Strategia din 14 octombrie 2020

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 872 din 14 octombrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 972 din 21 octombrie 2020.

ANEXĂ

la proiectul de hotărâre de Guvern

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului pentru perioada 2020 –2025

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

INFRASTRUCTURII TURISTICE A

MINISTERULUI TINERETULUI ȘI SPORTULUI

PENTRU PERIOADA 2020 –2025

August 2020

Cuprins

Glosar de termeni Tabele

Figuri INTRODUCERE

SITUAȚIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT

Contextul juridic Resurse umane Proiecte proprii Condițiile de cazare Dotările centrelor

VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE

Misiunea Viziunea Obiectiv general

Obiective specifice

ANALIZA SITUAȚIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE

Contextul economic și turistic general Situația economică generală

Situația demografică a tineretului – privire de ansamblu Performanța sectorului de turism pentru tineret

Competitivitatea sectoruluide turism pentru tineret ANALIZA SWOT

REGIUNEA CENTRU REGIUNEA NORD-EST REGIUNEA NORD-VEST REGIUNEA SUD-MUNTENIA REGIUNEA SUD-EST REGIUNEA SUD-VEST REGIUNEA VEST

REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV ANALIZA SWOT LA NIVEL NAȚIONAL

MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI NECESARUL DE INVESTIȚII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN INDEPLINIREA CERINTELOR LEGALE

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT

ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂTI DE AGREMENT

METODOLOGIA SI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

Situații particulare:

PRIORITIZAREA ACȚIUNILOR

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN SCURT

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

ACȚIUNI DE INFORMARE, MARKETING ȘI CONSULTARE PUBLICĂ

Măsuri propuse pentru informarea potențialilor beneficiari și a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei

Marketing și promovare turistică orientată spre tineri Procesul de consultare publică

Glosar de termeni

Ministerul Tineretului și Sportului (MTS)

Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză și coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile tineretului și sportului.

Administează bunurile proprietate publică și/sau privată a statului încredințate, potrivit prevderilor legale, pentru desfășurarea activității aferente domeniilor de tineret și sport, prin unitățile din

subordine.

Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST) și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DSTMB)

Servicii publice deconcentrate, la nivelul fiecărui județ din România și în Municipiul București, cu personalitate juridică proprie.

Asigură implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului.

Ele gestionează infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului la nivelul județului, organizează și planifică activitățile centrelor de agrement și bazelor turistice și le promovează în scopul

atragerii de vizitatori.

Centre de agrement (CA) și Baze turistice (BT)

Sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activității de tineret conform art. 30 alin. (1) al Legii Tinerilor nr.350/2006, cu modificările și completările ultrioare.

Ținând cont de apartenența lor la domeniul public, CA și BT sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate în conformitate cu art. 861 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările ulterioare.

De asemenea, ținând cont de faptul că destinația lor este stabilită prin Legea Tinerilor nr.350/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își păstreze destinația

pentru organizarea proiectelor și activităților de și pentru tineret;

Copil

Persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii (Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 4)

Tânăr

Cetățean cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani (Legea Tinerilor nr.

350/2006, art. 2 alin. (2) lit. a).

Educația nonformală

Învățarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învățarea integrată în cadrul unor activități planificate, cu obiective de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate diferi ca durată. Acest tip de învățare depinde de intenția celui care învață și nu conduce în mod automat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite. (Legea educației naționalenr. 1/2011, art.

330 alin. 3)

Centru de agrement pentru copii și tineri

Structură fără personalitate juridică, aflată în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a municipiului București sau în administrarea autorităților administrativ-teritoriale ori a altor autorități sau instituții publice, care oferă servicii de cazare, masă și agrement pentru organizarea

de tabere și alte activități pentru copii și tineri

Abrevieri

ANT

Autoritatea Națională pentru Tineret

MTS

Ministerul Tineretului și Sportului

ANST

Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret

ANTTS

Agenția Natională a Taberelor și Turismului Școlar

DJST

Direcția Județeană de Sport și Tineret

DSTMB

Direcția de Sport și Tineret a Municipiului București

MTS

Ministerul Tineretului și Sportului

PIB

Produs Intern Brut

POCU

Program Operațional Capital Uman

POR

Program Operațional Regional

CNI

Compania Națională de Investiții

POEO

Program Operațional Educație și Ocupare

POIDS

Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială

POTJ

Program Operațional Tranziție Justă

HG

Hotărâre de Guvern

MECTS

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MEN

Ministerul Educației Naționale

OUG

Ordonanță de Urgență a Guvernului

Tabele

Tabel 1 Produsul intern brut al României, evoluție 2014-2018 (milioane lei, prețuri curente) Tabel 2 Produsul intern brut pe locuitor 2014-2018 (lei)

Tabel 3 Structura PIB, pe categorii de resurse în 2018 (milioane lei, prețuri curente) Tabel 4 Investiții nete pe sectoare de activitate (milioane lei, prețuri curente)

Tabel 5 Evoluția populației totale rezidente din România (2003-2019) Tabel 6 Evoluția populației tinere (15-34 ani) a României (2003-2019)

Tabel 7 Structura comparativă a populației totale și a populației tinere (15-34 ani)pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019

Tabel 8 Populația României, prognoze pentru perioada 2020-2045

Tabel 9 Prognoza populației din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045 Tabel 10 Capacități de cazare turistică în funcțiune (mii locuri-zile)

Tabel 11 Capacitățile de cazare existente la nivel regional la 31 iulie 2018 (în număr de unități) Tabel 12 Capacităti de cazare pe tipuri de structuri și forme de proprietate, 2018

Tabel 13 Cheltuieli ale turiștilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018) Tabel 14 Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2013-2018 (%)

Tabel 15 Indicatori de ocupare pe tip de proprietate

Tabel 16 Indicatori generali privind capacitatea și utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2018)

Tabel 17 Situația centrelor de agrement/bazelor turistice funcționale și nefuncționale Tabel 18 Centre funcționale - situația juridică

Figuri

Figura 1 Creșterea PIB (%)

Figura 2 PIB/locuitor comparativ România și UE 28 în 2010-2019 (euro)

Figura 3 Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%) Figura 4 Evoluția populației României 2004-2019 (% față de anul de referință 2003)

Figura 5 Structura populației pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total)

Figura 6 Evoluția populației tinere a României (între 15 și 34 ani) în perioada 2004-2019 (% față de anul de referință 2003)

Figura 7 Evoluția populației totale rezidente și a populației tinere (15-34 ani) 2004-2016 (% față de anul de referință 2003)

Figura 8 Prognoze ale populației totale și ale populației cu vârste între 15 și 34 de ani (% din valorile anului de referință 2019)

Figura 9 Capacități disponibile în funcțiune pe tipuri de structuri, 2018 (% din total, mii locuri-zile) Figura 10 Evoluția în timp a capacităților de cazare în funcțiune (2014-2018), în mii locuri zile Figura 11 Capacități existente – tabere școlare, pe regiuni (număr unități)

Figura 12 Capacități existente– hosteluri - pe regiuni (număr unități) Figura 13 Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopți)

Figura 14 Centre de agrement/baze turistice funcționale și nefuncționale (nr. unități), pe regiuni

INTRODUCERE

Deși există și se promovează din ce în ce mai mult din 2010 încoace, turismul pentru copii și tineret nu apare ca formă de turism în niciuna dintre publicațiile statistice, analizele economice și/sau sectoriale sau planificările strategice. Cu toate acestea, o căutare simplă pe internet scoate la iveală o ofertă foarte bogată de servicii de turism pentru copii, comparabilă cu ofertele pentru oricare dintre formele de turism cunoscute: turism cultural, turismreligios, turism de agrement, turism de aventură, ecoturism etc. Aceasta este oferită aproape în exclusivitate de agențiile de turism pentru locații și operatori privați.

Agențiile de turism, intuind potențialul uriaș al sectorului, dat de creșterea segmentului de populație cu venituri medii și peste medie, cumulat cu trendul global de educație a copiilor care promovează concepte precum autonomia și dezvoltarea experiențială și nu în cele din urmă cumulat cu trendul național de menținere a copiilor implicați în diverse activități pe fundalul timpului îndelungat petrecut de părinți la locul de muncă, au venit pe piață cu oferte de vacanțe și excursii dedicate copiilor, preșcolari și elevi. Turismul astfel practicat este o inițiativă personală a familiilor, iar pe alocuri este o ințiativă colectivă, asumată de unități de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee).

Totuși, turismul pentru copii și tineri include și turismul școlar, ca inițiativă individuală sau colectivă a unităților de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee). Pentru această formă de turism se folosește infrastructura de centre de agrement / baze turisticeaflată în patrimoniul MTS, programul de activități (tabere) fiind stabilit la nivel local de fiecare Direcție Județeană de Sport și Tineret. Acestea încheie protocoale de colaborare cu inspectorate școlare județene / unități de învățământ preuniversitar în funcție de specificul regiunii în vederea promovării ofertei interne, elevii constituind grupurile de vizitatori / utilizatori ai serviciilor centrelor de agrement.

Din cauza deselor schimbări în legislația de organizare și funcționare a acestor două autorități publice centrale, turismul școlar, ca sub-ramură a turismului pentru copii, nu a fost cuprins până acum în documentele statistice sau în cele strategice.

Pe acest fundal au apărut alte două probleme importante și anume:

Situația juridică neclară sau neactualizată, în cel mai bun caz, a centrelor de agrement și bazelor turistice aflate în patrimoniul MTS

Degradarea fizică și morală a centrelor de agrement cauzată de subfinanțarea cronică a investițiilor și a cheltuielilor de mentenanță și întreținere.

Necesitatea elaborării Strategiei pentru dezvoltarea infrastructurii existente se poate evidenția prin prisma a trei considerente:

prin criteriile de prioritizare a investițiilor, strategia reprezintă pe termen scurt o condiție necesară accesării fondurilor nerambursabile prin POR și alte programe operaționale;

asigură aliniereacu

Strategia Națională în domeniul politicii de tineret, cu Structura programelor pentru tineret și pentru studenți

elaborată de Ministerul Tineretului și Sportului , dar și cu

Strategia educației și formării profesionale ;

propune o viziune globală pe termen lung asupra dezvoltării/consolidării infrastructurii dedicate tineretului dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor.

Provocările multiple cu care se confruntă Ministerul Tineretului si Sportului necesită adoptarea unei strategii pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente dedicate tineretului în cadrul centrelor de agrement, bazate pe o abordare holistică, ancorată în date concrete și răspunzând la cerințele privind utilizarea fondurilor europene.

SITUAȚIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT

Contextul juridic

Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), prin instituțiile sale subordonate (Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DJST/DSTMB), deține în administrare o rețea vastă de centre de agrement (CA) și baze turistice (BT) aflate în domeniul public al statului, destinate furnizării de servicii pentru copii și tineri. Conform Legii nr. 350/2006, acestea constituie patrimoniul destinat activității de tineret. Conform Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București sunt structuri în subordinea MTS,finanțate din venituri proprii și de la bugetul de stat. Ele sunt organizate conform HG nr. 776/2010privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București și funcționează ca structuri deconcentrate, cu personalitate juridică, iar centrele de agrement funcționează în subordinea lor.

Centrele de agrement

sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activității de tineret, conform art. 30 alin (1) al Legii nr. 350/2006. Ținând cont de apartenența lor la domeniul public, centrele de agrement sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate.

De asemenea, ținând cont de faptul că destinația lor este stabilită prin Legea nr. 350/2006, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își păstreze destinația pentru organizarea activităților de tabere pentru copii și tineri (turism pentru tineret).

De-a lungul timpului, infrastructura turistică compusă din centre de agrement și baze turistice, și

entitățile care au administrat această infrastructură, au suferit numeroase modificări. Un scurt istoric

al acestora este redat mai jos.

Perioada 1990 – 19.07.1995

- Conform prevederilor art.176 din Legea educației și învățământului nr.28/1978, în subordinea Ministerului Educației și Învățământului, pe lângă inspectoratele școlare, funcționau consiliile educației și învățământului județean și al municipiului București, care aveau ca atribuție „organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare, a vacanțelor și a timpului liber al preșcolarilor și elevilor.”

Perioada 20.07.1995 - 17.02.1999

- Conform prevederilor H.G. nr.491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor, expedițiilor școlare și a altor forme de petrecere a timpului liber pentru preșcolari și elevi, activitățile de vacanță și de petrecere a timpului liber pentru preșcolari și elevi erau organizate de Ministerul Învățământului împreună cu inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, cluburile copiilor și elevilor și Palatul Național al Copiilor.

Pentru organizarea acestor activități, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean și al municipiului București funcționau

administrații

permanente

ale

taberelor

școlare

, care aveau ca atribuție organizarea, în perioada vacanțelor școlare și în timpul liber, de tabere de odihnă pentru preșcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă și tabere specializate pe discipline de învățământ sau în diferite domenii ale științei, tehnicii, artei și culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediții școlare, drumeții, precum și manifestări cultural-artistice, tehnico-științifice,sportiv-turistice și de educație civică.

Perioada 18.02.1999 – 10.05.2005

- În temeiul H.G. nr.86/1999 privind înființarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar din România s-a creat Agenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar (ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui județ s-au înființat agenții teritoriale ale taberelor și turismului școlar, prin reorganizarea administrațiilor permanente ale taberelor școlare județene, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București. Conform prevederilor HG nr.2137/2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar și a agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorității Naționale pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanțat din bugetul Cancelariei Primului - Ministru.

În conformitate cu prevederile art.7, respectiv art.16, alin.(2) din H.G. nr.86/1999 privind înființarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar din România și în baza Deciziei nr.39/1999 a ANTTS și a Ordinului nr.4000/1999 al Ministrului Educației Naționale, privind predarea-primirea patrimoniului Agențiilor Teritoriale ale Taberelor și Turismului Școlar de la Inspectoratele Școlare Județene, s-a trecut la preluarea centrelor de agrement / bazelor turistice pe bază de protocoale de predare-preluare.

Prin HG nr. 753/2005 privind organizarea și funcționarea direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului București, Direcțiile Județene pentru Tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București se organizează și funcționează ca instituții publice cu personalitate juridică în subordinea Autorității Naționale pentru Tineret (ANT), preluând personalul, activitatea, patrimoniul și bugetul agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar.

Perioada 11.05.2005 – 12.01.2009

- Conform art.1, alin.(5) din H.G. nr.384/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Tineret, ANTTS s-a desființat, iar personalul și atribuțiile acesteia au fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administrației publice centrale. În temeiul aceluiași act normativ, prin reorganizarea și preluarea activității, a personalului și a bugetului agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar și a compartimentelor de tineret, care s-au desființat, s-au înființat direcțiile județene pentru tineret, ordonatori terțiari de credite în subordinea ANT.

Perioada 13.01.2009 – 08.02.2010

- Conform prevederilor H.G. nr.1721/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, atribuțiile și personalul ANT au fost preluate de Ministerul Tineretului și Sportului(MTS). Direcțiile județene pentru tineret au îndeplinit la nivel teritorial atribuțiile în domeniul taberelor școlare.

Conform HG nr. 776/2010 privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București (care abrogă HG nr. 753/2005 privind organizarea și funcționarea direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului București), se înființează și se organizează DJST și DSTMB ca servicii publice deconcentrate ale Autorității Naționale pentru Sport și Tineret (ANST), având personalitate juridică. Ele au preluat activitatea și patrimoniul direcțiilor județene de sport și ale direcțiilor județene de tineret. Centrele de agrement funcționează în subordinea DJST.

Perioada 09.02.2010 – 18.01.2013

- Conform prevederilor H.G. nr.81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), atribuțiile în domeniul taberelor școlare au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret (ANST). Direcțiile județene pentru sport și tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate ale ANST, prin

preluarea activității și patrimoniului direcțiilor județene pentru tineret și a direcțiilor județene pentru sport, asigurau implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului.

Perioada 19.01.2013 – în prezent

- Atribuțiile în domeniul taberelor școlare și patrimoniul aferent au fost preluate de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS.), conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului Direcțiile județene pentru sport și tineret îndeplinesc la nivel teritorial atribuțiile în domeniul taberelor școlare.

Resurse umane

Numărul mediu al angajaților din DJST-uri este de 2,9. Foarte puține centre (14) lucrează cu zilieri.

În centrele de agrement numărul mediu de angajați este 3 și doar 3 centre lucrează cu zilieri pentru a compensa lipsa de personal.

Proiecte proprii

În perioada 2011 – 2016, bugetul mediu pentru proiecte proprii a fost de puțin peste 27.000 lei /an. Nicio direcție județeană de sport și tineret nu a accesat fonduri nerambursabile din alte surse decât bugetul de stat.

Condițiile de cazare

Numărul mediu de locuri de cazare în centrele de agrement funcționale este de 103, în camere de 2, 3, 4, 5 și 6 paturi. Într-un număr restrâns de centre, camerele au grupuri sanitare proprii. Doar 4 centre nu au spații destinate exclusiv activităților de tineret, tabere și agrement, incluzând fie spații de birouri ale DJST, fie funcționând ca internate în timpul anului școlar.

Valoarea medie a subvențiilor primite de un centru de agrement în 2015 a fost de 150.000 lei, în timp ce valoarea medie a veniturilor proprii realizate de centrele de agrement funcționale a fost de 200.000 lei.

Dotările centrelor

Starea dotărilor este bună și foarte bună în 45 de centre dintre cele funcționale, dar este nesatisfăcătoare în 8. În restul centrelor funcționale starea este satisfăcătoare.

17 dintre centrele de agrement funcționale nu au bucătării funcționale, infrastructura acoperind doar serviciile de cazare nu și pe cele de servire a mesei.

9 dintre centrele de agrement funcționale nu au sisteme de încălzire, iar 5 au sisteme care acoperă parțial spațiile de cazare din centre.

23 dintre centrele funcționale au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități.

La nivelul anului 2015, centrele de agrement funcționale își puteau acoperi în medie aproximativ 60% din cheltuielile lor de funcționare prin veniturile proprii pe care le realizează. Principalele probleme sunt reprezentate de gradul scăzut de ocupare și utilizare a centrelor de agrement, cauzată atât de potențialul turistic și accesibilitatea redusă a centrelor, dar și de starea neadecvată a imobilelor și calitatea neadecvată a serviciilor de cazare și masă.

În prezent, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, se află un număr de 156 de centre de agrement/ baze turistice, dintre care:

61 centre de agrement/ baze turistice sunt funcționale;

94 centre de agrement/ baze turistice sunt nefuncționale;

1 centru de agrement este parțial funcțional.

În ultimii ani, mai puțin de 0,01% din PIB a fost direcționat către investiții în domeniul tineretului, fapt care a dus la subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement și bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport si tineret. Un raport al Curții de Conturi din 2015 menționa un necesar de investiții de peste 8.128.535 lei pentru reparații urgente și de 60.642.168 lei pentru ca toate centrele de agrement să devină funcționale și să atingă standarde europene de calitate. Din 2015 și până în prezent aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente atât din perspectiva uzurii fizice accelerate a clădirilor, odată cu trecerea timpului, cât și din perspectiva modificării costurilor dictate de condițiile economice (inflație, criză economică).

VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE

În contextul prezentat anteriors-au definitprincipalele elemente de planificare strategică a dezvoltării infrastructurii turistice a MTS.

Misiunea

Asigurarea defășurării în condiții optime a activităților de agrement, taberelor naționale, taberelor de

odihnă, taberelor sociale, taberelor tematice pentru copii, studenți și tineri, tabere pentru persoane

cu handicap și tabere pentru olimpici, a programelor și acțiunilor pentru tineret.

Viziunea

MTS urmărește prin investițiile în centrele de agrement și bazele turistice:

asigurarea infrastructurii dedicate tinerilor, cu garantarea egalității accesului tinerilor indiferent de situația lor socială, economică,origine, gen sau religie;

acoperirea domeniilor de interes actuale și viitoare ale tinerilor;

adresabilitate către un număr cât mai mare de tineri cu preocupări diverse.

Obiectiv general

OBIECTIVUL GENERAL al strategiei este evaluarea opțiunilor de investiții într-un cadru general multi- dimensional și fundamentarea deciziilor privind investițiile din diferite surse de finanțare, în scopul creșterii calității infrastructurii și a serviciilor oferite în centrele de agrement.

Obiective specifice

Obiectivele specifice sunt:

O.S.1.1. Evaluarea situațieijuridice și a stării materiale a centrelor de agrement și planificarea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii existente.

1.2. Derularea lucrărilor de reabilitare / modernizare / reamenajare în centrele de agrement și baze turistice.

Clasificarea centrelor de agrement / bazelor turistice ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri

/ Direcția Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare și masă oferite.

Dezvoltarea capacității de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement / bazele turistice prin asigurarea și/sau instruirea personalului de specialitate.

ANALIZA SITUAȚIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE

Contextul economic și turistic general

Situația economică generală

România a înregistrat în ultimii ani o tendință de creștere economică. Produsul intern brut a crescut atât în termeni nominali, cât și per capita, așa cum se vede în tabelele de mai jos:

Tabel 1. Produsul intern brut al României, evoluție 2014-2019 (milioane lei, prețuri curente)

An

2014

2015

2016

2017

2018

2019

PIB

668590,1

712587,8

765135,4

857895,7

952396,8

1059803.,2

Creșterea, reflectată de PIB/locuitor, a fost mai accentuată în intervalul 2016-2017, temperîndu-se în ultimii ani, așa cum se vede în graficul următor:

9,00%

8,00%

7.74%

7,00%

6,00%

5.42%

5,05%

5,00%

4.37%

4.41%

4,00%

3.88%

3.79%

3,00%

2.51%

2,52%

2,00%

1,00%

0,00%

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Figura 1. Creșterea PIB (%)

( Sursa datelor: INS)

De asemenea, produsul intern brut și venitul disponibil brut pe locuitor au înregistrat o tendință ascendentă între 2014 și 2018.

Tabel 2. Venitul disponibil brut pe locuitor 2014-2018 (lei)

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul

2017

Anul

2018

Anul

2019

Produsul intern

brut/locuitor

33,570

35,949

38,827

43,789

48,899

54,588

(Sursa: Anuarul statistic al României, 2019) Nota:Datele anului 2018 sunt semidefinitive Datele anului 2019 sunt provizorii

Este de așteptat, însă,o scădere economicăpentru anul 2020 (de 6%) 1 , ca urmare a pandemiei COVID-

19. De asemenea, față de media Uniunii Europene, România înregistrează încă undecalaj foarte mare, așa cum se vede prin compararea acelorași indicatori (PIB/locuitor):

40.000

30.000

20.000

10.000

0

UE - 28

Romania

Figura 2. PIB/locuitor comparativ România și UE 28 în 2010-2019 (euro)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

(Sursa: Eurostat, accesat august 2020)

Decalajul între România și media UE aferentă acestui indicator s-a redus, totuși, în ultimii 10 ani, de la cca. 24% din media UE în 2010 la cca 36% din media UE în 2019.

Contribuția sectoarelorla economianațională se prezintă după cum urmează (calculat ca procent aferent contribuției la valoarea adăugată brută):

1 Previziunile Comisiei Europene din iulie 2020,

https://ec.europa.eu/romania/news/20200707_previziuni_economice_vara_2020_ro

Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii Administrație publică și apărare; asigurări

sociale din sistemul public;… Activități profesionale, științifice și tehnice;

activități de servicii administrative șiactivități…

Tranzacții imobiliare Intermedieri financiare și asigurări

Informații și comunicații

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și…

Construcții

ndustria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electricăși…

Agricultură, silvicultură și pescuit

4%

15%

8%

8%

3%

6%

20%

6%

25%

5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Figura 3. Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%)

( Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – INS, Anuarul statistic al României 2019)

Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii Administrație publică și apărare; asigurări

sociale din sistemul public;… Activități profesionale, științifice și tehnice;

activități de servicii administrative șiactivități…

Tranzacții imobiliare

4%

15%

9%

8%

Intermedieri financiare și asigurări

Informații și comunicații

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și…

Construcții

ndustria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electricăși…

Agricultură, silvicultură și pescuit

3%

6%

20%

7%

24%

0%

4%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Figura 3. Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2019 (%)

Ca valori nominale, structura produsului intern brut pe categorii de resurse este următoarea:

Tabel 3. Structura PIBpe categorii de resurse în 2018 -2019 (milioane lei, prețuri curente)

Domeniu de activitate

2018

2019

Agricultură, silvicultură și pescuit

41.494,2

43.479,7

Industria extractivă; industria prelucrătoare;producția și furnizarea de energie electricăși termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

216.955,9

230.829,5

Construcții

52.254,8

67.641,7

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și depozitare; hoteluri și restaurante

172.039,7

192.359,8

Informații și comunicații

51.227,7

58.526,0

Intermedieri financiare și asigurări

23.664,3

25.699,7

Tranzacții imobiliare

71.259,6

76.818,8

Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative șiactivități de servicii suport

73.245,1

83.135,5

Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ;sănătate și asistență socială

127.651,6

144.163,8

Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii

30.974,3

35.722,5

Valoare adăugată brută

860.767,2

958.377,0

Impozite pe produs 1)

91.419,3

101.525,5

Drepturi asupra importurilor

3.084,9

2.312,9

Subvenții pe produs

-2.874,6

-2.412,2

Produs intern brut (PIB)

952.396,8

1059.803,2

( Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, Anuarul statistic al României 2019) Nota:Datele anului 2018 sunt semidefinitive

Datele anului 2019 sunt provizorii

Din datele de mai sus se poate constata o pondere majoritară a serviciilor în economia națională, (550.062,3 milioane lei),

respectiv 57,8% din total in anul 2018, iar in anul 2019,616.426,1 milioane lei, respectiv 58,1%)Din acestea, cele mai importante sunt:

activități: comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;transport și depozitare; hoteluri și restaurante (20% din VAB, 18.1% din PIB in anul 2018, iar in anul 2019 20,1%din VAB respectiv 18,2 din PIB);

administrație publică și apărare,asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (14,8% din VAB, 13,4% din PIB in anul 2018, iar in anul 2019, 15% din VAB respectiv 13,6% din PIB).

Industria contribuie cu 25% la valoarea adăugată brută, respectiv 23% din PIB in anul 2018, iar in anul 2019,industria contribuie cu 24% la VAB, respectiv 22% din PIB

În ceea ce privește investițiile, la nivel național pe sectoare economice, situația se prezintă după cum urmează:

Tabel 4. Investiții nete pe sectoare de activitate (milioane lei, prețuri curente)

Activitatea (secțiuni CAEN Rev.2)

2015

2016

2017

2018

1)

Total

98888,0

96162,9

91045,5

102354,0

Agricultură, silvicultură și pescuit

5333,5

4371,3

5878,2

5511,5

Industrie

37443,2

33395,4

28138,6

31102,6

Industria extractivă

5549,9

3278,0

2943,6

3271,5

Industria prelucrătoare

17104,3

16928,7

19749,7

22545,9

Producția și furnizarea de energie

electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

10751,3

10633,9

3987,2

4138,2

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de

decontaminare

4037,7

2554,8

1458,1

1147,1

Construcții

7370,9

9921,4

9957,8

11612,5

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor

și motocicletelor

8625,1

10005,9

10850,7

10419,1

Transport și depozitare

9212,8

8356,9

8708,5

8937,3

Hoteluri și restaurante

1222,3

1695,2

1445,2

1605,7

Informații și comunicații

2934,3

3614,8

3443,5

3900,7

Intermedieri financiare și asigurări

787,0

845,8

985,7

1099,7

Tranzacții imobiliare

6351,6

8456,6

5461,8

8538,2

Activități profesionale, științifice și tehnice

2214,0

2232,3

2174,4

2480,9

Activități de servicii administrative și

activități de servicii suport

2403,1

2372,0

2892,0

2570,9

Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

11385,5

7857,4

8373,7

11262,3

Învățământ

740,6

560,7

580,3

508,7

Sănătate și asistență socială

1253,8

1173,1

1123,1

1478,7

Activități de spectacole,

culturale și recreative

615,0

493,8

464,1

534,7

Alte activități de servicii

995,4

810,2

568,0

790,6

( Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, Anuarul statistic al României 2019)

Pentru toate domeniile de activitate, nu numai pentru turism, se poate observa o scădere a investițiilor în ultimii ani, cu o singură excepție (2018). Aceasta indică o

creștere economică în ultimii ani bazată mai mult pe consum decât pe investiții , iar situația centrelor de agrement și a bazelor turistice ale MTS se încadrează în acest trend general.

Situația demografică a tineretului – privire de ansamblu

Populația

României

–

situația

actuală

și

evoluții

recente

În

ultimii 30 de ani, scăderea demografică a României a fost o constantă a evoluțieipopulației rezidente. Astfel, față de 2003, evoluția populației totale a României indică o scădere de la peste

21.600.000 locuitori în 2003 la sub 19.500.000 în 2019:

Tabel 5 Evoluția populației totale rezidente din România (2003-2019)

An

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Nr. Locuitori (populatie

rezidenta)

21,627,509

21,521,142

21,382,354

21,257,016

21,130,503

20,635,460

20,440,290

An

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Nr. Locuitori (populatie rezidenta)

20,294,683

20,199,059

20,095,996

20,020,074

19,953,089

19,875,542

19,760,585

An

Anul 2017

Anul 2018

Anul 2019

Nr. Locuitori (populatie rezidenta)

19,643,949

19,530,631

19,414,458

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020 )

Astfel, în ultimii 16 ani se înregistrează

un declin demografic general

la nivelul României, evidențiat în graficul de mai jos:

Figura 4 Evoluția populației României 2004-2019 (% față de anul de referință 2003)

102,00%

100,00%

99,51%

98,87%

98,00%

96,00%

94,00%

92,00%

90,00%

88,00%

86,00%

84,00%

98,29%

97,70%

95,41%

94,51%

93,84%

93,40%

92,92% 92,57%

92,26%

91,90%

91,37%

90,83%

90,30%

89,77%

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020 )

Așa cum arată graficul de mai sus, evoluția populației României a înregistrat o scădere de aproape 12% față de anul de referință 2003, populația anului 2019 reprezentând 89,77% din populația anului 2003. Ritmul de scădere s-a menținut constant, de sub 1% anual, cu excepția notabilă a anului 2008.

Pe regiuni de dezvoltare , structura populației este relativ omogen împărțită, procentul populației rezidente în fiecare regiune de dezvoltare din totalul populației fiind prezentat în continuare:

9,16%

13,15%

9,92%

11,94%

11,92%

16,48%

15,09%

12,34%

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA

Regiunea BUCURESTI - ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Regiunea VEST

Figura 5 Structura populației pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total)

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020, calcule proprii )

Astfel, se poate constata că cea mai populată regiune este regiunea Nord-Est, iar regiunile cu cea mai puțină populație – Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest

Populația

tânără

a

României

–

situația

actuală

și

evoluții

recente

Conform Legii nr. 350/2006, populația tânără este definită ca fiind populația între 14 și 35 de ani. În cele ce urmează sunt prezentate datele conform INS.

În anul 2019 se înregistrau în România

4.977.869 persoane rezidente între 14 și 35 de ani.

Evoluția generală a populației tinere în ultimii 16 ani arată o evoluție descendentă mai accentuată decât scăderea totalului populației, evidențiind fenomenul de îmbătrânire a populației.

Conform Institutului Național de Statistică, numărul populației rezidente între 14-35 anidin România

a scăzut de la 6.928.487

în 2003

la 4.977.869

în 2019. Evoluția pe ani este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 6. Evoluția populației tinere (14-35 ani) a României (2003-2019)

ANUL

grupa 14-35 ani

pondere din totalul populației

2003

7.546.097

35%

2004

7.492.464

35%

2005

7.424.366

35%

2006

7.001.847

33%

2007

6.955.394

33%

2008

6.408.142

31%

2009

5.951.577

29%

2010

5.898.649

29%

2011

5.851.635

29%

2012

5.808.189

29%

2013

5.705.341

28%

2014

5.595.344

28%

2015

5.484.822

28%

2016

5.332.720

27%

2017

5.192.827

26%

2018

5.066.815

26%

2019

4.977.869

26%

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020 )

Se poate constata că, dacă din

totalul populației scăderea înregistrată în ultimii 16 ani este de

2.213.051 persoane, în ceea ce privește segmentul de populație între 14 și 35 de ani diferența este mai mare, de 2.568.228 persoane. Concluzia analizei acestor date arată fără echivoc faptul că scăderea populației tinere este mult mai accentuată decât scăderea populației totale a României în ultimii 16 ani. Procentual, raportat la anul 2003 ca an de referință, populația tânără a României a scăzut cu

34%, așa cum se vede în graficul de mai jos .

Anul 2019

Anul 2018

Anul 2017

Anul 2016

Anul 2015

Anul 2014

Anul 2013

Anul 2012

Anul 2011

Anul 2010

Anul 2009

Anul 2008

Anul 2007

Anul 2006

Anul 2005

Anul 2004

65,97%

67,14%

68,81%

70,67%

72,68%

74,15%

75,61%

76,97%

77,55%

78,17%

78,87%

84,92%

92,17%

92,79%

98,39%

99,29%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

Figura 6. Evoluția populației tinere României (între 14 și 35 ani) în perioada 2004-2019 (% față de anul de referință 2003)

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020, calcule proprii )

Comparativ, scăderea populației totale a României în 2019 față de anul de referință 2003 este de

doar 10%.

Graficul de mai jos arată tendințele celor două serii de date:

Anul 2019

65,97%

89,77%

Anul 2018

67,14%

90,32%

Anul 2017

68,81%

90,83%

Anul 2016

70,67%

91,37%

Anul 2015

72,68%

91,90%

Anul 2014

74,15%

92,26%

Anul 2013

75,61%

92,57%

Anul 2012

76,97%

92,92%

Anul 2011

77,55%

93,40%

Anul 2010

78,17%

93,84%

Anul 2009

78,87%

94,51%

Anul 2008

84,92%

95,41%

Anul 2007

92,17%

97,70%

Anul 2006

92,79%

98,29%

Anul 2005

98,87%

98,39%

Anul 2004

99,51%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

99,29%

100,00%

Figura 7. Evoluția populației totale rezidente și a populației tinere (14-35ani) 2004-2019 (% față de anul de referință 2003)

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020, calcule proprii )

Structura populației tinere rezidente pe regiuni de dezvoltare este similară celei a populației totale, fiind înregistrate variații de sub 1%:

Tabel 7. Structura comparativă a populației totale și a populației tinere (14-35 ani) pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019

Regiune

Numar persoane

populație tânără

Procent regiune pop totala

Procent regiune pop tanara

Diferenta

Regiunea NORD-

VEST

2.552.112

694.933

13,15%

13,96%

-0,82%

Regiunea CENTRU

2.318.272

593.616

11,94%

11,93%

0,02%

Regiunea NORD-

EST

3.198.564

856.643

16,48%

17,21%

-0,73%

Regiunea SUD-EST

2.396.171

576.417

12,34%

11,58%

0,76%

Regiunea SUD-

MUNTENIA

2.929.832

702.487

15,09%

14,11%

0,98%

Regiunea

BUCURESTI - ILFOV

2.315.173

620.340

11,92%

12,46%

-0,54%

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA

1.926.860

465.374

9,92%

9,35%

0,58%

Regiunea VEST

1.777.474

468.059

9,16%

9,40%

-0,25%

Total

19.414.458

4.977.869

( Sursa: Institutul Național de Statistică – Baza de date Tempo online –

www.insse.ro

, accesat august 2020, calcule proprii )

Prognoze

privind

populația

României

Atât prognozele pe termen scurt și mediu, cât și cele pe termen lung privind populația României 2

indică o tendință generală de scădere a populației din România, precum și o scădere mai accentuată a populației tinere (ceea ce indică o tendință de îmbătrânire a populației).

Pentru analiza prezentă, au fost considerate relevante prognozele pentru anii orizontului strategiei (2020-2025), cât și prognozele pentru următorii douăzeci de ani, având în vedere un termen lung de exploatare a investițiilor realizate în perioada vizată de strategie.

În ceea ce privește populația României, există o tendință de scădere a acesteia, datele prognozate fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 8. Populația României, prognoze pentru perioada 2020-2045

Prognoza an

Prognoza

2020

Prognoza

2025

Prognoza

2030

Prognoza

2035

Prognoza

2040

Prognoza

2045

Populatia Romaniei (nr pers)

19,281,118

18,507,547

17,808,000

17,169,288

16,576,187

16,018,918

(Sursa: Eurostat. accesat august 2020)

2

Surse: Eurostat,

https://ec.europa.eu/eurostat/data/database?node_code=proj

INSSE,

https://insse.ro/cms/ro/content/proiectarea-popula%C5%A3iei-rom%C3%A2niei-%C3%AEn-profil-teritorial-la-

orizontul-anului-2060

Astfel, se poate constata o estimare de scădere a populației totale în următorii 25 de ani. Pentru finalul orizontului de timp al strategiei (2025), este prognozată o populație totală de 17.808.000 persoane, adică 92% din populația anului 2019.

În baza datelor existente (ultimul an pentru care există date statistice complete este 2019), prognozele Eurostat arată următoarele cifre cu privire la populația între 15 și 35 de ani:

Tabel 9. Prognoza populației din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045

Prognoza an

Prognoza 2020

Prognoza 2025

Prognoza 2030

Prognoza 2035

Prognoza 2040

Prognoza 2045

Populatie 15-35

ani (nr pers)

4,697,729

4,244,365

3,979,952

3,897,022

3,690,766

3,451,081

(Sursa: Eurostat pentru date primare, accesat august 2020, calcule proprii)

Prognoza Eurostat indică o scădere a numărului de persoane tinere într-un ritm accentuat, în 2025 estimându-se ca acest segment de populație să scadă cu 10% față de anul 2019, iarpână în anul 2030 să scadă cu peste 15% față de același an de referință. Este de așteptat ca în 2045 populația tânără a României să scadă cu peste 25% față de anul 2020.

