 2 pct. 88 din Normele metodologice nr. 16/1987 ale Băncii Naționale a României).

Unitățile care încasează impozitul pe circulația mărfurilor sînt obligate sa comunice lunar, în termen de 4 zile de la expirarea lunii, direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București, după caz, sumele reprezentind impozitul pe circulația mărfurilor încasat în contul bugetului de stat, urmînd ca direcția respectiva să le comunice, pe total județ sau municipiul București, la Ministerul Finanțelor pe data de 5 a lunii.

Impozitul pe circulația mărfurilor se datorează din ziua încasării contravalorii produsului, lucrări executate, serviciului prestat sau trecerii în producție sau investiții a produselor din import.

Vărsămîntul din impozitul pe circulația mărfurilor datorat în valută se efectuează astfel:

- la termenele stabilite, agenții economici solicita unității bancare la care au deschis contul în valută transferarea sumei reprezentind impozitul pe circulația mărfurilor;

- unitatea bancară virează cu nota contabila, pentru fiecare plătitor, contravaloarea în lei a impozitului pe circulația mărfurilor în contul bugetului de stat;

- în cazul în care plătitorii nu au conturi bancare deschise în valută, aceștia vor depune sumele în valută la casieria băncii, iar unitatea bancară va proceda ca mai sus.

Plata impozitului pe circulația mărfurilor se efectuează astfel:

- zilnic, în termen de 3 zile de la data încasării contravalorii, pentru țiței și gaze naturale;

- lunar, în termen de 3 zile de la expirarea lunii, de către întreprinderile mici și asociațiile cu scop lucrativ;

- trimestrial, în termen de 5 zile de la expirarea trimestrului, de către asociațiile familiale și persoanele fizice;

- semidecadal, în termen de 3 zile de la expirarea semidecadei, de către ceilalți plătitori.

Plătitorii de impozit pe circulația mărfurilor sînt obligați sa specifice în dispoziția de plată sau să solicite înscrierea în documentul de plată a impozitului perioada pentru care se plătește impozitul și suma datorată.

Diferențele de impozit stabilite de plătitori pe baza decontului se specifică separat în explicatia din documentul de plată.

4. În vederea stabilirii corecte a impozitului pe circulația mărfurilor datorat bugetului statului, agenții economici sînt obligați sa țină distinct evidenta acestuia, potrivit modelului din anexa nr. 1.

Totodată, agenții economici au obligația de a depune la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Finanțelor, unde aceștia își au sediul, decontul de impozit pe circulația mărfurilor, conform modelului din anexa nr. 2.

Decontul se întocmește și se depune lunar de către plătitorii de impozit care efectuează vărsăminte zilnic sau semidecadal și, trimestrial, de către cei ce efectuează vărsăminte lunar sau trimestrial, în termen de 20 de zile de la expirarea perioadei pentru care se întocmește decontul.

Pe baza deconturilor de impozit lunare sau trimestriale, plătitorii de impozit stabilesc impozitul pe circulația mărfurilor definitiv datorat pentru luna sau trimestrul respectiv, regularizind cu bugetul de stat eventualele diferențe ce apar între impozitul datorat stabilit prin decontul lunar sau trimestrial și impozitul corespunzător calculat la termenele de plată.

5. Neplata impozitului pe circulația mărfurilor la termenele stabilite atrage obligația calculării majorărilor de întîrziere de 0,05% pentru fiecare zi de către organele fiscale teritoriale și vărsarea acestora la buget.

Majorările se calculează din ziua imediat următoare expirării termenului de plată și pînă la inclusiv ziua plății impozitului datorat.

Se considera ziua efectuării plății:

- ziua depunerii sumei pentru plățile în numerar;

- ziua depunerii sumei la oficiul poștal, în cazul depunerii prin posta;

- ziua virarii sumei din contul plătitorului, cînd plata se face prin dispoziție de plată.

Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plată prevăzute mai sus.

Majorările aferente diferențelor constatate la verificarea impozitului pe circulația mărfurilor se calculează asupra diferenței datorate în plus per sold, prin compensarea impozitului neplătit la unele produse cu impozitul plătit în plus la alte produse. Compensarea se face în contul lunii respective, în cazul plătitorilor care vărsa impozitul zilnic sau semidecadal, și în contul trimestrului, pentru plătitorii care vărsa impozitul lunar sau trimestrial.

