Decizia nr. 82/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Atilla

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 98 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Steliana-Felicia Vlăescu în Dosarul nr. 4.805/325/2018 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.607D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că prevederile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.805/325/2018, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 98 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Steliana-Felicia Vlăescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care amenda rezultată în urma aplicării sancțiunilor contravenționale ar diminua venitul lunar al contravenientului, astfel încât acesta să scadă sub nivelul sumei de 2.000 lei. Raționamentul acestei susțineri se regăsește în nivelul de trai decent pe care statul român s-a obligat să-l asigure și să-l garanteze cetățeanului prin

art. 47 din Constituție , dar și în argumentul potrivit căruia scopul oricărei sancțiuni îl reprezintă strict îndreptarea conduitei și nicidecum nu poate aduce atingere nivelului firesc de trai al cetățeanului. Este de observat că textul constituțional amintit nu face nicio distincție între contravenienți și necontravenienți, ci, dimpotrivă, se adresează tuturor cetățenilor, astfel că nivelul de trai decent rămâne o obligație juridică a statului român, independent de conduita cetățeanului în spațiul rutier.

6.

Judecătoria Timișoara - Secția I civilă consideră că prevederile legale criticate nu aduc o îngrădire a nivelului de trai decent al petentei și nu contravin

art. 47 din Constituție , astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 98 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul cuprins:

(1)

Amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

(2)

Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.“

11.

În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor

art. 47 din Constituție

privind dreptul la un nivel de trai decent. Sunt invocate și prevederile

art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului

privind dreptul la un nivel de trai.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă cuprinsă în prevederile

art. 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

a mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin

Decizia nr. 288 din 18 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2010 și

Decizia nr. 822 din 11 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 1 martie 2019, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate.

13.

Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

reglementează punctele-amendă corespunzătoare claselor de sancțiuni contravenționale stabilite în cazul faptelor care încalcă regulile privind circulația pe drumurile publice. Stabilirea unor amenzi este consecința săvârșirii unor fapte ilegale sancționate de lege, în cuantumul apreciat de legiuitor în funcție de gravitatea și frecvența faptelor respective. Curtea a statuat că textele de lege criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, stabilirea sancțiunii amenzii în cazul săvârșirii unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , respectiv „asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului“. Așa fiind, reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 365 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 mai 2011).

14.

Distinct de aceste considerente, cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la

art. 47 din Constituție

și la

art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului

privind dreptul la un nivel de trai, Curtea precizează că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare al societății la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieții, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). În același timp, obligația statului de a asigura un trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, față de toți cetățenii săi.

15.

În aceste condiții, Curtea reține că aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale a amenzii, în cuantumul și în condițiile stabilite prin lege, chiar dacă au ca efect diminuarea patrimoniului contravenientului, nu pot fi considerate ca fiind contrare dreptului cetățenilor la un nivel de trai decent, care, în accepțiunea

art. 47 din Constituție , presupune obligația statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială. A accepta susținerile autoarei excepției înseamnă a considera că, pentru îndeplinirea obligației de a asigura un nivel de trai decent, statul ar trebui să ignore conduitele contravenționale, ceea ce este de neacceptat. În consecință, Curtea constată că măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare necesare, neputându-se reține o afectare a nivelului de trai decent, contrară

Constituției .

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Steliana-Felicia Vlăescu în Dosarul nr. 4.805/325/2018 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și constată că prevederile

art. 98 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.