Comparativ, populația tânără a României se va reduce într-un ritm mult mai accelarat decât populația totală, așa cum se poate vedea din graficul de mai jos, unde sunt comparate datele prognozate privind reducerea populației totale, respectiv a populației tinere, ca procent din anul de referință 2019:

120,00%

100,00%

95,99%

92,36%

89,05%

85,97%

80,00%

90,35%

84,72%

82,96%

78,56%

83,08%

73,46%

60,00%

Tineri 15-35 ani

Total populatie

40,00%

20,00%

0,00%

Prognoza 2025

Prognoza 2030

Prognoza 2035

Prognoza 2040

Prognoza 2045

Figura 8. Prognoze ale populației totale și ale populației cu vârste între 15 și 35 de ani (% din valorile anului de referință 2019)

(Sursa: Eurostat pentru date primare, calcule proprii)

Conform publicației INS din 2016, „PROIECTAREA POPULAȚIEI ȘCOLARE DIN ROMÂNIA LA ORIZONTUL

ANULUI 2060”, în ceea ce privește

populația școlară

a României, prognozele prevăd o scădere a acesteia de la 3.735.552 persoane (0-23 ani) în 2015 la 3.116.840 în 2030 și o scădere accentuată prognozată pentru anul 2060 (2.149.563).

În concluzie, evoluția demografică din România indică o scădere a populației în următorii ani, mult mai accentuată în rândul tinerilor. Deși ritmul de scădere a populației tinere nu va avea intensitatea ultimilor 15 ani (prognozat 22% față de 35%). Este estimat ca grupul țintă al strategiei (populația tânără) să fie mai redusă decâ în prezent, însumând cca. 4.244.000 persoane în 2025, respectiv mai puțin de 4.000.000 în 2030 și sub 3.500.000 în 2040.

Performanța sectoruluide turism pentru tineret

Competitivitatea sectoruluide turism pentru tineret

Capacități

de

cazare

În ceea ce privește

capacitățile de cazare la nivel național , statistica structurilor de cazare în funcțiunedin România arată un număr relativ redus de structuri specifice turismului de tineret (hosteluri, campinguri, tabere, sate de vacanță):

La o analiză procentuală, se poate constata că structurile specifice de tineret reprezintă sub 7% din capacitătile efective disponibile.

Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime

Pensiuni agroturistice Pensiuni turistice

Tabere de elevi si prescolari

Casute turistice Popasuri turistice

Campinguri Sate de vacanta

Bungalouri Cabane turistice Vile turistice

Hanuri Moteluri

Hoteluri apartament

Hosteluri Hoteluri

0,07%

14,21%

11,77%

1,15%

0,26%

0,36%

1,02%

0,13%

0,45%

1,68%

4,23%

0,03%

3,02%

0,48%

3,79%

57,36%

0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00%

Figura 9. Capacități disponibile în funcțiune pe tipuri de structuri, 2019 (% din total, mii locuri-zile)

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS,

www.insse.ro , accesat august 2020)

Dacă se analizează evoluția în timp a capacităților existente, se constată o creștere a numărului de locuri în cadrul hostelurilor, în timp ce taberele au înregistrat o reducere a capacităților.

Tabel 10 Capacități de cazare turistică în funcțiune (mii locuri-zile)

Tipuri de structuri de

Ani

primire turistica

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Anul 2019

Total

81.872.539

83.323.220

87.655.762

89.075.891

88.789.656

Hoteluri

49.142.321

49.480.916

50.771.353

50.967.166

50.927.958

Hosteluri

2.880.394

3.141.378

3.511.238

3.465.482

3.365.230

Hoteluri apartament

438.486

310.742

344.227

378.809

424.090

Moteluri

2.750.418

2.741.784

2.633.717

2.720.100

2.679.202

Hanuri

20.381

29.590

36.834

36.173

28.580

Vile turistice

3.129.939

3.151.044

3.546.918

3.738.166

3.753.539

Cabane turistice

1.386.448

1.434.209

1.587.103

1.508.188

1.494.759

Bungalouri

365.313

332.520

404.070

424.529

401.346

Sate de vacanta

113.196

130.516

142.222

109.663

114.390

Campinguri

1.392.974

863.218

799.138

753.037

903.792

Popasuri turistice

251.225

270.554

373.383

360.368

315.469

Casute turistice

161.215

177.908

175.966

230.040

230.114

Tabere de elevi si

prescolari

1.338.432

1.211.928

1.111.848

1.167.990

1.020.800

Pensiuni turistice

9.416.908

9.706.739

10.413.485

10.644.927

10.454.735

Pensiuni agroturistice

9.079.901

10.336.702

11.787.897

12.498.050

12.615.982

Spatii de cazare de pe

navele fluviale si maritime

4.988

3.472

16.363

73.203

59.670

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS, TEMPO, accesat august 2020)

Evoluția celor capacităților de cazare în timp arată următoarele:

60.000.000

40.000.000

20.000.000

0

9.079.901

10.336.702

11.787.897

12.498.050

12.615.982

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Anul 2019

Hoteluri Total Hosteluri Total

Hoteluri apartament Total Moteluri Total

Hanuri Total

Vile turistice Total Cabane turistice Total Bungalouri Total

Sate de vacanta Total Campinguri Total Popasuri turistice Total Casute turistice Total

Figura 10. Evoluția în timp a capacităților de cazare în funcțiune (2015-2019), în mii locuri zile

(Sursa: Institutul Național de Statistică – INS,

www.insse.ro , accesat august 2020)

La nivel teritorial, capacitățile de cazare existente se prezintă în felul următor, cu precizarea că numărul de tabere de elevi și preșcolari reprezintă doar centrele de agrement și bazele turistice funcționale în 2018 (62 în prezent):

Tabel 11 Capacitățile de cazare existente, la nivel regional la 1 Ianuarie 2019 (în număr de unități)

Regiunea NORD- VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD- EST

Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD- MUNTENIA

Regiunea BUCURESTI

- ILFOV

Regiunea SUD- VEST

VEST

OLTENIA

Hoteluri

195

282

127

425

168

138

124

149

1.608

Hosteluri

33

55

41

69

29

31

27

38

323

Hoteluri apartament

3

1

5

3

4

1

17

Moteluri

32

45

29

30

34

5

25

19

219

Hanuri

1

2

3

Vile turistice

54

141

46

271

68

16

54

59

709

Cabane turistice

17

72

20

2

27

15

69

222

Bungalouri

50

97

39

324

16

4

27

557

Sate de vacanta

1

4

1

1

1

1

9

Campinguri

6

13

5

17

4

5

8

58

Popasuri turistice

1

5

10

11

3

8

9

47

Casute turistice

Tabere de elevi si prescolari

4

5

23

19

12

7

20

5

8

9

6

4

9

6

82

55

Pensiuni turistice

185

599

233

69

182

14

149

238

1.669

Pensiuni agroturistice

538

892

458

234

256

2

209

211

2.800

Spatii de cazare de pe

navele fluviale si maritime

1

21

2

24

1.124

2.249

1.029

1.504

811

210

631

844

8.402

Regiunea

TOTAL

29

(Sursa: TEMPO, consultare august 2020)

În ceea ce privește structurile turistice de tineret pe regiuni, capacitatea (în număr de unități) arată după cum urmează:

20

19

15

10

9

7

6

5

5

5

4

0

Regiunea NORD-VEST Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA

Regiunea VEST

Regiunea CENTRU Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Figura 11. Capacități existente – tabere școlare pe regiuni (număr unități)

(Sursa: TEMPO, consultare Augusr 2020)

80

70

60

50

40

30

20

10

0

69

55

41

33

38

29

31

27

Regiunea NORD-VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-EST

Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST

Figura 12. Capacități existente– hosteluri - pe regiuni (număr unități)

(Sursa: TEMPO, consultare August 2020)

Analizând datele de mai sus, regiunea Centru se remarcă cu un număr mare de structuri de tineret, atât tabere cât și hosteluri.

Se înregistrează de asemenea un număr mare de hosteluri în regiunea de sud-est (explicabil prin zona litoralului, 59 fiind în județul Constanța). În schimb, în aceeași regiune numărul de tabere este foate scăzut. De asemenea,față de medie, în Sud-Muntenia se înregistrează un număr relativ mare de structuri tip tabără, în timp ce este deficitară în ceea ce privește hostelurile.

La polul opus, în București-Ilfov nu există nici o structură de tip tabără, în schimb are un număr relativ mare de structuri tip hostel.

Pe tipuri de proprietate, capacitățile de cazare sunt organizate astfel:

Tabel 12. Capacităti de cazare pe tipuri de structuri și forme de proprietate, 2019

Ani

Forme de proprietate

Anul 2019 UM:

Numar Numar

Total

8.402

Proprietate integrala de stat

96

Proprietate majoritar de stat

60

Proprietate majoritar privata

81

Proprietate integral privata

7.817

Proprietate cooperatista

44

Proprietate obsteasca

29

Proprietate integral straina

161

Proprietate publica de interes national

si local

114

(Sursa: TEMPO, consultare August 2020)

Este de remarcat dominarea pieței de către structurile majoritar și integral private, care reprezintă

94% din capacitatea de cazare în funcțiune.

Activitatea

de

turism

la

nivel

național

În ceea ce privește activitatea de turism, România nu își utilizează potențialul turistic la maximum. Situația generală arată un număr mic de turiști și un număr relativ mic de cazări în raport cu alte țări europene 3 .

În ceea ce privește numărul de înnoptări, situația comparativă la nivel european este următoarea:

3

Aceste date fac abstracție de de situația creată de pandemia de COVID, care a creat o cădere generală a turismului, previziunile pentru 2020 și 2021 nefiind deloc încurajatoare. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o situația conjuncturală, competitivitatea pe termen mediu și lung, relevantă pentru definirea strategiei, putind fi identificată în funcție de indicatorii existenți.

Sweden Finland Slovakia Slovenia Romania Portugal Poland Austria Netherlands

Malta Hungary Luxembourg Lithuania

Latvia Cyprus

Italy Croatia France Spain Greece Ireland Estonia

Germany (until 1990 former territory of…

Denmark Czechia Bulgaria Belgium

0

217.164.359

120.693.225

50.266.319

21.411.878

69,944,099

67.895.415

330.371.440

102.757.412

251.698.926

3.883.188

66.902.624

13.637.042

19.723.502

11.816.354

14.062.684

333.842.993

27.891.775

1.175.817.126

585.954.275

66.690.470

58.628.708

18.137.598

1.275.873.375

78.699.260

132.510.634

22.579.910

99.468.630

500.000.000

1.000.000.000 1.500.000.000

Figura 13. Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopți)

(Sursa: Eurostat)

În ceea ce privește contribuția la PIB a turismului (contribuție directă), acesta a contribuit, la nivelul anului 2018, cu aproximativ 2,8%, comparativ cu Slovenia, de exemplu, care înregistrează peste 5% din PIB din turism, dar similar cu Cehia (2,9%) 4 .

Activitatea

de

turism

pentru

tineret

Conform datelor Eurostat, 16% din turismul intern din România este realizat de tinerii între 15-35 de ani (număr de cazări) 5 . În schimb, analizând cheltuielile realizate de turiști pe categoriide vârstă, valoarea cheltuită de grupele de vârstă între 15-35 de ani, pentru anul 2018, reprezintă

43%

din totalul cheluit de turiștii români de peste 15 ani în România.Această proporție este relativ constantă în ultimii 5 ani pentru care există date disponibile, conform Eurostat, așa cum se vede în tabelul de mai jos:

Tabel 13. Cheltuieli ale turiștilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018)

Grupa de varsta/An

2014

2015

2016

2017

2018

Peste 15 ani

1,495,085.61

1,582,134.34

1,767,687.01

1,918,578.61

2,160,667.85

din care

15-24 ani

267,635.51

266,159.44

291,065.11

307,576.79

344,924.66

25-34 ani

422,741.07

463,766.92

505,150.67

498,308.59

584,552.78

Procent grupa 15-35 de

ani din total peste 15 ani

46.18%

46.14%

45.04%

42.00%

43.02%

(Sursa: Eurostat, calcule proprii pe baza datelor)

Aceste date arată potențialul turismului de tineret. Astfel, în ciuda declinului demografic, aceste grupe de vârstă reprezintă grupul țintă cu cea mai mare capacitate de a genera venituri.

În ceea ce privește performanța sectorului turistic, situația privind gradul de utilizare pe tipuri de structuri turistice este următoarea:

Tabel 14. Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2014-2019 (%)

Tipuri de structuri de

Ani

primire turistica

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Total

26,1

28,7

30,5

30,9

32,2

33,9

Hoteluri

32,9

36,2

38,9

39,4

41,1

42,8

Hosteluri

17,6

20,4

21,8

22,3

23,7

25,2

Hoteluri apartament

24,5

46,7

40

32

44,2

48,2

Moteluri

14

16,4

15,9

15,5

15,9

16,4

Hanuri

10,7

13,8

15,6

17,4

11,1

12,7

Vile turistice

20,2

21,7

24

25,7

26

27,7

Cabane turistice

12,5

13,2

15

14,8

16,8

17,8

Bungalouri

12,1

15,6

22,6

22,6

28,4

31,4

Sate de vacanta

10,5

13,6

9,6

11,1

12,7

14,3

Campinguri

8,7

13

16,7

19,1

14,4

23,1

Popasuri turistice

14,3

17,9

19,1

22,6

21,6

19,7

Casute turistice

19,2

20

21,8

18

17,2

19,3

4 Sursa: OECD

https://data.oecd.org/industry/tourism-gdp.htm

5 Date aferente anului 2018 (date primare

www.eurostat.eu

, accesat august 2020, calcule proprii)

Tipuri de structuri de

Ani

primire turistica

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Tabere de elevi si prescolari

14,6

17,4

16

18,1

17,1

17,8

Pensiuni turistice

15,4

17,7

19,4

20,3

20,9

22,2

Pensiuni agroturistice

13,2

15,1

15,5

16,4

18

20

Spatii de cazare de pe

navele fluviale si

maritime

11,3

19,9

26,1

24,6

23,3

27,3

(Sursa: TEMPO, accesat August 2020)

În ceea ce privește structurile tipice pentru tineret, se remarcă o tendință crescătoare în ultimii ani a gradului de ocupare a hostelurilor și taberelor, deși valoarea nominală rămâne mică, de doar 18% în 2019 în cazul taberelor, respectiv 25% cea mai bună performanță a hostelurilor, în 2019.

Totuși, este de remarcat că ambele tipuri de structuri au un grad de ocupare relativ scăzut față de media totală (33,9% in 2019), ceea ce indică un număr relativ mare de structuri neperformante.

Indiciide ocupare pe tip de proprietate (majoritar privat, respectiv majoritar public) arată o performanță mai bună a structurilor majoritar publice (peste 38% în structurile majoritar de stat față de 31,8% în structurile majoritar private):

Tabel 15. Indicatori de ocupare pe tip de proprietate

Indicatori

U.M.

2019

Forme de proprietate

Majoritar

de stat

Majoritar

privată

Sosiri

mii

192,069

12.157,112

Înnoptări

mii

1.064,237

26.619,388

Indicii de utilizare netă

a capacității în funcțiune

%

46%

38,75%

(Sursa: TEMPO, accesat August 2020)

În ceea ce privește activitatea turistică pe regiuni de dezvoltare, o perspectivă sintetică privind structurile de cazare și principalii indicatori de performanță ne arată următoarea situație:

Tabel 16. Indicatori generali oprivind capacitatea și utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2019)

capacitate de cazare

sosiri (mii)

innoptari (mii)

indice de utilizare neta

(%)

locuri

in functiune (mii locuri-zile)

TOTAL

356.562

88.790

13.375

30.086

33,88%

Regiunea NORD-VEST

40.154

11.766

1.766

3.792

32,23%

Regiunea CENTRU

69.113

21.091

3.173

6.444

30,55%

Regiunea NORD-EST

31.469

9.172

1.353

2.673

29,15%

Regiunea SUD-EST

107.908

14.807

1.898

6.297

42,53%

Regiunea SUD-MUNTENIA

30.246

8.463

1.084

2.319

27,40%

Regiunea BUCURESTI - ILFOV

24.294

8.710

2.237

3.824

43,90%

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

22.927

6.919

792

2.250

32,52%

Regiunea VEST

30.451

7.862

1.072

2.488

31,65%

O analiză a datelor privind capacitățile și performanța turismului la nivel regional relevă următoarele:

regiunea Centru are

cea mai mare capacitate de cazare în funcțiune

(mii locuri zile), însă cu un

grad de utilizare sub media națională (de 33,88%) ;

regiunea București Ilfov are cel mai mare indicator

de utilizare a capacitătii în funcțiune (de 43,9%) , deși cu un număr de

mii locuri zile relativ mic la nivel nominal ;

regiunea Sud-Est are un

grad de utilizare foarte mare (42,53% ), însă trebuie ținut cont de caracterul sezonier al funcționării unei mari părți a unitătilor de cazare (ceea ce explică numarul mare de capacități de cazare existente raportat la numărul total de sosiri și înnoptări);

regiunile cu cele

mai mici performanțe sunt regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia

(cu un număr relativ mare de capacităti în funcțiune);

regiunea Nord-Vest are un număr

relativ mare de capacități în funcțiune, cu un indicator de utilizare aproape de media națională ;

regiunile

Sud-Vest și Vest au capacități în funcțiune relativ modeste, cu indicatori de utilizare aproape de media națională.

Activitatea turistică în centrele de agrement și bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului

Bazele turistice și centrele de agrement din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului (prin structurile subordonate acestuia) sunt gestionate, la nivel operațional, de Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST).

În anul 1990, în România existau

207 tabere școlare,

aflate în proprietatea statului și în administrarea inspectoratelor școlare județene 6 . O parte dintre acestea au fost transferate de-a lungul timpului în administrarea actualului MTS, care le gestionează prin structurile sale teritoriale – Direcțiile Județene de Sport și Tineret. În prezent, există în patrimoniul MTS un număr de 156 decentre de agrement și baze turistice – din care 61 funcționale, 94 nefuncționale și 1 parțial funcțional. Printre cauzele nefuncționalității unui număr atât de mare de unități de cazare se numără subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement, uzura fizică accelerată a clădirilor, situația juridică neclară a imobilelor, lipsa standardelor europene de calitate etc.

În cazul infrastructurii turistice funcționale, numărul mediu de turiști (elevi/studenți) / centru de agrement este de aprox. 1000-1200 anual.

6 Curtea de Conturi

Sinteza raport de audit al performanței cu privire la evoluția și situația patrimoniului taberelor școlare , 2014

Repartizarea lor pe județe și regiuni, cu identificarea statusului actual, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 17. Situația centrelor de agrement/bazelor turistice funcționale și nefuncționale

Centre funcționale și parțial funcționale

Nr. Crt.