Majorările de întîrziere datorate pentru neplata impozitului pe circulația mărfurilor cuvenit bugetului se înregistrează pentru toți plătitorii la capitolul 18.1, subcapitolul 17 "Penalități și majorări, pentru veniturile nevărsate în termen".

6. Reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întîrziere se aproba numai în cazuri temeinic justificate de către:

- circumscripții fiscale orășenești, pînă la 10.000 lei;

- administrații financiare municipale și ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov, pînă la 50.000 lei;

- direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, pînă la 100.000 lei;

- Ministerul Finanțelor, pentru majorările de orice suma.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întîrziere se depune, de către plătitorul în sarcina căruia au fost calculate, la unitatea fiscală teritorială în raza căreia își desfășoară activitatea.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor va fi analizata de organul fiscal cu toată exigenta, sub aspectul cauzelor care au determinat plata cu întîrziere a sumelor datorate bugetului statului și frecvenței unor asemenea abateri ale plătitorului respectiv. Pe baza acestei analize se întocmește un referat prin care se propune scutirea, reducerea sau respingerea cererii și care, cu viza șefului serviciului sau biroului de impozite indirecte, se supune spre aprobare conducerii unității fiscale. Pentru sumele ce depășesc competentele acesteia, documentația se va inainta unităților fiscale superioare sau Ministerului Finanțelor, după caz.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întîrziere nu suspenda executarea.

7. Pentru produsele, lucrările executate și serviciile prestate care nu figurează în anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1109/1990, conform prevederilor pct. 7 din nota metodologică din anexa respectiva, cotele de impozit pe circulația mărfurilor se stabilesc de către Ministerul Finanțelor.

În vederea stabilirii cotelor de impozit respective, agenții economici sînt obligați ca, pînă la data de 1 decembrie 1990, sa trimită la Ministerul Finanțelor următoarele date: denumirea exactă a produsului, serviciului prestat sau lucrării executate, cheltuielile aferente, cota de adaos comercial pentru produsele desfăcute populației, nivelul prețului cu ridicată sau cu amănuntul ce se va practica la vînzarea produsului, precum și prețul de deviz sau tariful, după caz. Pentru produsele din import, datele se vor referi și la prețurile de cumpărare în valută, taxele vamale, cursul de schimb, comisionul societății de export-import și prețul de desfacere în valută cu care ar urma să se valorifice produsul.

Pentru produsele exonerate de la plata impozitului pe circulația mărfurilor prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 2 (nota metodologică) la Hotărîrea Guvernului nr. 1109/1990 nu se vor transmite datele de mai sus.

8. Controlul asupra calculării corecte și plății în termen a impozitului pe circulația mărfurilor și, în general, al modului cum se aplică și se respecta prevederile din nota metodologică din anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1109/1990, se exercită de organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor și aparatul fiscal teritorial, prin verificări periodice pe baza documentelor și evidentelor conduse de plătitorii de impozit.

Organele respective vor efectua verificări lunare, în termen de 30 de zile de la expirarea lunii, la agenții economici care au prevăzut un volum de impozit anual de peste 50 mil. lei și, trimestrial, în termen de 40 de zile de la expirarea trimestrului, la ceilalți agenți economici.

Cu prilejul controlului se va urmări: legalitatea cotelor de impozit practicate și aplicarea corespunzătoare a acestora, determinarea corecta a impozitului, respectarea termenelor de plată, vărsarea integrală a impozitului datorat, conducerea corecta a evidentei impozitului și, în general, modul în care sînt respectate prevederile din anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1109/1990.

Rezultatele verificării se vor consemna într-un act de control bilateral, semnat de organul de control și agentul economic (președinte, director, intreprinzator etc.) și care va cuprinde: numele și prenumele persoanei care efectuează controlul și unitatea pe care o reprezintă, denumirea agentului economic și a persoanei prin care este reprezentat, perioada la care se referă controlul, abaterile constatate și măsurile luate pentru intrarea în legalitate (stabilirea de diferențe de impozit, vărsarea acestora la buget, calcularea de majorări de întîrziere, sancțiuni aplicate etc.), precum și măsurile ce trebuie luate în continuare de agentul economic pentru înlăturarea și evitarea pe viitor a abaterilor de la lege.

Pentru abaterile constatate se vor aplica sancțiunile prevăzute la pct. 13 din nota metodologică din anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1109/1990, încheindu-se proces-verbal de contravenție.