Decizia nr. 542/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Preotu în Dosarul nr. 231/43/2017 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 860D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 872D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Gheorghiță Dinu în Dosarul nr. 237/43/2017 al Tribunalului Harghita - Secția civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 872D/2018 la Dosarul nr. 860D/2018, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu,
Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019
și
Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 24 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 231/43/2017, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Preotu, cu prilejul soluționării unei cauze privind recalcularea pensiei militare de stat.
8.
Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 237/43/2017, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Gheorghiță Dinu cu prilejul soluționării unei cauze privind recalcularea pensiei militare de stat.
9.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, inițial,
art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
a prevăzut că actualizarea pensiilor militare de stat se realizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. Ulterior,
art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare a prevăzut că de la data intrării în vigoare a acestei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, precum și ale soldaților și gradaților voluntari, inclusiv ale personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Autorii excepției au înaintat o cerere în vederea actualizării pensiei militare de stat, în temeiul acestor dispoziții de lege, pe data de 3 iulie 2017, respectiv pe data de 5 iulie 2017. La aceste cereri, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale nu a răspuns în termenul legal de 30 de zile. Ulterior, prin
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , art.
60 din Legea nr. 223/2015
a fost modificat, nemaifiind prevăzută actualizarea pensiei odată cu majorarea soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, iar autorii excepției nu au mai beneficiat de actualizarea pensiei în temeiul
art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 .
10.
Astfel, autorii excepției consideră că se creează o discriminare între persoanele care s-au pensionat în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a
și data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , care beneficiază de luarea în considerare la calculul pensiei a unei solde mărite cu 15%, și persoanele pensionate
anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 152/2017 , care nu au beneficiat de actualizarea pensiei în raport cu această majorare.
11.
De asemenea susțin că se creează o discriminare a beneficiarilor pensiilor militare de stat în raport cu beneficiarii pensiilor din sistemul public de pensii, care, potrivit
art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, beneficiază de majorarea valorii punctului de pensie anual cu 100% din rata medie anuală a inflației la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Totodată, arată că prin dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016
și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, valoarea punctului de pensie a fost majorată, însă beneficiarilor pensiilor militare de stat nu li s-au acordat majorări.
12.
Autorii excepției susțin și că dreptul la pensie le-a fost afectat, iar legea care a prevăzut actualizarea pensiei în funcție de majorarea soldei reprezintă un drept câștigat. Refuzul de a actualiza pensia în temeiul unor reglementări în vigoare până la data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
constituie o încălcare a principiului neretroactivității legii civile. De asemenea precizează că pensia reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel că atingerea adusă dreptului la pensie constituie o încălcare a acestui articol convențional.
13.
Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul lor de calcul și cuantumul valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi. Totodată, arată că nu se poate reține încălcarea
art. 115 alin. (6) din Constituție , prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale în sensul eliminării normelor criticate intră exclusiv în competența Parlamentului României, care, printre altele, analizează ordonanțele de urgență ale Guvernului și decide aprobarea sau respingerea acestora, fie în totalitate, fie parțial. Norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale reglementate de alte legi speciale se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit nu poate fi apreciat ca neconstituțional, pensionarii militarii nefiind în aceeași situație juridică cu persoanele din categoriile mai sus menționate. În sfârșit, arată că, în realitate, autorii excepției tind către o modificare a soluției legislative criticate, ceea ce este de competența constituțională a Parlamentului, potrivit
art. 61 din Legea fundamentală .
14.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând motivarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea au în vedere dispozițiile
art. 59
și
60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin
art. VII pct. 2
și
3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 . Textele de lege supuse controlului de constituționalitate au următorul conținut:
–
Articolul 59
: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“;
–
Articolul 60
: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“
18.
Autorii excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție:
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 21
privind accesul la justiție,
art. 24
referitor la dreptul la apărare,
art. 47
privind nivelul de trai și dreptul la pensie,
art. 52
privind dreptul autorității vătămate de o autoritate publică și
art. 146 lit. d)
referitor la atribuțiile Curții Constituționale. Curtea constată că autorii excepției invocă și principiul neretroactivității legii civile, reglementat de
art. 15 alin. (2) din Constituție , precum și prevederile
art. 1 din Primul Protocol
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind protecția proprietății.
19.
Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituționalitate invocat de autorii acesteia privește pretinsul caracter discriminator al dispozițiilor
art. 59
și
60 din Legea nr. 223/2015 , așa cum au fost modificate prin
art. VII pct. 2
și
3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 . Astfel, autorii excepției arată că, anterior intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , prevederile
art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
prevedeau actualizarea cuantumului pensiei militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. Aceste dispoziții au fost în vigoare de la data 1 ianuarie 2016 până la intrarea în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 . În acest interval de timp a intrat în vigoare
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, care, prin art. II
alin. (3) lit. b), a prevăzut că: „(3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal: […] b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.“ Autorii excepției arată că, deși au formulat cerere în vederea actualizării pensiei în raport cu aceste prevederi de lege, cuantumul pensiei nu a fost actualizat, ca urmare a intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 .
20.
Analizând aceste critici, Curtea constată că dispozițiile
art. 59
și art.
60 din Legea nr. 223/2015 , așa cum au fost modificate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , au început să-și producă efectele după intrarea lor în vigoare. Astfel, dispozițiile modificate ale
art. 59
au intrat în vigoare la data publicării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în timp ce dispozițiile
art. 60
au intrat în vigoare la data de 15 septembrie 2017, așa cum prevede
art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 . Prin urmare, actualizarea pensiei potrivit dispozițiilor de lege anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor
art. VII pct. 2
și
3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
reprezintă drepturi câștigate și nicio dispoziție din aceste texte de lege nu prevede aplicarea lor retroactivă.
21.
Așa fiind, Curtea apreciază că aspectele invocate de autorii excepției referitoare la existența unui tratament juridic diferit între persoanele care s-au pensionat în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a
și data intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , pe de o parte, și persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 152/2017 , pe de altă parte, se referă, în realitate, la modul de aplicare a legii de către autorități, ce revine controlului instanței de judecată, și nu celei de contencios constituțional.
22.
Aceleași concluzii se impun a fi reținute și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului la pensie și a dreptului de proprietate, argumentele invocate de autorii excepției vizând aceleași aspecte.
23.
Cât privește critica referitoare la existența unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea
Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea constată că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Curtea arată că, deși după intrarea în vigoare a
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând
Legea nr. 223/2015 , a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiul egalității în drepturi.
24.
În sfârșit, referitor la critica vizând contrarietatea dintre dispozițiile de lege criticate și prevederile constituționale care consacră accesul liber la justiție, dreptul la apărare și posibilitatea de a invoca o excepție de neconstituționalitate în fața unei instanțe de judecată, Curtea observă că autorii excepției nu motivează această susținere. Constatând însă că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul unor cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, Curtea apreciază că drepturile fundamentale invocate nu sunt afectate.
25.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Preotu și de Gheorghiță Dinu în dosarele nr. 231/43/2017 și nr. 237/43/2017 ale Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 59
și
60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.