Județ

Regiune

Denumire CA/BT

Funcționalitate

sezonier

permanent

1

ALBA

Centru

C.A. Arieșeni

X

2

Centru

C.A. Roica

X

3

ARGEȘ

Sud-Muntenia

C.A. Corbeni

X

4

Sud-Muntenia

C.A. Nucșoara

X

5

Sud-Muntenia

BT Pitești

X

6

BACĂU

Nord-Est

C.A. Valea Budului

X

7

Nord-Est

C.A. Sălătruc

X

8

BIHOR

Nord-Vest

UABS Oradea

X

9

Nord-Vest

UABS Șuncuiuș

X

10

Nord-Vest

CAT Remeți

X

11

Nord-Vest

CAT Valea Brătcuței

X

X

12

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Nord-Vest

C.A. Sângeorz-Băi

X

13

BOTOȘANI

Nord-Est

C.A. Codrii de Aramă

X

14

BRAȘOV

Centru

C.A. Predeal

X

15

BRĂILA

Sud-Est

C.A. Lacu Sărat

X

16

BUZĂU

Sud-Est

C.A. Arbănași

X

17

Sud-Est

C.A. Poiana Pinului

X

X

18

CARAȘ-SEVERIN

Vest

C.A. Râul-Alb

X

19

CONSTANȚA

Sud-Est

C.A. 2 Mai

X

20

Sud-Est

C.A. New Paradise

X

21

Sud-Est

C.A. Luminița

X

22

COVASNA

Centru

C.A. Pădureni

X

23

DOLJ

Sud-Vest Oltenia

Youth Hostel Griffon și BT Craiova

X

24

GALAȚI

Sud-Est

BT Tineret

X

25

GORJ

Sud-Vest Oltenia

C.A. Săcelu

X

26

HUNEDOARA

Vest

C.A. Căprioara

X

27

Vest

C.A. Costești

X

X

28

Vest

B.T. Deva

X

29

IALOMIȚA

Sud-Muntenia

C.A. Amara

Pavilioane 7

X

30

IAȘI

Nord-Est

C.A. Muncel I

X

31

MARAMUREȘ

Nord-Vest

C.A. Mara

X

7

Parțial funcțional

Nr. Crt.

Județ

Regiune

Denumire CA/BT

Funcționalitate

sezonier

permanent

32

MEHEDINȚI

Sud-Vest Oltenia

C.A. Drobeta

X

33

MUREȘ

Centru

BT Mureșul

X

34

Centru

C.A. Sovata 1

X

35

Centru

C.A. Sovata 2

X

36

NEAMȚ

Nord-Est

C.A. Oglinzi

X

37

Nord-Est

C.A. Cozla

X

38

PRAHOVA

Sud-Muntenia

C.A. Bușteni - Vilele

Șoimul și Crișul

X

39

Sud-Muntenia

C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor

X

40

Sud-Muntenia

C.A. Cheia - Vila

Brădet

X

41

SATU-MARE

Nord-Vest

C.A. Ștrand

X

42

SIBIU

Centru

C.A. Păltiniș

X

43

Centru

C.A. Șanta

X

44

Centru

C.A. Râu Sadului

X

45

Centru

C.A. Ocna Sibiului

X

46

Centru

C.A. Cisnădioara

X

47

Centru

C.A. Săliște

X

48

TELEORMAN

Sud-Muntenia

C.A. Dunărica

X

49

Sud-Muntenia

BT Valahia

X

50

TIMIȘ

Vest

C.A. Chevereșu Mare

X

51

Vest

C.A. Poieni Strâmbu

X

52

Vest

Baza Turistică

Timișoara

X

53

TULCEA

Sud-Est

C.A. Sulina (Briza Mării)

X

54

Sud-Est

C.A. Babadag (Sinaia

Dobrogei)

X

55

VASLUI

Nord-Est

C.A. Poiana Căprioarei

X

56

Nord-Est

BT Podul Înalt

X

57

VÂLCEA

Sud-Vest Oltenia

C.A. Cozia

X

X

58

Sud-Vest Oltenia

C.A. Căciulata

X

X

59

Sud-Vest Oltenia

C.A. Brădișor

X

X

60

Sud-Vest Oltenia

BT

X

61

VRANCEA

Sud-Est

C.A. Gălăciuc

X

62

Sud-Est

BT Focșani

X

Centre nefuncționale

Nr. crt.

Județ

Regiune

Centru de agrement

1

ALBA

Centru

Poiana Vadului

2

Centru

Garda

3

Centru

Albac

4

Centru

Abrud

5

Centru

Taut

6

Centru

Sugag

7

ARGES

Sud-Muntenia

Pauleasca

8

Sud-Muntenia

Valea Mare

9

Sud-Muntenia Nord-Est Nord-Est

Nord-Est

Stoenesti

10

BACAU

Poiana Sărată

11

Geamăna

12

Valea Uzului

13

BIHOR

Nord-Vest

CAT Urvis

14

Nord-Vest

CAT Rosia

15

Nord-Vest

CAT Nucet

16

BISTRITA-N.

Nord-Vest

Telciu

17

Nord-Vest

Fiad

18

Nord-Vest

Valea Mare

19

Nord-Vest

Valea Blasnei

20

Nord-Vest

Colibita

21

Nord-Vest

Nord-Est

Baza Turistică

22

BOTOSANI

Luceafarul

23

BRAILA

Sud-Est

Blasova

24

BRASOV

Centru

Zizin

25

Centru

Timisu de Jos

26

Centru

Timisu de Sus - transmis parțial CL Mun. Brașov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncțional

27

Centru

Brădet

28

Centru

Sâmbăta de Sus

29

BUZAU

Sud-Est

Fisici

30

CARAS-S.

Vest

Vila Klaus

31

Vest

Brebu Nou

32

Vest

Ciresnaia

33

Vest

Valea Minisului

34

Vest

Baile Herculane

35

Vest

Poiana Marului

Nr. crt.

Județ

Regiune

Centru de agrement

36

Vest

Delinesti

37

Vest

Maciova

38

Vest

Jervani

39

CONSTANTA

Sud-Est

,,Casa de Piatra''-Eforie Sud

40

DAMBOVITA

Sud-Muntenia

Bucsani

41

Sud-Muntenia

Cobia

42

DOLJ

Sud-Vest Oltenia

CA Danubiu Calafat

43

GALATI

Sud-Est

Garboavele

44

Sud-Est

Buciumeni

45

HARGHITA

Centru

Băile Homorod - transmis parțial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este

nefuncțional

46

HUNEDOARA

Vest

Hotel Flora

47

Vest

Brădățel

48

Vest

Lăpușnic

49

Vest

Ohaba

50

Vest Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est

Nord-Est

Bulzești de Sus

51

IASI

Muncel II

52

Ciric

53

Valea Seacă

54

Bucium

55

Strunga

56

MEHEDINTI

Sud-Vest Oltenia

CA Orsova

57

Sud-Vest Oltenia Nord-Est

Nord-Est

CA Cazane

58

NEAMT

Bicaz

59

Tazlău

60

OLT

Sud-Vest Oltenia

Mosteni

61

Sud-Vest Oltenia

Vitomiresti

62

PRAHOVA

Sud-Muntenia

Sinaia Vila 1 și 3 (concesionată)

63

Sud-Muntenia

Busteni Vila Fraga

64

Sud-Muntenia

Cheia Bloc alim + mansarda

65

Sud-Muntenia

Cheia Vila Cumpana

66

Sud-Muntenia

Cheia Vila Scarisoara

67

Sud-Muntenia

Cheia Vila Brândușa

68

Sud-Muntenia

Telega

69

Sud-Muntenia

Voila

70

Sud-Muntenia

Paulesti

Nr. crt.

Județ

Regiune

Centru de agrement

71

Sud-Muntenia

Izvoarele

72

Sud-Muntenia

Suzana

73

Sud-Muntenia

Stefesti Vila nr.2

74

Sud-Muntenia

Slănic Corp A

75

SALAJ

Nord-Vest

Izovoarele Barcaului Tusa

76

SATU MARE

Nord-Vest

Tarna

77

Nord-Vest

Livada

78

Nord-Vest

Vrăticel

79

SIBIU

Centru Nord-Est

Nord-Est

Nou Sasesc

80

SUCEAVA

Rusca

81

Baza Turistica Bucovina

82

TIMIS

Vest

Poieni Sat

83

Vest

Bogda

84

Vest

Nord-Est

Herneacova

85

VASLUI

Talasmani

86

VALCEA

Sud-Vest Oltenia

Arutela

87

Sud-Vest Oltenia

Lotru

88

VRANCEA

Sud-Est

Cotești

89

Sud-Est

Soveja

90

BUCURESTI-IF

BUCURESTI-IF

Stejarul

91

Mogosoaia

92

Cernica

93

Pustnicul I

94

Pustnicul II

Conform datelor furnizate de MTS, doar 39,5% din bazele turistice și centrele de agrement existente sunt funcționale, restul fiind nefuncționale (în stare de degradare etc).

În ceea ce privește capacitățile

de cazare funcționaleși nefuncționale

ale MTS pe regiuni, situația este prezentată în graficul de mai jos:

Vest Sud-Vest Oltenia Sud-Muntenia

Sud-Est Nord-Vest Nord-Est Centru

BUCURESTI-IF

7

7

17

9

19

7

11

7

13

Nefunctional

Functional

8

14

13

5

0

5

10

15

20

Figura 14. Centre de agrement/baze turistice funcționaleși nefuncționale (nr. unități), pe regiuni

(Sursa datelor: MTS)

Datele existente relevă:

Un număr foarte mare de structuri nefuncționale în regiunile Sud-Muntenia și Vest;

Un număr mare de structuri nefuncționale în Nord-Est, Nord-Vest și Centru

Numărul cel mai mare de structuri funcționale este în regiunea Centru

Regiunea București-Ilfov nu are nici o structură funcțională din cele existente.

În ceea ce privește situația juridică a terenurilor și clădirilor aferente centrelor de agrement și bazelor turistice, o parte dintre acestea (funcționale sau nefuncționale) nu au o situație juidică clară, nefiind întabulate.

Dintre centrele de agrement și bazele turistice funcționale, doar 41 sunt întabulatecelelalte fiind în curs de întabulare, parțial întabulate sau neîntabulate.

Tabel 18. Centre funcționale - situația juridică

Județ

Regiune

Denumire CA/BT

Intabulat/ Neintabulat

ALBA

Centru

C.A. Arieșeni

Neintabulat

Centru

C.A. Roica

Intabulat

ARGEȘ

Sud-Muntenia

C.A. Corbeni

Neintabulat

Sud-Muntenia

C.A. Nucșoara

Neintabulat

Sud-Muntenia

BT Pitești

Neintabulat

BACĂU

Nord-Est

C.A. Valea Budului

Intabulat

Nord-Est

C.A. Sălătruc

Intabulat

BIHOR

Nord-Vest

UABS Oradea

Intabulat

Nord-Vest

UABS Șuncuiuș

Intabulat

Nord-Vest

CAT Remeți

Neintabulat

Nord-Vest

CAT Valea Brătcuței

Neintabulat

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Nord-Vest

C.A. Sângeorz-Băi

Intabulat

Județ

Regiune

Denumire CA/BT

Intabulat/ Neintabulat

BOTOȘANI

Nord-Est

C.A. Codrii de

Aramă

Neintabulat

BRAȘOV

Centru

C.A. Predeal

Neintabulat

BRĂILA

Sud-Est

C.A. Lacu Sărat

Intabulat

BUZĂU

Sud-Est

C.A. Arbănași

Intabulat

Sud-Est

C.A. Poiana Pinului

Intabulat

CARAȘ-SEVERIN

Vest

C.A. Râul-Alb

Intabulat

CONSTANȚA

Sud-Est

C.A. 2 Mai

Neintabulat

Sud-Est

C.A. New Paradise

Neintabulat

Sud-Est

C.A. Luminița

Neintabulat

COVASNA

Centru

C.A. Pădureni

Intabulat

DOLJ

Sud-Vest Oltenia

Youth Hostel

Griffon și BT Craiova

Intabulat

GALAȚI

Sud-Est

BT Tineret

Neintabulata

GORJ

Sud-Vest Oltenia

C.A. Săcelu

Neintabulat

HUNEDOARA

Vest

C.A. Căprioara

Intabulat

Vest

C.A. Costești

Parțial

intabulat

Vest

B.T. Deva

Intabulat

IALOMIȚA

Sud-Muntenia

C.A. Amara Pavilioane

Intabulat

IAȘI

Nord-Est

C.A. Muncel I

Intabulat

MARAMUREȘ

Nord-Vest

C.A. Mara

Intabulat

MEHEDINȚI

Sud-Vest Oltenia

C.A. Drobeta

Intabulat

MUREȘ

Centru

BT Mureșul

Intabulat

Centru

C.A. Sovata 1

Intabulat

Centru

C.A. Sovata 2

Intabulat

NEAMȚ

Nord-Est

C.A. Oglinzi

Intabulat

Nord-Est

C.A. Cozla

Intabulat

PRAHOVA

Sud-Muntenia

C.A. Bușteni - Vilele

Șoimul și Crișul

Intabulat

Sud-Muntenia

C.A. Sinaia - Vila

Casa Elevilor

Intabulat

Sud-Muntenia

C.A. Cheia - Vila

Brădet

Neintabulat

SATU-MARE

Nord-Vest

C.A. Ștrand

Intabulat

SIBIU

Centru

C.A. Păltiniș

Intabulat

Centru

C.A. Șanta

Intabulat

Centru

C.A. Râu Sadului

Intabulat

Centru

C.A. Ocna Sibiului

Intabulat

Județ

Regiune

Denumire CA/BT

Intabulat/ Neintabulat

Centru

C.A. Cisnădioara

Intabulat

Centru

C.A. Săliște

Intabulat

TELEORMAN

Sud-Muntenia

C.A. Dunărica

Neintabulat

Sud-Muntenia

BT Valahia

Neintabulat

TIMIȘ

Vest

C.A. Chevereșu

Mare

Intabulat

Vest

C.A. Poieni Strâmbu

Intabulat

Vest

Baza Turistică Timișoara

Intabulat

TULCEA

Sud-Est

C.A. Sulina (Briza

Mării)

Neintabulat

Sud-Est

C.A. Babadag (Sinaia

Dobrogei)

Intabulat

VASLUI

Nord-Est

C.A. Poiana Căprioarei

Neintabulat

Nord-Est

BT Podul Înalt

Neintabulat

VÂLCEA

Sud-Vest Oltenia

C.A. Cozia

Intabulat

Sud-Vest Oltenia

C.A. Căciulata

Intabulat

Sud-Vest Oltenia

C.A. Brădișor

Intabulat

Sud-Vest Oltenia

BT

Intabulat

VRANCEA

Sud-Est

C.A. Gălăciuc

Intabulat

Sud-Est

BT Focșani

Neintabulat

ANALIZA SWOT

În urma analizei efectuate, s-au conturat punctele tari și punctele slabe în ceea ce privește infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului. Prin intermediul analizei SWOT, se urmărește alinierea acestora cu oportunitățile și amenințările mediului extern.

În esență, analiza SWOT reprezintă o abordare a factorilor care influențează dezvoltarea infrastructurii turistice, pozitivi și negativi, din mediul intern și cel extern, conform tabelului de mai jos:

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

Resurse sau capacități care ar putea fi activate efectiv pentru a atinge obiectivele de dezvoltare a infrastructurii turistice

PUNCTE SLABE

Insuficiențe care limitează posibilitățile de atingere a obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turistice

Deficit de personal.

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Orice situație favorabilă care poate fi transformată într-o valoare ce poate concura la atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turistice

AMENINTĂRI

Orice situație defavorabilă din mediul extern care ar putea reprezenta o amenințare în atingerea obiectivelor propuse.

Pentru o efectuarea unei analize SWOT pertinente, aceasta va fi efectuată pentru fiecare regiune în parte, urmând ca la finalul capitolului să se sintetizeze o analiză la nivel national în ceea ce privește Strategia de dezvoltare a

infrastructurii turistice

8

a Ministerului Tineretului și Sportului.

8 Datele despre infrastructura turistică au fus puse la dispoziție de către Ministerului Tineretului și Sportului

REGIUNEA CENTRU

Date generale ale Regiunii:

Situată în Transilvania, Regiunea Centru are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Populație: 2.318.272 locuitori

Suprafață: 34.100 km²

Densitate: 68,0 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare Vest

Cel mai mare oraș: Brașov

Infrastructură turistică:

26 obiective

din care

funcționale 13

(jud. Alba –CA Arieșeni, CA Roica; jud. Brașov – CA Predeal; jud. Covasna – CA Pădureni; jud. Mureș – BT Mureșul, CA Sovata 1, CA Sovata 2; jud. Sibiu – CA Păltiniș, CA Șanta, CA Râul Sadului, CA Ocna Sibiului, CA Cisnădioara, CA Săliște)

nefuncționale 13

(jud. Alba- CA Poiana Vadului CA Garda, CA Albac, CA Abrud, CA Taut, CA Sugag; jud. Brașov – CA Zizin, CA Timișul de Jos, CA Timișul de Sus, CA Brădet, CA Sâmbata de Sus, jud. Harghita – CA Băile Homorod; jud. Sibiu – CA Nou Săsesc)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

Majoritatea obiectivelor au situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare.

Utilizarea infrastructurii CA pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

Ministerul Tineretului și Sportului deține în Regiunea Centru un număr mare de unități de cazare(doar Sud-Muntenia numără mai multe).

PUNCTE SLABE

Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice.

13 centre sunt nefuncționale.

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Regiunea Centru se caracterizizează printr- un bogat potențial turistic natural și antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistică, etnică, culturalăși religioasă.

Orasele Regiunii păstrează urmele unui înfloritor trecut istoric, cultural și economic, amintim în acest sens reședintele de județ, Alba Iulia cu Cetatea bastionară (1715-1738) de tip "Vauban" și Catedrala romano-catolică de sec. XIII , Brașov cu Cetatea Brașovului (1395), Biserica Neagră, Piața Sfatului, Cartierul Schei, Sfântu Gheorghe cu Biserica reformată fortificată , Miercurea Ciuc cu Cetatea feudală Mikó, Târgu Mureș cu cetatea medievală cu șapte bastioane (1602-1652), biserica reformată, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolică , Sibiul, declarat oraș cultural european în 2007 cu Catedrala Evanghelică.

Principalele atracții culturale:cetățile medievale Alba Iulia,Brașov, Făgăraș, Mediaș, Sibiu, Târgu-Mureș; orașele târguri: Sighișoara aflat în patrimoniul UNESCO, Târgu Secuiesc, Sebeș; bisericile fortificate din Transilvania dintre care Biertan, Calnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri se aflăîn patrimoniul UNESCO. Localitățile unde se află aceste obiective culturale sunt reprezentative pentru localitățile locuite de sași, muzee de

istorie și arheologie, muzee de etnografie în aer liber.

