Decizia nr. 360/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a
Codului de procedură civilă
și a
Codului de procedură penală al României , excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 2.120/334/2018/a1 al Judecătoriei Vatra Dornei și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.793D/2018.
2.
La apelul nominal se prezintă mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.794D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a
Codului de procedură civilă
și a
Codului de procedură penală al României , excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 1.644/334/2018/a1 al Judecătoriei Vatra Dornei.
4.
La apelul nominal se prezintă mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzelor este depusă o procură judiciară din care rezultă că mandatarul este soțul autoarei excepției de neconstituționalitate și că este împuternicit să o reprezinte în fața instanțelor judecătorești și a instituțiilor statului, asistat la nevoie de un avocat ales, însă nu rezultă că mandatarul este licențiat în drept. Mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate, prezent și în Dosarul nr. 925D/2018, anterior strigat în ședința de judecată, la întrebarea președintelui Curții Constituționale cu privire la faptul dacă are studii juridice, a răspuns că în fața Curții Constituționale nu se aplică dispozițiile
art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă . De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere de aprobare a înregistrării ședinței cu mijloace proprii, iar în cazul în care această cerere va fi respinsă, solicită eliberarea unei copii electronice a înregistrării ședinței.
6.
Având cuvântul cu privire la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de înregistrare a ședinței prin mijloace proprii și aprobarea eliberării unei copii electronice a înregistrării ședinței.
7.
În legătură cu cererea formulată, Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (2)
coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respinge cererea de înregistrare a ședinței prin mijloace proprii și aprobă eliberarea unei copii electronice a înregistrării ședinței. Totodată, Curtea, având în vedere că mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate nu are studii juridice, în temeiul
art. 83 din Codul de procedură civilă
coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, învederează acestuia că nu poate pune concluzii în fața Curții Constituționale, eventual poate depune concluzii scrise.
8.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.794D/2018 la Dosarul nr. 1.793D/2018, care a fost primul înregistrat.
9.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
10.
Prin încheierile din 9 noiembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 2.120/334/2018/a1 și nr. 1.644/334/2018/a1, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a
Codului de procedură civilă
și a
Codului de procedură penală al României , excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu se mai suspendă cauzele până după pronunțarea de către Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
12.
Judecătoria Vatra Dornei apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
13.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
14.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d)
din Constituție, precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992,
să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a
Codului de procedură civilă
și a
Codului de procedură penală al României , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, dispoziții potrivit cărora
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...] La
articolul 29, alineatul (5)
se abrogă“.
17.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit
art. 20 din Constituție
și prin prisma
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale . Se mai invocă și
art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, spre exemplu, prin
Decizia nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011
a analizat dispozițiile
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010
și a reținut, în esență, că opțiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecății cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi neconstituționale, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual și arbitrarul într-o formă care nu poate fi sancționată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecință imediată și necesară a exercitării liberului acces la justiție. Astfel, scopul primordial al controlului de constituționalitate - interesul general al societății de a asana legislația în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituționalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal al unor părți litigante, care au folosit excepția de neconstituționalitate drept pretext pentru amânarea soluției pronunțate de instanța în fața căreia a fost dedus litigiul. Or, Curtea a reținut că, prin adoptarea
voința legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepției de neconstituționalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituție și lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părți a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
19.
Prin
Decizia nr. 1.610 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 7 martie 2012, Curtea a reținut că, deși nu se mai suspendă cauzele în care a fost invocată o excepție de neconstituționalitate, aceasta nu înseamnă că este afectat principiul egalității în drepturi, întrucât, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, acesta nu presupune uniformitate și impune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite să existe un tratament diferit.
20.
Tot astfel nu au putut fi primite susținerile referitoare la încălcarea a rt. 21 din Legea fundamentală , deoarece prevederile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părților interesate de a se adresa instanțelor judecătorești și de a valorifica în acest cadru toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, întrucât, așa cum rezultă din chiar conținutul prevederilor criticate, în măsura în care s-a admis o excepție de neconstituționalitate, aceasta poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri definitive pronunțate, dacă soluția dată s-a întemeiat pe dispoziția declarată neconstituțională sau pe alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare. În plus, prin continuarea judecății în cauzele în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, se dă expresie exigenței constituționale consacrate de
art. 21 alin. (3)
potrivit căreia părțile au dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil (a se vedea în acest sens și
Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, și
Decizia nr. 1.422 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 13 decembrie 2011).
21.
Pentru toate aceste argumente, Curtea, prin deciziile mai sus menționate, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 .
22.
Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
23.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în dosarele nr. 2.120/334/2018/a1 și nr. 1.644/334/2018/a1 ale Judecătoriei Vatra Dornei și constată că dispozițiile
art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a
Codului de procedură civilă
și a
Codului de procedură penală al României
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.