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportuluiși invers);

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri;

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare;

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vărstă școlară);

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv;

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odihnă/recreere;

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut);

Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

Oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

Fiind localizată în zona de centru a României, prezintă o bună/facilă conectivitate rutieră, feroviară și aeriană cu majoritatea celorlalte regiuni.

Regiunea se situează pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economicăîn raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare cu potențial de creștere în perioada 2020 – 2024.

Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe: Brașov, Sibiu, Târgu Mureș (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Centru 2021-2027

REGIUNEA NORD-EST

Date Generale ale Regiunii:

Cuprinde Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Populație: 3.198.564 locuitori

Suprafață: 36.850 km²

Densitate: 86,8 locuitori/km²

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Cel mai mare oraș: Iași

Infrastructură turistică:

22 obiective

din care

funcționale 8 (jud. Bacău – CA Valea Budului, CA Sălătruc; jud. Botoșani – CA Codrii de Aramă; jud. Iași – CA Muncel 1; jud. Neamț – CA Oglinzi, CA Cozla; jud. Vaslui – CA Poiana Căprioarei, BT Podul Înalt),

nefuncționale 14

(jud.Bacău – CA Poiana Sărată, CA Geamăna, CA Valea Uzului; jud. Botoșani – CA Luceafărul; jud. Iași – CA Muncel 2, CA Ciric, CA Valea Seacă, CA Bucium, CA Strunga; jud. Neamț – CA Bicaz, CA Tazlău; jud. Suceava – CA Rusca, BT Bucovina; jud. Vaslui – CA Talasmani)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

Centrele funcționale au situație juridică certă, fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare;

Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere;

Existența unei infrastructuri în zone turistice recunoscute, care au potențial ridicat de exploatare (Ciric,Bicaz);

PUNCTE SLABE

Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a DJST-urilor

Ministerul Tineretului și Sportului are în patrimoniu un număr mare (14) de centre neutilizate (nefuncționale) , unele în zone cu mare potențial turistic (Bicaz)

Aproape 50% din centre nu sunt întăbulate sau sunt în litigiu

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Regiunea Nord-Est are un mare potențial ca centru european de turism, având în vedere structura acestuia. Județele din această regiune sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoși și farmecul aparte al celebrelor mănăstiri și locașe de cult, cât și al localităților rurale tradiționale.

Rezervații forestiere naturale, rezervații geologice, rezervații botanice, parcuri naturale etc.(Runc-Racova și Pârâul Alb; Stânca Costești, Bicaz/Ceahlău, Vânători, Dealul Repedea, Valea Lungă, Rarău-Giumalău, Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta și Zugreni, Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni și Hârboanca- Brăhășoaia, etc.)

oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale

Facilitățile de transport au fost îmbunătățite, atât în interiorul regiunii cât și în exterior, existând o rețea extinsă de transport feroviar și aeroporturi în trei dintre centrele urbane ale zonei - Bacău, Iași și Suceava.

Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă destinație turistică.

Sunt remarcabile edificiile de cult din județele Iași, Neamțși Suceava, care formează principalul motor al atracțiilor

turismului socio-cultural din Regiunea

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea Autorității Centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Dezvoltarea inițiativei private în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

Nord-Est. În patrimoniul UNESCO sunt incluse opt biserici cu fresce exterioare: Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul" din satul Arbore, Biserica "Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe" a MănăstiriiHumor, Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldovita, Biserica "Inalțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneț, Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Sucevița, Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota.

Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est 2021-

2027

REGIUNEA NORD-VEST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

Populație: 2.552.112 locuitori

Suprafață: 34.159 km²

Densitate: 74,71 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Vest

Cel mai mare oraș: Cluj-Napoca

Infrastructură turistică:

20 obiective

din care

funcționale 7 (jud. Bihor – UABS Oradea, UABS Șuncuiuș, CAT Remeți, CAT Valea Brătcuței; jud. Bistrița-Năsăud – CA Sângeorz-Băi; jud. Maramureș – CA Mara, jud. Satu-Mare – CA Ștrand,)

nefuncționale 13 (jud. Bihor – CAT Urvis, CAT Roșia, CAT Nucet; jud. Bistrița-Năsăud – CA Telciu, CA Fiad, CA Valea Mare, CA Valea Blasnei, CA Colibița, Baza turistică, jud. Satu-Mare – CA Tarna, CA Livada, CA Vrăticel jud Sălaj- Izvoarele Barcăului Tusa)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

-

Cea

mai

mare

parte

obiectivelor

funcționale au o situație juridică certă

PUNCTE SLABE

-

Situație juridică neclară a unor obiective

din patrimoniu.

fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare

Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

Centre de agrement / baze turistice

în zone turistice populare (ex. Colibița, Sangeorz Băi)

Insuficienta finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a DJST-urilor

Număr mai mare de centre nefuncționale decât funcționale

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales legate de Munții Carpați. În morfologia majoră a carstului din Munții Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovaliștei, Poșăgii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi).

-Existența obiectivelor și atracțiilor turistice antropice cu potențial de exploatare turistică mare. Se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în cadrul regiunii: vestigii istorice (castre romane, castele, cetăți antice și medievale);obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri); monumente;baraje și lacuri de acumulare; obiective culturale (muzee, case memoriale); obiective și manifestări etnografice;

Regiunea Nord-Vest are foarte mult potențial pentru turismul cultural, datorită marilor orașe și numărului de monumente istorice. Cele mai importante atracții culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru și Vicus Militar, Castrul Bologa și Castrul Romita), cetățile medievale(Dăbâca, Bonțida și Ardud), castelele (Wesselenyi din Jibou, Karolyi din Carei și Csaky din Almașu), așezările fortificate din Șimleu Silvaniei și orașele- târguri istorice (Gherla și Crasna) etc.

Posibilități de valorificare a resurselor

balneare ale regiunii: Băile Felix (Bihor),

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș), Tășnad (Satu Mare) și Tinca (Bihor). Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi, Turda și Ocna- Șugatag

- În regiune existau, în anul 2019, 152 de arii protejate, constituite în parcuri naturale (3), parcuri naționale (Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Apuseni și Parcul Național Munții Maramureșului), rezervații științifice (2), rezervații peisagistice (4), rezervații zoologice (4), rezervații speologice (20), rezervații geologice (19), rezervații paleontologice (14), rezervații mixte (36), rezervații forestiere (9) și rezervații botanice (39). Dintre acestea, majoritatea sunt în județele Bihor (56, reprezentând 36,84% din total), Maramureș (33, reprezentând 21,71% din total), Bistrița-Năsăud (26, reprezentând 17,10% din total) și Cluj (20, reprezentând 13,15% din totalul ariilor protejate din regiune).

-O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

-Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe ale regiunii (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

-Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2021-

2027

REGIUNEA SUD-MUNTENIA

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde aproape in totalitate Muntenia, Regiunea Sud este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Populație: 2.929.832 locuitori

Suprafață: 34.489 km²

Densitate: 85,0 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare București - Ilfov

Cel mai mare oraș: Ploiești

Infrastructură turistică:

28 obiective

din care

funcționale 9 (jud. Argeș – CA Corbeni, CA Nucșoara, BT Pitești; jud. Ialomița – CA Amara Pavilioane; jud. Prahova – CA Bușteni Vila Șoimul și Vila Crișul, CA Sinaia Casa Elevilor, CA Cheia Vila Brădet; jud. Teleorman – CA Dunărica, BT Valahia)

nefuncționale 19

(jud. Argeș – CA Păuleasca, CA Valea Mare, CA Stoenești; jud. Dâmbovița – CA Bucșani, CA Cobia; jud. Ialomița – CA Căsuțe; jud. Prahova – Sinaia Vila 1 si Vila 3 / concesiuni, CA Bușteni Vila Fraga, CA Cheia Bloc Alimentar și Mansarda, CA Cheia Vila Cumpăna, CA Cheia Vila Scărișoara, CA Cheia Vila Brândușa, CA Teleaga, CA Voila, CA Păulești, CA Izvoarele, CA Suzana, CA Ștefești Vila 2, CA Slănic Corp A)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

majoritatea obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare

un număr mare de centre în zone turistice foarte populare (ex. Bușteni, Sinaia, Cheia) sau cu potențial turistic mare (ex. Amara), chiar dacă neexploatat suficient

utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

Situația juridică neclară pentru unele obiective din patrimoniu.

Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a infrastructurii turistice

Număr foarte mare (19 din 27) de centre nefuncționale

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

diversitatea reliefului, bogăția resurselor naturale, varietatea peisajelor fac ca regiunea Sud Muntenia să dispună de unimportant potențial turistic.

oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

în regiunea Sud Muntenia există un număr de peste 70 arii protejate de interes național (Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervația Manafu, Rezervația Teșila, Pădurea Troianu, Rezervația Naturală Cama Dinu Păsărica, lacul Suhaia, APSA Iezer

Călărași, etc.).

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu

profil sportiv.

existența unui patrimoniu cultural - istoric bogat în tradiții și obiceiuri ale diferitelor naționalități, structuri sătești istorice bine păstrate, 4.768 de monumente istorice, de artă și urme vestigii: așezări, biserici, conace, muzee.

nivel ridicat al PIB regional – loc 2 la nivel național (aproximativ 13% din PIB României).

existența a 2 poli de dezvoltare bine reprezentanți (un pol de creștere - Ploiești și un pol de dezvoltare -Pitești)

prezența unui număr mare de localități cu importanță turistică, istorică și culturală

creșterea numărului de localități cu statut urban (de la 43 în 1999 la 48 în prezent)

manifestarea procesului de suburbanizare în zona periubană a principalelor centre urbane din partea de nord.

prezența unor zone cu specializare funcțională

existența unor formațiuni de tip conurbație (Valea Prahovei din județul Prahova, unde orașele Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga formează o zonă urbană compactă care se continuă în nord, în județul Brașov (cu orașele Predeal, Rȃșnov și Brașov), și spre sud, cu Municipiul Cȃmpina și Zona Metropolitană Ploiești)

prezența, în sudul regiunii, a Fluviului Dunărea, ce oferă posibilitatea de a avea conexiuni cu cele opt țări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre –Marea Neagră de a avea ieșire la Marea Neagră și acces la portul Constanța.

acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud

Muntenia 2021-2027

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

REGIUNEA SUD-EST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde Dobrogea, precum și părți din Moldova și Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

Populație: 2.396.171 locuitori

Suprafață: 35.762 km²

Densitate: 67 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia

Cel mai mare oraș: Constanța

Infrastructură turistică:

18 obiective

din care

funcționale 11 (jud. Brăila – CA Lacu Sărat; jud. Buzău – CA Arbănași, CA Poiana Pinului; jud. Constanța – CA 2 Mai, CA New Paradise, CA Luminița; jud. Galați –BT Tineret; jud. Tulcea – CA Sulina Briza Mării, CA Babadag Sinaia Dobrogei; jud. Vrancea – CA Gălăciuc, BT Focșani)

nefuncționale 7

(jud. Brăila – CA Blasova; jud. Buzău – CA Fisici; jud. Constanța – CA Casa de Piatră Eforie Sud;, jud. Galați - CA Gârboavele , CA Buciumeni; jud. Vrancea – CA Cotești, CA Soveja)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

-o mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare

-Cel mai mare număr de centre funcționale, într-o zonă turistică foarte căutată

-Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor

din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

Insuficientă finanțare din surse proprii a Ministerul Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice

-Centre din zone cu potențial foarte mare (litoral/Delta Dunării) sunt neintabulate

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

- Turismul în regiune este caracterizat de existența unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre și Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află stațiuni balneo- climaterice renumite în țară (Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja)

-O caracteristică a regiunii este potențialul turistic ridicat, ce este asigurat de existența unor lacuri naturale cu proprietăți terapeutice, de vulcanii noroioși, de rezervația Biosferei din Delta Dunării și de litoralul Mării

Negre.

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de

-Delta Dunării reprezintă o atracție deosebită de o mare valoare științifică și cu un potențial turistic ridicat

- Litoralul Mării Negre împărțit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale și lagune (între Musura și capul Midia) și cel de sud, cu țărm ridicat, dominat de faleze, golfuri și promontorii (între capul Midia și localitatea Vama Veche) oferă oportunități certe pentru dezvoltarea acțivităților de turism.

-Zona montană din Vrancea și Buzău prezintă interes turistic prin stațiunile Soveja și Lepșa, respectiv zone turistice unice în țară, cum ar fi: Vulcanii Noroioși de la Paclele-Berca, peșterile de la Bozioru, Focurile Vii – Lopătari și Salina de la Meledic.

-Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului cultural european, se întâlnesc în regiune cetăți getice, romane, grecești și bizantine, monumente ridicate în cinstea unor împărați romani, cât și locașuri mănăstirești și construcții cu valoare etnografică deosebită; majoritatea fiind concentrate în județele Tulcea și Constanța.

-O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

-Acces la surese de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2021- 2027

-Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din Constanța (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic îraport cu alte țări europene.

REGIUNEA SUD-VEST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Populație: 1.926.860 locuitori

Suprafață: 29.212 km²

Densitate: 66,0 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Vest și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia

Cel mai mare oraș: Craiova

Infrastructură turistică:

14 obiective

din care

funcționale 7

(jud. Dolj – Youth Hostel Griffon & BT Craiova; jud. Gorj – CA Săcelu; jud. Mehedinți – CA Drobeta; jud. Vâlcea – CA Cozia, CA Căciulata, CA Brădișor, BT)

nefuncționale 7

(jud. Dolj – CA Danubiu Calafat; jud. Mehedinți – CA Orșova, CA Cazane; jud. Olt – CA Moșteni, CA Vitomirești; jud. Vâlcea – CA Arutela, CA Lotru)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

jumătate din centrele de agrement sunt funcționale

cu o singură excepție, toate centrele funcționale sunt intabulate

poziționarea unor centre în zone cu potențial turistic foarte ridicat, de ex. Cozia, Orșova, etc

utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

-

insuficientăfinanțare a Ministerului Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

-Poziționarea geografică a favorizat crearea uneizonede schimb cultural între două regiuni istorice ale României – Oltenia și Banat, zonă cu un potențial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice și confluențe multietnice.

-Regiunea este una dintre zonele cu cele mai mari rezervații naturale, două dintre principalele puncte de atracție pentru iubitorii de natură fiind Parcul Național Domogled (de pe Valea Cernei, care include părți din județele Mehedinți, Gorj și Caraș-Severin) și Parcul Natural Porțile de Fier (cel mai mare din țară,

incluzând părți din județele Mehedinți și

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Caraș-Severin),Parcul Național Cozia (17.100 ha), Parcul Național Buila- Vânturărița

-Parcul natural Porțile de Fier este, ca mărime, a doua arie protejată din România, după Delta Dunării. Este rezervația biosferei și patrimoniu UNESCO.

-O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

Regiunea se distinge printr-o valoare deosebită a zestrei patrimoniale conferită și de componentele arheologice -situri, monumente și rezervații arheologice.

Patrimoniul cultural-istoric al regiunii: cetatea dacică de la Buridava și Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"-situat în comuna Dăești și Castrul de la Titești-Perișani, Castrul Drobeta,Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului,

-Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 2021-

2027

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.

REGIUNEA VEST

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, Regiunea Vest are în componență următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Populație: 1.777.474 locuitori

Suprafață: 32.028 km²

Densitate: 55,5 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Cel mai mare oraș: Timișoara

Infrastructură turistică:

24 obiective

din care

funcționale 7

(jud. Caraș-Severin – CA Râul Alb; jud. Hunedoara – CA Căprioara, CA Costești BT Deva,; jud. Timiș – CA Chevereșu Mare, CA Poieni Strâmbu, BT Timișoara)

nefuncționale 17

(jud. Caraș-Severin – CA Vila Klaus, CA Brebu Nou, CA Ciresnaia, CA Valea Minișului, CA Băile Herculane, CA Poiana Mărului, CA Delinești, CA Maciova, CA Jervani; jud.

Hunedoara – Flora, CA Brădățel, CA Lăpușnic, CA Ohaba, CA Bulzești de Sus; jud. Timiș – CA Poieni Sat, CA Bogda, CA Herneacova)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

Mare parte a obiectivelor funcționale au situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare

Centre de agrement / baze turistice în zone cu mare potențial turistic (ex. Băile Herculane,)

Un număr relativ mare de centre sunt intabulate, au situație juridică clară

Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

P UNCTE SLABE

Insuficientă finanțare din surse proprii a Ministerului Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice

Doar 29% din centre sunt funcționale, restul de 17 centre sunt nefuncționale.

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Regiunea Vest se caracterizizează printr- un bogat potential turistic natural si antropic astfel: cinci parcuri naționale și patru parcuri naturale (Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Cheile Nerei –Beușnița, Parcul Național Semenic Cheile Carașului, Parcul Național Defileul Jiului, Parcul Natural Lunca Mureșului, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor –Țara Hațegului).

Turismul cultural –istoric este dezvoltat datorită unei rețele bogate de situri istorice și arheologice, monumente istorice și de arhitecturăși muzee. Obiectivele turistice de importanță istorică cuprind: Complexul dacic din Munții Orăștiei și colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetățile medievale ale Aradului, Timișoarei, Devei, Șoimoș, Șiria, Dezna, Cetatea de Colț, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, dintre care se evidențiază castelul Corvinilor – Hunedoara, castelul Huniade-Timișoara, castelele de la Macea, Curtici, Sofronea,

Mănăștur, Șiria, Pâncota,

Conop,

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

Săvîrșin, Birchiș, Mintia, Sântămăria Orlea, Banloc, Ciacova; mănăstirile și bisericile din piatrăși/sau lemn cu o vechime impresionantă, atestând chiar începuturile creștinismului în România.

O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Vest 2021-2027

Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din Timișoara și Arad (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic înraport cu alte țări europene.

REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV

Date generale ale Regiunii:

Cuprinde municipiul București și județul Ilfov. Populație: 2.315.173 locuitori

Suprafață: 1.811 km²

Densitate: 1.278,39 locuitori/kmp

Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: București

Infrastructură turistică:

5 obiective

din care

funcționale 0, nefuncționale 5

(CA Stejarul, CA Mogoșoaia, CA Cernica, CA Pustnicul 1, CA Pustnicul 2)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

-

Există cinci centre care pot să devină funcționale, potențialul în zonă fiind foarte mare (regiunea cu cea mai mare rată de ocupare a structurilor de tineret).

PUNCTE SLABE

Situație juridică neclară a patrimoniului a unor obiectivelor / neintabulate

Insuficientăfinanțare a Ministerului Tineretului și Sportului și a DJST-urilor, necesară investițiilor în infrastructura turistică

Niciun centru de agrementfuncțional

Niciun centru de agrement nu este intabulat

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Oferta turistică a regiunii București-Ilfov în contextul național este unică prin faptul că se îmbină atracții caracteristice unei metropole, a șasea ca mărime la nivel european, cu atracții specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuși un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale.

Pe teritoriul județului Ilfov se află un număr de patru rezervații naturale (Grădiștea - Căldărușani – Dridu, Lacul Căldărușani, Lacul și Pădurea Snagov). Totodată există posibilități de organizare de activități tematice și de agrement în

zonele: pădurea și lacul Cernica, pădurea Pustnicul,pădurea și lacul Mogoșoaia.

O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

Turismul cultural –istoric este dezvoltat datorită unei rețele bogate de monumente istorice și de arhitectură și muzee

( Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Mânăstirea Căldarușani

,

Mânăstirea Cernica, Mânăstirea Snagov)

Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov 2021-2027

Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din București si localitățile învecinate (Centre și Institute Naționale de Cerecetare, Universități, Companii de

Tehnologie etc.)

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale instanțelor de judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic înraport cu alte țări europene

turismul în regiunea București-Ilfov este preponderent unul de afaceri

ANALIZA SWOT LA NIVEL NAȚIONAL

61

Infrastructură turistică:

156 obiective

din care

funcționale 61, nefuncționale 94, 1 parțial funcțional

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

O mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare.

O pondere semnificativă a centrelor de agrement sunt amplasate în zone turistice foarte populare (Litoral, Valea Prahovei), sau zone cu mare potențial turistic (mai ales balneare);

Zonele turistice cu potențial au un număr mare de capacități de cazare (Sud-Est și Centru)

PUNCTE SLABE

Insuficientă finanțare a Ministerului Tineretuluiși Sportuluiși a DJSTB pentru investiții în infrastructura turistică

O mare parte a centrelor de agrement din zone cu mare potențial turistic (ex.litoral) au o situație juridică neclară

Peste 50% din centrele de agrement sunt nefuncționale

Unele centre sunt în zone cu potențial turistic neexploatat sau acces dificil

Degradarea constantă a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului

Diminuarea în unele cazuri a patrimoniului ca urmare a unor litigii sau acțiunii tardive a Ministerului Tineretului și Sportului

Neincluderea turismului pentru copii și tineri, și a turismului școlar, ca forme de turism în strategiile naționale / regionale

EXTERN

OPORTUNITĂȚI

Exploatarea resurselor oferite de potențialul turistic al zonelor în care sunt amplasate obiectivele de infrastructură prin dezvoltarea și diversificarea activităților aferente turismului de recreere și agrement, turismului cultural – științific

Organizare de tabere cu profil tematic diversificat având în vedere potențialul și contextul local

Posibilități de dezvoltare a activităților specifice în condițiile

modernizării și extinderii patrimoniului de infrastructură existent, inclusiv repunerea în funcțiune a CA / BT nefuncționale în prezent

AMENINTĂRI

Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)

Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii

Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.

O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.

Posibilități de dezvoltare a turistmului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)

O mai bună valorificare și diversificare a bazei materiale aflate în dotatarea centrelor de agrement

Încheierea de parteneriate pentru creșterea gradului de ocupare a infrastructurii turistice cu autoritățile publice centrale și locale (Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, operatori economici cu capital privat)

Introducerea sistemului de clasificare din turism și pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului, în vederea dezvoltării ofertei de servicii de cazare accesibile și altor categorii de beneficiari

Un segment important al turiștilor români preferă turismul intern

Potential de creștere numeric având în vedere număr relativ mic la nivel național al altor capacitățide cazare pentru tineri (tabere, hosteluri)

Tinerii reprezintă un aport foarte important în industria turismului

Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional 2021-2027

România a recuperat, de la aderarea la UE până în 2019, 21 de puncte din media de dezvoltare a Uniunii Europene (PIB/capita în PPS), de la 44% în 2007 la 65% în 2018 trendul menținându-se ascendent pentru perioada 2020-2024.

Procentul de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut în continuare, până la 32,5% în 2018, cu toate acestea, unul

din trei români este încă în pericol de sărăcie sau excluziune socială,

Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)

Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.

Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.

La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

Un număr total de turiști tineri relativ mic înraport cu alte țări europene

Decalaje mari în dezvoltarea regională: regiunea București-Ilfov a ajuns la 144% din media UE a PIB pe cap de locuitor, la cealaltă extremă, regiunea Nord-Est (județele din Moldova de Nord) sunt la 39% din media UE.

Diferențele urban-rural creează inegalități de oportunități în rândul populației. Riscul sărăciei a scăzut în orașe, dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparație cu orașele. Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale.

Existența riscului efectuării unor investiții neperformante din cauza lipsei unei strategii la nivel național de dezvoltare a patrimoniului de infrastructură turistică destinată turismului pentru copii și tineret (cu accent pe turismul școlar).

62

cel mai expuși fiind familiile cu copii, șomerii, inactivii, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă și persoanele cu dizabilități

Dezvoltarea capacităților de management a structurilor existente.

Dezvoltarea de politici publice menite să susțină și să încurajezeturismului pentru copii și tineret.

63

MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI

Pornind de la situația actuală și luând în considerare elementele analizei SWOT, strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice este cea în care:

punctele tari se vor consolida cantitativ (creșterea numărului de centre de agrement / baze turistice cu situație juridică certă, creșterea numărului de centre de agrement / baze turistice cu stare de funcționare bună care sunt situate în zonele cu potențial turistic și asigurarea regimului de funcționare permanentă);

punctele slabe se vor ameliora (clarificarea situației juridice a centrelor cu situație incertă, investiții în centrele nefuncționale și redarea lor circuitului turistic, consultări cu autoritățile locale pentru asigurarea accesului la locații, consultări cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism - în vederea definirii turismului pentru copii și tineret și cuprinderii lui în documentele programatice și strategice);

oportunitățile vor fi valorificate (propunerea de proiecte de investiții în cadrul POR 2021-2027, instruirea resurselor umane ale DJST, DSTMB și centrelor de agrement / bazelor turistice pentru operarea și exploatare eficientă a infrastructurii turistice);

amenințările vor fi monitorizate în vederea stabilirii de acțiuni care să reducă impactul pe care l-ar putea avea (plan de promovare și marketing care să concureze oferta privată de turism pentru copii și tineri, planificarea atentă a taberelor și activităților de agrement în corelare cu structura anului școlar stabilită de Ministerul Educației și Cercetării). Din perspectiva necesității unei bune colaborări și la nivel local, Direcțiile județene de sport și tineret vor coopera cu Inspectoratele Școlare Județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

În acest context, au fost definite măsurile concrete stabilite pentru fiecare dintre obiectivele specifice.

Evaluarea situației juridice și a stării materiale a centrelor de agrement și planificarea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii existente

centralizarea datelor cu privire la intabulări, drept de proprietate, drept de administrare, litigii

stabilirea listelor cu centrele de agrement / bazele turistice

cu situație juridică clară (întabulate și cu toate datele corect înscrise în Cartea Funciară, întabulate dar care necesită corecturi ale datelor înscrise în Cartea Funciară)

cu situație juridică clară dar neîntabulate

cu situație juridică neclară – respectiv cele cu litigii care pot fi soluționate în favoarea MTS / DJST și cele cu litigii care nu pot fi soluționate favorabil în favoarea MTS / DJST și vor ieși din patrimoniul public

realizarea evaluărilor financiare ale bunurilor imobile aflate în proprietatea / administrarea DJST-urilor

centralizarea datelor și actualizarea informațiilor în inventarul domeniului public

stabilirea necesarului de lucrări și dotări în 2 scenarii, unul pentru atingerea starii generale satisfăcătoare și al doilea pentru atingerea stării generale bune

realizarea expertizelor tehnice și ale notelor conceptuale în vederea stabilirii bugetelor pentru lucrări și dotări

identificarea surselor de finanțare și întocmirea dosarelor de aplicație

Derularea de lucrări de reabilitare / modernizare / reamenajare în centrele de agrement și dotarea lor

realizarea documentațiilor tehnico-economice

obținerea avizelor și acordurilor necesare

contractarea lucrărilor

execuția lucrărilor și dotarea

recepționarea lucrărilor

să solicite și să obțină avize/autorizații de securitate la incendiu și protecție civilă, după caz.

Clasificarea centrelor de agrement ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri / Direcția Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare și masă oferite

alcătuirea și transmiterea documentației de clasificare

completarea dotărilor și revizuirile spațiilor (după caz)

Dezvoltarea capacității de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement prin asigurarea și/sau instruirea personalului de specialitate

evaluarea necesarului de competențe profesionale necesare

revizuirea organigramelor după caz

recrutarea și angajarea de personal nou și voluntari

instruirea personalului existent și nou, inclusiv a voluntarilor

analiza opțiunilor de gestionare a activității centrelor de agrement / bazelor turistice și elaborarea procedurilor operaționale, în concordanță cu Strategia Națională în domeniul politicii de tineret

Obiectivele referitoare la

creșterea accesibilității și vizibilității activităților de tabără din centrele de agrement ale MTS , precum și toate acțiunile care se referă la exploatarea infrastructurii și asigurarea standardelor de calitate pentru activitățile de tineret vor fi cuprinse în

Strategia Națională în domeniul politicii de tineret.

NECESARUL DE INVESTIȚII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN INDEPLINIREA CERINTELOR LEGALE

Având în vedere situația precarăîn care se află o parte însemnată din centrele de agrement și bazele turistice, neajunsurile din punctul de vedere al condițiilor de igienăși sănătate, disfuncționalitățile din circuitele interne, nesatisfacerea cerințelor din punct de vedere IGSU sau stadiul avansat de degradare în care se prezintă, satisfacerea cerințelor legale este măsura minimă care poate fi adoptatăîn cazul construcțiilor existente, pentru asigurarea unui grad minim de confort.

În acest sens, se va realiza o analiză detaliată a fiecărui centru de agrement / bază turisticăpentru a identifica lipsurile și neajunsurile și pentru a stabili soluțiile tehnice optime pentru asigurarea cerințelor privind rezistența mecanicăși stabilitatea, siguranța în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului, izolarea termică, hidrofugăși economia de energie și protecția împotriva zgomotului, după cum este detaliat mai jos:

Cerinta A. - Rezistență mecanicăși stabilitate

Se vor efectua lucrările

necesare prevăzute în expertize tehnice, prin care se asigură în timp conformarea cu reglementările specifice funcțiunilor preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor pentru Cerința A – Rezistență și stabilitate a clădirilor prin consolidări și prin eliminarea insuficiențelor și a cauzelor insuficiențelor de mecanică, fizica și biologia construcției.

La construcțiile existente se vor identifica și elimina următoarele tipuri de degradări, după caz:

degradările structurale

degradările de fizică a construcțiilor

degradările de biologia construcțiilor

degradările legate de îmbătrânirea generală a materialelor

degradările nestructurale

Cerinta B - Siguranțaîn exploatare

Construcțiile și spatiile adiacente acestora se vor adapta astfel încâtsă respecte cerințele privind siguranțaîn exploatare, care se referă la:

Siguranƫa la circulaƫia pedestră :

Se referă la protecƫia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării pedestre în interiorul clădirilor și în spațiile publice din exterior,în vecinătatea și incinta clădirilor, după caz.Se va asigura prin montarea de pardoseli antiderapante în spațiile de circulație și cele exterioare.

Se va acorda atenție deosebită siguranței cu privire la circulația exterioară, undese vor diferenția circulațiile pietonale de cele auto sau destinate bicicliștilor, și vor fi libere de obstacole.Scările și/sau rampele exterioare se vor proteja cu balustrade de protecție conform normelor în vigoare.

Se vor revizui circulațiile interioare pe orizontalăși verticală astfel încâtsă se respecte normele în vigoare, se vor înlocui finisajele existente inadecvate cu finisaje antiderapante. Scările și rampele vor fi prevăzute cu balustradă de protecție conform normelor. Pardoselile interioare neadecvate se vor înlocui complet cu pardoseli de calitate superioară

– piatră naturală antiderapantă, plăci ceramice,parchet din lemn triplustratificat etc. cu proprietăți antiderapante. Traseele pietonale vor fi continue și fără denivelări.

Clădirile vor fi adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități, atât ale persoanelor cu deficiențe locomotorii cât și ale celor cu deficiențe de văz sau auz, conform legislației în vigoare. Se vor amenaja trasee speciale pentru persoanele cu dizabilități, atât în interior cât și în exterior, se vor amplasa marcaje de atenționare în dreptul obstacolelor și se vor echipa clădirile corespunzător asigurării accesului oricărei persoane.

Siguranƫa la circulaƫia cu mijloace mecanice

Se vor propune ascensoare de persoane pentru circulația pe verticalăîntre nivele, acolo unde legislația prevede acest lucru. Cabina liftului va permite accesul persoanelor aflate în scaun cu rotile (ușă cu lățime de 90cm). În situații particulare,unde nu se impune amplasarea unui lift, clădirile vor fi dotate cu dispozitive mobile de transport cu șenile cu platforme elevatoarepentru persoanele cu deficiențe locomotorii.

Siguranƫa la utilizarea instalaƫiilor

Se vor realiza lucrările necesare în vederea satisfacerii cerințelor de siguranță la utilizarea instalațiilor, conform normelor în vigoare.

Siguranƫa cu privire la lucrările de întreținere

Acolo unde situația o impune, se vor prevedea balustrade/parapeți de protecție la terase exterioare/acoperișuri terasă, se vor monta plinte de protecție la toate pardoselile, se vor face dotări cu echipamente tehnice pentru lucrările de întreținere, se vor monta borduri perimetrale la spațiile de circulație pietonalăși/sau carosabile.

Siguranƫa cu privire la intruziuni si efracƫii

Se vor monta sisteme de supraveghere video, sisteme de control acces și sisteme antiefracție.

Cerința C- Securitate la incendiu și protecția civilă

În cazul clădirilor existente, dacă situația o impune, se vor aduce modificări în vederea conformării la foc a clădirilor și se va obține autorizația de securitate la incendiu, conform legislației în vigoare.

În toate cazurile, în funcție de specificul construcțiilor, se vor asigura numărul căilor și fluxurilor de evacuare,se va asigura stabilitatea la foc a construcțiilor, se va asigura limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu și către vecinătăți, se va asigura evacuarea în condiții de siguranță a utilizatorilor, se vor echipa clădirile cu instalații specifice de semnalizare, limitare și stins incendiu, se va verifica dacă se încadrează în prevederile Hotărârii Nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a acelor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă, conform legislației în vigoare.

Cerinta D – Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

În cazul refuncționalizării infrastructurii existente, funcțiunile propuse nu vor genera noxe, emisii de gaze sau alți factori de poluare, peste limitele admise conform legislației în vigoare.

Se va asigura ventilarea și iluminatul natural și/sau artificial a tuturor spațiilor în vederea desfășurării în condiții optime a activităților existente.

Se vor asigura toate utilitățile necesare unui confort ridicat în spatiile existente.

Deșeurile vor fi colectate selectiv atât în interior, cât și în exterior. Se vor amplasa pubele ecologice exterioare subterane pentru colectare selectivă.

Propunerile care vizează construcțiile existente vorurmări să includă tehnologii nepoluante, materiale de construcție naturale, ecologice, minerale, cu impact scăzut asupra mediului înconjurător și produse cu emisii reduse de CO 2 . Prin folosirea acestor materiale, respectiv eliminarea substanțelor chimice, poluante, se va urmări îmbunătățirea calității aerului interior. La construcțiile existente unde este prezentă igrasia, una din cele mai importante faze ale intervențiilor va fi de eliminare a acesteia, cât și de eliminare a degradărilor biologice, ajutând la îmbunătățirea mediului înconjurător și a aerului din interiorul clădirilor.

La construcțiile existente se vor înlocui toate instalațiile interioare și exterioare defectuoase.

În toate situațiile se vor propune soluții performante în vederea eficientizării clădirilor din punct de vedere energetic prin:

utilizarea materialelor/straturilor termo- și fonizolante;

folosirea sistemelor de iluminat cu LED, cu consum redus de energie; solutii eficiente pentru încălzirea și răcirea spațiilor pentru eficiență sezonieră mărită (ex: instalații de climatizare cu funcționare în detență directă);

pentru asigurarea aerului proaspăt în spațiile în care se impune acest lucru sevor prevede centrale de ventilare cu recuperator de căldură);

instalațiile interioare vor îndeplini cerințe esențiale de calitate și criterii de performanță, inclusiv Cerința D-igienă, sănătate și mediu, prin aceea că instalațiile vor avea posibilități de curățare și întreținere care să împiedice apariția și dezvoltarea substanțelor nocive sau insalubre în spațiile deservite. Instalațiile propuse vor asigura stabilitatea și uniformitatea temperaturii aerului interior;

nu se vor deversa în canalizare produse poluante.

În toate situațiile, soluțiile propuse vor urmări: protecția calității apelor, protecția aerului, protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor, protecția împotriva radiațiilor, protecția solului și a subsolului, protecția ecosistemelor terestre și acvatice, gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament, gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, după caz.

Cerința E - Izolarea termică, hidrofugă și economia de energie

Pentru construcțiile existente, în cazul în care anvelopa nu este izolată corespunzător, se vor identifica soluțiile potrivite în vederea termoizolării anvelopei conform standardelor în vigoare: se vor izola construcțiile atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, și se vor elimina toate punțile termice. În cazuri particulare în care termoizolarea la exterior periclitează componente arhitecturale valoroase ale construcțiilor existente, se vor propune soluții de termoizolare la interior, cu materiale speciale.

În toate situațiile se vor propune tâmplării exterioare cu o bună izolare termică și geamuri cu sticlă termo-fonoizolantă.

La construcțiile existente se vor propune soluții de hidroizolare în cazul în care nu există hidroizolații, sau hidroizolațiile existente sunt ineficiente.

Construcțiile noi vor fi termoizolate și hidroizolate cu materiale performante, de calitate superioară.

În toate cazurile, se vor realiza studii de performanță energetică prin care se vor detalia soluțiile de termoizolare ale construcțiilor.

Cerința F – Protecția împotriva zgomotului

În toate situațiile, se vor propune tâmplării exterioare care să asigure izolarea fonică corespunzătoare.

La exterior se vor propune bariere vegetale pentru diminuarea zgomotului înspre și dinspre obiectivele de investiție, în funcție de particularitățile sitului, daca situația o impune.

EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT

Pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort în cadrul infrastructurii de cazare existente,pe lângă asigurarea cerințelor esențiale se vor realiza următoarele:

refuncționalizarea și recompartimentarea spațiilor existente în vederea asigurării unor funcțiuni noi, complementare celor existente, atât pentru serviciile de cazare și servire a mesei, cât și pentru defășurarea activităților de educație nonformală, agrement și sport;

extinderea pe orizontală sau verticală a infrastructurii existente, prin etajări, mansardări, corpuri noi de clădire;

refațadizări cu materiale de calitate superioară, care săîmbunătățească aspectul exterior al clădirilor, cu acordarea unei atenții deosebite integrării în specificul local și compatibilizarea aspectului arhitectural cu funcțiunile existente sau propuse;

dotarea și echiparea construcțiilor cu echipamente și dotări moderne, performante,care să satisfacă standardele actuale, inclusiv nevoile persoanelor cu deficiențe;

reamenajarea spațiilor exterioare existente și/sau extinderea acestora cu spații exterioare noi; se va acorda o atenție deosebită funcționalității spațiilor exterioare,urmărindu-se amenajarea unor zone distincte dedicate, după cum urmează:

spații verzi amenajate cu vegetație joasă, medie și înaltă;

zone dedicate pentru joacă pentru toate categoriile de vârstă, în funcție de specificul centrului;

zone dedicate activităților sportive: terenuri de sport multifuncționale/ de tenis/ de badmington/de fotbal/de volei/tenis de masă etc., piste pentru biciclete, trasee pentru cățărat/tiroliene,după caz;

amfiteatre în aer liber;

puncte/platforme de belvedere;

zone special amenajate pentru focuri de tabără;

amenajări specifice în zonele cu acces la cursuri de apă/lacuri/plaje;

trasee dedicate circulației auto și pietonale și platforme de parcare pentru vizitatori/utilizatori/personal administrativ;

dotarea și ehiparea spațiilor exterioare cu mobilier urban(bănci, coșuri de gunoi pentru colectare selectivăetc.), echipamente de sport și joacă (inclusiv pentru persoanele cu deficiențe),echipamente de orientare și informare;

iluminatul exterior al diferitelor zone funcționale.

*In toate cazurile, în amenajarea spațiilor exterioare se va acorda o atenție deosebită valorificării cadrului natural existent. Intervențiile vor fi non-invazive, se vor respecta principiile de protecția a mediului și se va pune accent pe specificul locului.

ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂTI DE AGREMENT

Se va realiza o analiză detaliată a funcțiunilor existente în cadrul centrelor de agrement și, în funcție de nevoile identificate, de amplasamentul și specificul fiecărui centru, se vor analiza posibilitățile de extindere cu funcțiuni noi care să satisfacă nevoile utilizatorilor în ceea ce privește posibilitățile de a desfășura o gamă cât mai variată de activități de agrement.

În toate situațiile se va analiza posibilitatea extinderii infrastructurii cu spații dedicate, interioare și exterioare, în care să se poată desfășura următoarele tipuri de activități:

activități sportive în săli de sport,în aer liber pe terenuri de sport sau trasee special amenajate sau, la exterior pe timpul sezonului rece, în baloane gonflabile;

activități

de

creație/artistice/vocaționale(pictură,

fotografie,

olărit, grafică,sculptură,teatruetc.) desfășurate în spații interioare: în ateliere/studiouri/spații multifuncționale, săli de spectacole etc.;

activități de creație/artistice/vocaționale desfășurate în spații exterioare:amfiteatre în aer liber, foișoare, platforme special amenajate etc.;

activități de socializaredesfășurate în interior: în cluburi sau discoteci, în săli multifuncționale, în săli de conferințe sau cluburi de lectură;

activități de socializare desfășurate în exterior: în spații de joacă, spații pentru sport și spații verzi special amenajate;

activități recreative:

jocuri de masă desfășurate în spatii multifuncționale(șah, cărți, table, monopoly etc.);

activități recreative:jocuri interactive în spații special amenajate-săli de joc(biliard, fotbal de masă, jocuri arcade);

activități recreative:dansuri în spatii special amenajate(sală de dans);

activități științifice desfășurate în laboratoare, săli de lectură și săli de conferințe sau în exterior în zone special amenajate(amfiteatru în aer liber etc.);

activități recreative desfășurate la exterior:picnic, foc de tabără;

activități de cercetare a florei,faunei și mediului înconjurător desfășurate în exterior, acolo unde situația o permite, inclusiv activități de cercetare/recreative prin studiul bolții cerești, cu ajutorul echipamentelor specifice:telescoape astronomiceetc.;

activități de manufactură desfășurate în ateliere special amenajate în interior sau în aer liber;

vizualizări de proiectii în spații special amenajate:săli media, săli de proiecții, cinema în aer liber etc.;

cursuri recreative pe tematici diverse precum cursuri de gătit,cu utilizarea spațiilor și echipamentelor din dotarea centrelor,cursuri de dansetc.;

METODOLOGIA SI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

În toate situatiile, în cazul construcțiilor existente asupra cărora este nevoie să se intervină, se vor realiza studii și expertize de specialitate în baza cărora se vor stabili direcțiile de intervenție. Studiile și documentațiile vor fi realizate de echipe multidisciplinare de specialiști, sub coordonarea unui șef de proiect care se va asigura de corelarea tuturor informațiilor pe specialități și includerea concluziilor și recomandărilor studiilor în documentațiile tehnico-economice elaborate.

Pentru fiecare amplasament se vor elabora, după caz, următoarele studii/expertize/documentații:

documentație cadastrală;

studiu topografic;

studiu geotehnic;

studiu hidrologic;

releveul clădirilor existente;

expertiză tehnică la imobilele existente la care se prevăd intervenții;

alte studii necesare pentru realizarea unor documentații de intervenții: expertiză biologică, studiu de parament, studiu de componente artistice etc.;

studii pentru avize de mediu (inclusiv studiu de schimbăriclimatice, evaluarea impactului asupra mediului);

documentație de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) pentru construcții existente,studiu de fezabilitate (S.F.) pentru construcții noisau studiu de fezabilitate cu elemente de D.A.L.I.în cazul în care se propun investiții noi în completarea infrastructurii existente;

documente pentru obținerea avizelor și acordurilor solicitate în certificatul de urbanism;

documentație tehnică pentru autorizația de construire (D.T.A.C.) care este extras a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție (P.Th.-D.E.);

documentație tehnică pentru organizarea execuției lucrărilor (D.T.O.E.) care se elaboreazăîn paralel cu documentația D.T.A.C.;

proiect tehnic de execuție a lucrărilor, detalii de execuție, caiete de sarcini și documentatie economică;

audit energetic;

proiect As Built;

studiu coexistență rețele existente;

alte documentații tehnice / studii, după caz.

Situații particulare:

Cu ocazia analizei situației existente a centrelor de agrement / bazelor turistice aflate în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, au fost identificate situații particulare pentru care strategia

prevede soluții specifice suplimentare față de cele menționate la punctele anterioare, în vederea îndeplinirii obiectivelor:

În funcție de problemelw particulare identificate la aceste centre, ele se grupează în centre aflate în zone de protecție, centre fără utilități sau cu grupuri sanitare amplasate în exterior, conform listei de mai jos:

Centre în care lipsesc utilitățile și în care grupurile sanitare sunt amplasate în exterior:

Centre în care lipsesc utilitățile:

Centrul de agrement Timișul de Jos, Predeal, Brașov: Cabana tip L, Căsuțe lemn tip CAMPING C, Vila 4, Garaj Vila 8;

Centrul de agrement Brădet, Brașov: Atelier, Cabină poartă, Magazie Alimente, Grup sanitar – fosă septică;

Centrul de agrement Zizin, Tărlungeni, Brașov: Vila 1.

Centre cu grupuri sanitare în exterior:

Centrul de agrement Roica - Cabana Covasna, Galda de Jos, Alba

Centrul de agrement Tamina, Predeal, Brașov

Centrul de agrement Timișul de Jos, Predeal, Brașov

Centrul de agrement Căprioara Valea Seacă, Valea Seacă, Iași

Centrul de agrement Muncel I, Mogoșești-Siret, Iași

Centrul de agrement Strunga, Strunga, Iași

În cazul acestor centre, strategia prevede solicitarea certificatelor de urbanism, inclusiv pentru branșamente și utilități, respectiv obținerea tuturor avizelor și autorizațiilorde branșareși racordare, în paralel cu întocmirea documentațiilor tehnice.

Centre aflate în zone de protecție

Pentru centrele de agrement și bazele turistice aflate în zonele de protecție a monumentelor istorice se va coopta în echipa de proiectare personal de specialitate cu atestare de la Ministerul Culturii, în vederea întocmirii documentațiilor specifice pentru autorizarea lucrărilor și pentru proiectele tehnice. Este cazul centrelor de agrement Luminița din Eforie Nord și 2 Mai, ambele în județul Constanța și al Complexului Lahovari din București.

Centre aflate în zone de protecție a cursurilor de apă / sau în zona de protecție a liniilor de cale ferată:

Centrul de agrement Moșteni, Schitu, Olt - lac acumulare

Centrul de agrement Blasova, Frecăței, Brăila

Centrul de agrement Școlara Urvis, Țoimi, Bihor

Centrul de agrement Școlara Bratca, Bratca, Bihor

Centrul de agrement Școlara Ocna Sibiului, Ocna Sibiului, Sibiu

Sala Atletism, Tulcea, Tulcea

În cazul centrelor aflate în zona de protecție față de cursuri sau ochiuri de apă, se vor elabora studii hidrologice de către specialiști atestați. Se impune analiza unor măsuri suplimentare de protecție față de zonele cu risc (ex: risc de inundabilitate), respectiv luarea măsurilor corespunzătoare de protecție fonică față de calea ferată.

PRIORITIZAREA ACȚIUNILOR

În contextul socio-economic actual și ținând cont de toate elementele ce definesc starea actuală a infrastructurii turistice a MTS, s-au prioritizat acțiunile concrete ce înglobează măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor specifice, în funcție de următoarele criterii:

Situația juridică a infrastructurii;

Potentialul turistic al zonei în care se află infrastructura;

Statusul actual al infrastructurii – centre funcționale sau nefuncționale;

Disponibilitatea surselor de finanțare;

Restricții / condiționalități impuse de sursele de finanțare;

Având în vedere că pentru orice investiție, indiferent de sursa finanțării, trebuie ca imobilul vizat să aibă o situație juridică clară, astfel încât să se asigure îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale finanțatorului (oricare ar fi acesta) referitoare la dreptul de a face investiții, din lista centrelor de agrement s-au selectat acele centre care nu au litigii care să vizeze imobilul / imobilele. Pentru cele care au litigii este necesară expertiza juridică la finele căreia se poate stabili dacă centrele rămân la MTS sau revin celor care au deschis litigiile.

Din lista centrelor fără litigii s-au selectat centrele întabulateși, cu titlu de excepție, cele care deși nu sunt intabulate încă nu au probleme juridice care să împiedice acest lucru, iar pentru acestea investiția va cuprinde și documentația de cadastrare (este cazul celor două centre din județul Constanța).

Din lista centrelor astfel rezultate s-au selectat cele au potențial mare de a atrage vizitatori,fiind amplasate în zone turistice recunoscute.

Pentru aceste centre s-a analizat necesarul de investiții și încadrarea în cerințele specifice (valorice și ca tip de acțiuni) ale surselor de finanțare disponibile în prezent pe piață, programele operaționale din perioada de programare 2014-2020.

O ultima filtrare s-a făcut pentru proiectele finanțabile prin POAT pentru care una dintre condițiile de eligibilitate este să fie maxim 2 centre pe regiune.

Astfel au rezultat:

un plan de acțiune pe termen scurt, care include proiecte ale centrelor cu situație juridică clară și în stare de funcționare, ce pot fi propuse spre finanțare în cadrul POAT 2014-2020 + POR 2021-2027, în contextul creat de OUG nr. 88/2020privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanțării prin Programul operațional Asistență tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) și Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM) și proiecte ce pot fi propuse spre finanțare la Compania Națională de Investiții;

un plan de acțiune pe termen mediu ce include centrele cu situație juridică clară sau posibil de a fi clarificată, funcționale și nefuncționale, pentru care se estimează ca posibilă sursă de finanțare POR 2021 – 2027, în funcție de criteriile pe care aceste programe regionale le vor stabili în perioada care urmează;

un plan de acțiune pe termen lung, ce include centrele cu situație juridică incertă pentru care MTS trebuie să facă demersurile de clarificare (resurse financiare, juridice și tehnice sunt necesare);

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN SCURT

În urma aplicări filtrelor sus-menționate a rezultat lista de acțiuni pe termen scurt, concretizată în fișe de investiții / note conceptuale ce urmează să fie transmise spre analiză autorităților de management ale programelor de finanțare, respectiv către ADR-urile din cele 7 regiuni de dezvoltare și regiunea București-Ilfov și către Compania Națională de Investiții.

Cu titlu de excepție față de strategia de prioritizare prezentată anterior, pe lista acțiunilor pe termen scurt se află:

2 centre de agrement care nu sunt întabulate, dar au situația juridică clară, fără litigii, pentru care întabularea se poate face ca activitate în proiect;

1 centru de agrement nefuncțional (Băile Herculane), cu situație juridică clară, întabulat, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potențial turistic și balnear deosebit de atractiv;

Complexul Lahovari, căruia i se va schimba destinația din sediu secundar al MTS în centru de agrement, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potențial turistic și cultural deosebit de atractiv.

Planul de acțiuni pe termen scurt include elaborarea documentațiilor tehnico-economice, finanțate din POAT 2014 – 2020, pentru următoarele centre de agrement:

Nr crt

Perioada de Sursa de finanțare implementare

Centrul de agrement

Localizare

Centrul de agrement

„Luminița„

Centrul de agrement „2

Oraș Eforie (stațiunea Eforie Nord), Jud.

Constanța

Com. Limanu, sat 2 Mai,

2020 – 2021

POAT 2014 - 2020

POAT 2014 - 2020

Mai”

Centrul de agrement

jud. Constanța

2020 – 2021

POAT 2014 - 2020

„Brădișor”

Com. Mălaia, jud.

Vâlcea

Centrul de agrement

„Cozia”

Oraș Călimănești, jud.

Vâlcea

2020 – 2021

2020 – 2021

POAT 2014 - 2020

Centrul de agrement

„Băile Herculane”

Centrul de agrement

Oraș Băile Hercula, jud.

Caraș-Severin

2020 – 2021

Com. Orăștioara de Sus,

POAT 2014 – 2020

POAT 2014 - 2020

„Costești”

Sat Costești, jud.

Hunedoara

2020 – 2021

Nr

Perioada de

Sursa de finanțare

crt

Centrul de agrement

Localizare

implementare

7

Centrul de agrement

POAT 2014 – 2020

„UABS Șuncuiuș”

Com. Șuncuiuș, Sat Șuncuiuș, jud. Bihor

2020 – 2021

8

Centrul de agrement

POAT 2014 – 2020

„Sângeorz-Băi”

Oraș Sângeorz-Băi, jud.

Bistrița-Năsăud

2020 – 2021

9

Centrul de agrement

„Bușteni, Vila Șoimul”

Oraș Bușteni, jud.

Prahova

2020 – 2021

POAT 2014 – 2020

10

Centrul de agrement

„Amara”

Oraș Amara, jud.

Ialomița

2020 – 2021

POAT 2014 – 2020

11

Centrul de agrement

„Păltiniș”

Mun. Sibiu, Păltiniș, jud.

Sibiu

2020 – 2021

POAT 2014 – 2020

12

Centrul de agrement

„Râu Sadului”

Com. Râu Sadului, jud.

Sibiu

2020 – 2021

POAT 2014 – 2020

13

Centrul de agrement

„Sălătruc”

Oraș Dărmănești, Sat Sălătruc, jud. Bacău

2020 – 2021

POAT 2014 - 2020

14

Centrul de agrement

„Valea Budului”

Com. Mărgineni, Sat Valea Budului, jud.

Bacău

2020 – 2021

POAT 2014 - 2020

15

„Centrul de Agrement Arbănași – judetul Buzău”

Comuna Beceni, Sat Arbănași, jud. Buzău

2020 – 2022

CNI

16

„Centrul de Agrement Bucșoaia – judetul Suceava”

Orașul Frasin, jud.

Suceava

2020 – 2022

CNI

17

„Centrul de Agrement Gălăciuc – judetul Vrancea”

Localitatea Tulnici, jud.

Vrancea

2020 – 2022

CNI

18

„Centrul de Agrement

2020 – 2022

CNI

Tazlău – judetul Neamț”

Comuna

Tazlău,

jud.

Neamț

19

„Centrul de Agrement Vila Klaus – județul Caraș-

Severin”

Comuna Văliug, jud.

Caraș-Severin

2020 – 2022

CNI

Nr

Perioada de

Sursa de finanțare

crt

Centrul de agrement

Localizare

implementare

20

Centrul Lahovari

Mun. București

2021-2024

21

Casa de Cultură a Studenților București

Mun. București

2021-2024

22

Reabilitare și modernizare CCSS TEI

Mun. București

2021-2024

Pentru toate aceste proiecte se vor elabora studiile de fezabilitate și proiectele trehnice, care vor fundamenta necesarul de lucrări de reabilitare, modernizare, extindere a centrelor de agrement, în scopul asigurării serviciilor de cazare, servire a mesei și desfășurare adecvatăa activităților de agrement. Pentru toate centrele se vor prevedea măsuri specifice de accesibilizare pentru persoanele cu deficiențe, măsuri de eficiență energetică și utilizare durabilă a resurselor regenerabile de energie, măsuri de conformare cu cerințele IGSU.

Finanțarea investițiilor se va face din alocarea financiară aferentă perioadei de programare 2021 – 2027, identificarea precisă a surselor de finanțare se va face ulterior și se va aproba pron Ordin de ministru în condițiile legii.

PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

Mai jos se regăsesc listele cu centrele de agrement pentru care se vor urmări sursele de finanțare disponibile pe termen mediu și lung, respectiv programe operaționale și guvernamentale aferente perioadei de programare 2021 - 2027:

nr crt

județ

centru de agrement / bază turistică

funcțional

întabulat

sursa de finanțare

1

ALBA

C.A. Arieșeni

da

Neintabulat

urmează să fie identificată

2

ALBA

C.A. Roica

da

Intabulat

3

ARGEȘ

C.A. Corbeni

da

Neintabulat

4

ARGEȘ

C.A. Nucșoara

da

Neintabulat

5

ARGEȘ

BT Pitești

da

Neintabulat

6

BIHOR

UABS Oradea

da

Intabulat

7

BIHOR

CAT Remeți

da

Neintabulat

8

BIHOR

CAT Valea Brătcuței

da

Neintabulat

9

BRĂILA

C.A. Lacu Sărat

da

Intabulat

10

BRAȘOV

C.A. Predeal

da

Neintabulat

11

BUZĂU

C.A. Arbănași

da

Intabulat

12

BUZĂU

C.A. Poiana Pinului

da

Intabulat

13

CARAȘ-SEVERIN

C.A. Râul-Alb

da

Intabulat

14

CONSTANȚA

C.A. New Paradise

da

Neintabulat

nr crt

județ

centru de agrement / bază turistică

funcțional

întabulat

sursa de finanțare

15

COVASNA

C.A. Pădureni

da

Intabulat

16

DOLJ

Youth Hostel Griffon și BT

Craiova

da

Intabulat

17

GALAȚI

BT Tineret

da

Neintabulata

18

GORJ

C.A. Săcelu

da

Neintabulat

19

HUNEDOARA

C.A. Căprioara

da

Intabulat

20

HUNEDOARA

C.A. Costești

da

partea neintabulata

21

HUNEDOARA

B.T. Deva

da

Intabulat

22

IAȘI

C.A. Muncel I

da

Intabulat

23

MARAMUREȘ

C.A. Mara

da

Intabulat

24

MEHEDINȚI

C.A. Drobeta

da

Intabulat

25

MUREȘ

BT Mureșul

da

Intabulat

26

MUREȘ

C.A. Sovata 1

da

Intabulat

27

MUREȘ

C.A. Sovata 2

da

Intabulat

28

NEAMȚ

C.A. Oglinzi

da

Intabulat

29

NEAMȚ

C.A. Cozla

da

Intabulat

30

PRAHOVA

C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor

da

Intabulat

31

PRAHOVA

C.A. Cheia - Vila Brădet

da

Neintabulat

32

SATU-MARE

C.A. Ștrand

da

Intabulat

33

SIBIU

C.A. Ocna Sibiului

da

Intabulat

34

SIBIU

C.A. Cisnădioara

da

Intabulat

35

SIBIU

C.A. Săliște

da

Intabulat

36

TELEORMAN

C.A. Dunărica

da

Neintabulat

37

TELEORMAN

BT Valahia

da

Neintabulat

38

TIMIȘ

C.A. Chevereșu Mare

da

Intabulat

39

TIMIȘ

C.A. Poieni Strâmbu

da

Intabulat

40

TIMIȘ

Baza Turistică Timișoara

da

Intabulat

41

TULCEA

C.A. Sulina (Briza Mării)

da

Neintabulat

42

TULCEA

C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)

da

Intabulat

43

VÂLCEA

C.A. Căciulata

da

Intabulat

44

VÂLCEA

BT

da

Intabulat

45

VASLUI

C.A. Poiana Căprioarei

da

Neintabulat

46

VASLUI

BT Podul Înalt

da

Neintabulat

47

VRANCEA

C.A. Gălăciuc

da

Intabulat

48

VRANCEA

BT Focșani

da

Neintabulat

nr crt

județ

centru de agrement / bază turistică

funcțional

sursa de finanțare

1

ALBA

Poiana Vadului

nu

nr crt

județ

centru de agrement / bază turistică

funcțional

sursa de finanțare

2

ALBA

Garda

nu

urmează să fie identificată

3

ALBA

Albac

nu

4

ALBA

Abrud

nu

5

ALBA

Taut

nu

6

ALBA

Sugag

nu

7

ARGES

Pauleasca

nu

8

ARGES

Valea Mare

nu

9

BACAU

Poiana Sărată

nu

10

BACAU

Geamăna

nu

11

BACAU

Valea Uzului

nu

12

BIHOR

CAT Urvis

nu

13

BIHOR

CAT Nucet

nu

14

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Telciu

nu

15

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Fiad

nu

16

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Valea Mare

nu

17

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Valea Blasnei

nu

18

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ColibiȚa

nu

19

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Baza Turistică

nu

20

BRĂILA

Blasova

nu

21

BRAȘOV

Zizin

nu

22

BRAȘOV

Timișu de Jos

nu

23

BRAȘOV

Timișu de Sus - transmis parțial CL Mun. Brașov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncțional

nu

24

BRAȘOV

Brădet

nu

25

BRAȘOV

Sâmbăta de Sus

nu

26

BUCUREȘTI-IF

Stejarul

nu

27

BUCUREȘTI-IF

Mogoșoaia

nu

28

BUCUREȘTI-IF

Cernica

nu

29

BUZĂU

Fisici

nu

30

CARAȘ-SEVERIN

Vila Klaus

nu

31

CARAȘ-SEVERIN

Brebu Nou

nu

32

CARAȘ-SEVERIN

Ciresnaia

nu

33

CARAȘ-SEVERIN

Valea Minișului

nu

34

CARAȘ-SEVERIN

Delinești

nu

35

CARAȘ-SEVERIN

Maciova

nu

36

CARAȘ-SEVERIN

Jervani

nu

37

CONSTANTA

,,Casa de Piatră''-Eforie Sud

nu

38

DAMBOVITA

Bucșani

nu

39

DAMBOVITA

Cobia

nu

40

DOLJ

CA Danubiu Calafat

nu

nr crt

județ

centru de agrement / bază turistică

funcțional

sursa de finanțare

41

HARGHITA

Băile Homorod - transmis parțial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este

nefuncțional

nu

42

HUNEDOARA

Brădățel

nu

43

HUNEDOARA

Ohaba

nu

44

HUNEDOARA

Bulzești de Sus

nu

45

IALOMIȚA

C.A. Amara - căsuțe

nu

46

IAȘI

Muncel II

nu

47

IAȘI

Ciric

nu

48

IAȘI

Strunga

nu

49

MEHEDINȚI

CA Orșova

nu

50

MEHEDINȚI

CA Cazane

nu

51

NEAMT

Bicaz

nu

52

OLT

Mosteni

nu

53

OLT

Vitomirești

nu

54

PRAHOVA

Sinaia Vila 1 și 3 concesionată

nu

55

PRAHOVA

Bușteni Vila Fraga

nu

56

PRAHOVA

Cheia Bloc alim + mansardă

nu

57

PRAHOVA

Cheia Vila Cumpăna

nu

58

PRAHOVA

Cheia Vila Scărișoara

nu

59

PRAHOVA

Telega

nu

60

PRAHOVA

Voila

nu

61

PRAHOVA

Păulești

nu

62

PRAHOVA

Izvoarele

nu

63

PRAHOVA

Suzana

nu

64

PRAHOVA

Ștefești Vila nr.2

nu

65

PRAHOVA

Slănic Corp A

nu

66

SĂLAJ

Izovoarele Barcăului Tușa

nu

67

SATU MARE

Tarna

nu

68

SATU MARE

Livada

nu

69

SATU MARE

Vrăticel

nu

70

SUCEAVA

Rusca

nu

71

SUCEAVA

Baza Turistica Bucovina

nu

72

TIMIȘ

Poieni Sat

nu

73

TIMIȘ

Bogda

nu

74

TIMIȘ

Herneacova

nu

75

VÂLCEA

Arutela

nu

76

VÂLCEA

Lotru

nu

77

VASLUI

Talasmani

nu

78

VRANCEA

Cotești

nu

79

VRANCEA

Soveja

nu

nr crt

județ

centru de agrement / bază turistică

funcțional

sursa de finanțare

80

ARGES

Stoenești

nu

81

BIHOR

CAT Roșia

nu

82

BOTOȘANI

Luceafărul

nu

83

BUCUREȘTI-IF

Pustnicul I

nu

84

BUCUREȘTI-IF

Pustnicul II

nu

85

CARAȘ-SEVERIN

Poiana Mărului

nu

86

GALATI

Gârboavele

nu

87

GALATI

Buciumeni

nu

88

HUNEDOARA

Hotel Flora

nu

89

HUNEDOARA

Lăpușnic

nu

90

IASI

Valea Seacă

nu

91

IASI

Bucium

nu

92

NEAMT

Tazlău

nu

93

PRAHOVA

Cheia Vila Brândușa

nu

94

SIBIU

Nou Săsesc

nu

ACȚIUNI DE INFORMARE, MARKETING ȘI CONSULTARE PUBLICĂ

Succesul unei strategii naționale și a proiectelor generate prin adoptarea acestui tip de demers administrativ, la nivel guvernamental, depinde în mare măsură de participarea grupurilor țintă la implementarea acestuia.

În contextul elaborării

Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului din România pentru perioada 2020 –2025

, informarea generală, pe înțelesul tuturor, prin canale adecvate de comunicare,este o condiție esențială pentru succesul implementării.

Dialogul social, inclusiv prin mijloacele dialogului structurat cu tinerii și organizațiile acestora, cu cercetătorii în domeniul tineretului și cu decidenții politici de la nivel central, regional și local, la care Consiliul Uniunii Europene a convenit împreună cu Statele Membre, prin

Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului prin Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01 9 ), este esențial pentru implicarea tuturor entităților interesate în implementarea Strategiei.

În conformitate cu principiile directoare ale Politicii europene de tineret, precum și cu acțiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027,

toate

politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internațional al

drepturilor omului , respectând următoarele principii:

Egalitatea și nediscriminarea : combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalității de gen, recunoașterea faptului că tinerii sunt expuși riscului unor forme multiple de

9 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:42018Y1218(01)&from=EN

discriminare, inclusiv discriminării bazate pe vârstă, și respectarea principiilor recunoscute, printre altele, la articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Incluziunea:

recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen și, prin urmare, au nevoi, situații de viață și interese diferite și provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activități și politici care să îi includă pe toți tinerii, în special pe cei care au mai puține oportunități și/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite.

Participarea:

recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. În acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoașterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice și civice.

Dimensiunea globală, europeană, națională, regională și locală:

pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a Uniunii Europene să fie pusă în aplicare ținând cont de interconexiunile cu nivelul regional și local și să fie desfășurate activități pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În același timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale.

Abordarea duală:

Politicile care urmăresc îmbunătățirea vieții tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine.

Părțile interesate la nivelul României sunt reprezentate de autorități la nivel central, de autorități locale și regionale, consilii ale tinerilor, organizații tematice de tineret, cercetători din domeniul tineretului și actori din societatea civilă, precum și de structuri ale programelor Erasmus+, SEE, Discover EU 10

și Corpul European de solidaritate și proiectele generate.

În consecință, recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile referitoare la aceștia (populația cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani 11 ) trebuie să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare generate de politicile adoptate.

Ministerul Tineretului și Sportului, în parteneriat cu autoritățile administrației publice centrale și locale, va elabora și va pune în aplicare, încă de la adoptarea Strategiei, un program de informare publică și dialog social, prin care să asigure cunoașterea și înțelegerea de către tineri, de către autoritățile publice și de către structurile societății civile implicațiile și beneficiile implementării Strategiei.

Dialogul continuu cu tinerii (copii, elevi, studenți și tineri până la vârsta de 35 de ani) și cu entitățile implicate este de natură să asigure și să mențină sentimentul de parte implicată, cu efecte pozitive asupra mobilizării acestora în etapa de utilizare a serviciilor și a infrastructurii reabilitate prin investițiile previzionate (baze turistice/centre de agrement).

Tinerii și copiii reprezintă categorii sociale vulnerabile, iar serviciile pe care Ministerul Tineretului și Sportului le va oferi, în baza proiectelor generate de prezenta Strategie, atât cele de turism în centrele

10

Programul „Discover EU” este o inițiativă propusă de Parlamentul European în 2016 și aprobată de Comisia Europeană. Scopul acestuia este de a oferi tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul unor experiențe inedite, să dobândească mai multe informații despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, Discover EU permite tinerilor dezvoltarea de competențe utile pentru viitor, cum ar fi: independența, încrederea și deschiderea către alte culturi. Mai multe informații sunt disponibile la adresa:

https://europa.eu/youth/discovereu_en

11

Conform Legii nr.350/2006 a tinerilor; la această categorie de cetățeni, se adaugă populația școlară și stundenții, indiferent de formele de învățământ practicate - public sau privat.

de agremement/baza turistice (organizare de tabere), cât și cele care promovează educația non- formală, prezintă avantajele unei accesibilități financiare evidente.

Categoriile de stakeholderi identificați în tot procesul de elaborare a prezentei Strategii se conturează pe direcțiile:

Autorități centrale:

Ministerul Educației și Cercetării

Agenția Națională

pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Ministerul Turismului (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerul Culturii

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).

Autorități locale și regionale:

Consilii județene

Consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale din România

Agenții pentru Dezvoltare Regională din regiunile de dezvoltare din România, responsabile pentru politica de dezvoltare regională

Organizații de și pentru tineret și cluburi sportive;

Furnizori de formare din domeniul turismului.

Toate aceste entități au roluri diferite în procesul de modernizare a infrastructurii Ministerului Tineretului și Sportului.

Măsuri propuse pentru informarea potențialilor beneficiari și a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei

Beneficiarii prezentei strategii pot fi clasificați, pentru o justă implicare în procesul participativ, în:

Beneficiari direcți : copii (preșcolari, elevi) studenți și tineri cu vârsta între 14 – 35 ani

Beneficiari indirecți:

Ministerul Tineretului și Sportului, cu toate entitățile subordontate (direcții județene de sport și tineret și a municipiului București, cluburi și complexe sportive, case de cultură ale studenților, muzee);

Instituțiile și structurile instituționale conexe – inspectorate școlare, universități, unități de învățământ preuniversitar, instituții de cultură;

ONG-urile de tineret și cele studențești, locale și naționale, precum și structurile asociative conexe (federații, asociații etc.), care au activitate de tineret și care pot iniția parteneriate în domeniu;

Structurile sportive, de drept public sau privat, locale și naționale, inclusiv federații sportive naționale și internaționale.

Creșterea accesibilității și a vizibilității activității Ministerului Tineretului și Sportului cu privire la bazele turistice și la centrele de agrement sunt esențiale în relația cu grupul țintă al prezentei Strategii, care este reprezentat de:

tineri

tineri cu oportunități reduse și aparținând grupurilor vulnerabile,

studenți și organizații studențești,

organizații de și pentru tineret,

angajați ai serviciilor publice cu atribuții în domeniul tineretului: 41 direcții pentru sport și tineret și direcția pentru sport și tinere a municipiului București,

personalul MTS din instituțiile subordonate: case de cultură ale studenților, muzee, cluburi sportive etc.

Având în vedere investițiile propuse, Ministerul Tineretului și Sportului va actualiza infrastructura comunicațională prietenoasă cu grupul țintă în secțiunea

TABERE

din website-ul

http://mts.ro

la subsecțiunea

Tabere de odihnă.

Facem mențiunea că informațiile despre facilitățile existente se regăsesc în secțiunile specifice din paginile de internet ale Ministerului și ale direcțiilor județene din subordine, respectiv cea a municipiului București, pentru fiecare tip de serviciu existent în centrele de agrement/bazele turistice, la nivel național:

Tabere naționale,

Tabere tematice,

Tabere sociale,

Tabere destinate tinerilor cu dizabilități,

Tabere pentru elevi olimpici, sportivi cu rezultate la concursuri naționale și internaționale, formații sau ansambluri laureate la festivaluri de profil,

Tabere stagii sportive,

Tabere destinate tinerilor din afara țării,

Tabere de odihnă pentru copii și tineri,

Proiecte de și pentru tineret, finanțate de Ministerul Tineretului și Sportului,

Proiecte pentru studenți.

Un instrument de comunicare agregator, website-ul,cu o secțiune specializată, care să trimită concret la facilitățile din fiecare județ, va conduce la o transparență a informațiilor și un acces direct al grupului țintă la facilitățile reabilitate prin proiectele de investiții propuse prin prezenta Strategie.

O informație agregată, unitară și cu șanse de aplicabilitate imediată va aduce beneficii atât grupului țintă, care va ajunge facil la informație și va consuma serviciile turistice oferite, cât și furnizorilor acestor servicii.

Informația cu privire la existența unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului se va regăsi și pe platformele de socializare (Facebook) ale direcțiilor subordonate pentru sport și tineret.

Marketing și promovare turistică orientată spre tineri

Publicul țintă, pentru a deveni consumator de servicii turistice, trebuie în primul rând, să cunoască ceea ce are de oferit Ministerul Tineretului și Sportului și să considere oferta ca fiind una atractivă. Consumatorul trebuie să ajungă rapid la informație, în special cel care poate asigura venituri pentru bazele turistice, în perioadele în care nu există, de obicei, un grad de ocupare semnificativ.

Având în vedere costurile ridicate ale serviciilor de publicitate, investițiile în reclame nu sunt cele mai indicate, dar un plan de marketing pentru promovarea noilor servicii ar putea fi o combinație între dezvoltarea paginii de internet a Ministerului la secțiunea

Tabere/Tabere de odihnă/Centre de agrement

și actualizarea informațiilor din paginile de internet ale direcțiilor subordonate.

De asemenea, identificarea unor parteneri de informare cu privire la noile atracții și facilități turistice care să asigure diseminarea informației spre toate categoriile de tineret (preșcolari, elevi, studenți) este o condiție esențială în procesul de promovare: inspectorate școlare județene, școli, licee, universități, târguri de ocupare a forței de muncă etc.

Investițiile realizate de Ministerul Tineretului și Sportului vor pune accent pe baza turistică destinată tineretului, o componentă inexistentă în comunicarea publică a Ministerului, respectiv a direcțiilor pentru sport și tineret subordonate.

Proiectele cu potențial de finanțare prin programe operaționale și fonduri structurale și de investiții europene sau prin fonduri guvernamentale vor avea obligatoriu o componentă de informare și promovare, ceea ce va duce la o mai bună promovare a bazei turistice și a serviciilor oferite în centrele de agrement.

Printr-o analiză a oportunităților oferite de bazele turistice/centrele de agrement aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, o pondere semnificativă se situează în zone turistice foarte populare (litoralul Mării Negre, zona turistică Valea Prahovei) sau în zone cu mare potențial turistic balnear, ceea ce reprezintă o prioritate de exploatare din perspectiva marketingului și a promovării.

O promovare corectă a resurselor oferite de potențialul turistic al zonelor în care sunt amplasate bazele turistice/centrele de agrement ar putea duce la reducerea sezonalității, iar implicarea unor stakeholderi importanți la nivel central prin parteneriate de colaborare pentru gestionarea gradului de ocupare (Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri – Direcția Generală Turism) poate reprezenta un pas important în deschiderea serviciilor pe o piață mai largă, dar cu respectarea grupului țintă: tinerii.

O oportunitate extrem de actuală pentru consumul serviciilor de turism intern, inclusiv în bazele turistice ale Ministerului Tineretului și Sportului, o reprezintă limitările de călătorie, inclusiv a tinerilor, cauzate de pandemia COVID-19.

Introducerea sistemului de clasificare în turism pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului în vederea creșterii calității ofertei de servicii hoteliere pentru tinerii până la vârsta de 35 de ani, poate reprezenta un element vital în promovarea serviciilor.

O viziune globală a promovării serviciilor turistice pentru tineret depinde de deciziile de prioritizare a investițiilor care vor fi derulate, cu identificarea corectă a surselor de finanțare, în vederea consolidării infrastructurii existente pe termen mediu și lung.

Un grad sporit de igienă și de confort la infrastructura existentă, care se va realiza prin investițiile propuse de prezenta Strategie, reprezintă în sine o condiție esențială în conturarea unor servicii turistice pentru tineret competitive și mai ușor de promovat.

Procesul de consultare publică

Conform prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparența decizionalăîn administrația publică, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și celelalte instituții publice care utilizează resurse financiare publice au obligația de a face publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate.

Prin urmare, Ministerul Tineretului și Sportului este responsabil de derularea întregului proces de consultare și de adoptarea propunerilor, sugestiilor și a opiniilor factorilor interesați.