Decizia nr. 330/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 165/2013 16 mai 2013 (prevederi anume) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalen…
- Decizia nr. 239/2018 19 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 lit. h), art. 286…
Valer Dorneanu
- președinte
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina-Loredana Gulie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 teza a doua
prin raportare la
art. 12 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Șerban Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 796/297/2013 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 797D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă. În acest sens arată că prevederile
art. 12 din Legea nr. 165/2013
nu sunt aplicabile în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, dat fiind faptul că, la data intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , reclamanții nu aveau o cerere în curs de soluționare, în acord cu dispozițiile acestei legi, dreptul de proprietate fiind reconstituit încă din anul 2011, cu menționarea expresă că terenul în cauză trebuie restituit din terenurile aflate în proprietatea Agenției Domeniului Statului, astfel încât prevederile legale criticate nu mai au incidență în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 7 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 796/297/2013, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4 teza a doua
prin raportare la
art. 12 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Șerban Alexandru Dimitriu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul
Legii fondului funciar nr. 18/1991 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate, potrivit cărora
se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, sunt retroactive, fiind în contradicție cu dispozițiile constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii civile. Se mai susține că
nu este aplicabilă cauzei aflate pe rolul instanței de judecată.
6.
Tribunalul Botoșani - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că, potrivit
art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 165/2013 , raportat la
art. 4
din același act normativ, prevederile
sunt aplicabile cererilor formulate în temeiul prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, cererilor formulate potrivit
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nefiind aplicabile cauzelor care deja au fost soluționate de entitățile învestite de lege anterior intrării în vigoare a
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
8.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. 4 teza a doua
sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 12 din Legea nr. 165/2013
este inadmisibilă. În acest sens arată că
nu face altceva decât să refuze supraviețuirea dispozițiilor anterioare în materia restituirii proprietăților incompatibile cu noua reformă instituită de legiuitor și să reglementeze o procedură diferită de soluționare a dosarelor de despăgubire și de plată a acestora. Prevederile
art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013
au domeniul propriu de aplicare, fără să se aplice unor raporturi juridice finalizate, în temeiul actelor normative anterioare, cum ar fi reconstituirea dreptului de proprietate deja constatată prin acte administrative. Ca atare, este firesc ca un act normativ nou să refuze supraviețuirea unor dispoziții din legislația anterioară, pe care le-a înlăturat din fondul activ legislativ, tocmai pentru a reglementa modul de acțiune în timpul următor intrării acestuia în vigoare. Invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 . De asemenea, în privința dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 165/2013
se consideră că, așa cum rezultă din actele dosarului, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului excepției de neconstituționalitate s-a realizat anterior intrării în vigoare a
excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 12
din acest act normativ fiind inadmisibilă.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile
art. 4 teza a doua
prin raportare la
art. 12 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora:
–
Articolul 4
teza a doua:
„Dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, (...), la data intrării în vigoare a prezentei legi.“;
–
Articolul 12
:
„(1) În situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:
a)
pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;
b)
pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, de stațiuni de cercetare ori de alte instituții publice;
c)
pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice pe raza localităților învecinate, aflate în același județ;
d)
pe terenurile ocupate de izlazuri.
(2)
Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) lit. d), regimul juridic și categoria de folosință se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu acordul cetățenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, potrivit legii, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1).
(3)
Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii.“
12.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivității legii civile.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției critică prevederile
art. 4 teza a doua
raportate la
art. 12 din Legea nr. 165/2013 , susținând că aplicarea
în cauza dedusă soluționării instanței de judecată este retroactivă, și, mai mult, situația de fapt dedusă judecății nu se încadrează în ipoteza de reglementare a actului normativ criticat.
14.
Analizând excepția de neconstituționalitate, precum și actele atașate încheierii de sesizare, Curtea reține că, prin Decizia civilă nr. 239 din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 796/297/2013, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, respectiv aceeași instanță ce a sesizat Curtea Constituțională cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prin Încheierea din 7 martie 2018, a respins ca nefondat apelul declarat de Agenția Domeniilor Statului împotriva Sentinței civile nr. 901 din 7 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Săveni, și a menținut integral hotărârea instanței de fond. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că, prin sentința apelată, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Alexandru Șerban Dimitriu și alții și a obligat pârâtele Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Dângeni, județul Botoșani, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Botoșani și alții, să realizeze punerea în posesie a reclamanților pentru o suprafață de 9,72 ha teren, astfel cum aceasta a fost validată prin Hotărârea Comisiei județene Botoșani nr. 114 din 18 februarie 2011. Partea Agenția Domeniilor Statului a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond cu motivarea că, potrivit
art. 12 din Legea nr. 165/2013 , ar trebui refăcută procedura de restituire, în sensul identificării altor terenuri, aflate la dispoziția Comisiei locale de fond funciar, și anularea dispoziției de restituire a terenurilor aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului. Instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond și a statuat că, având în vedere faptul că cererea reclamanților a fost soluționată înainte de intrarea în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , Comisia județeană dispunând reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unei suprafețe de 9,72 ha din terenul aflat în administrarea Agenției Domeniilor Statului,
nu poate fi aplicată retroactiv, în privința unor cereri soluționate înainte de intrarea în vigoare a legii, de entitățile la care se referă
art. 3 pct. 1
din acest act normativ.
15.
În ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate, având în vedere cele reținute în actul de soluționare a cauzei aflate pe rolul instanței de judecată ce a sesizat Curtea cu prezenta excepție de neconstituționalitate, respectiv Sentința civilă nr. 239 din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 796/297/2013 de Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, Curtea reține că prevederile
art. 4 teza a doua
raportate la
art. 12 din Legea nr. 165/2013
nu sunt aplicabile fondului cauzei, dat fiind faptul că cererea de restituire a fost soluționată de entitățile învestite de lege, în sensul
art. 3 pct. 1 din Legea nr. 165/2013 , înainte de intrarea în vigoare a acestui din urmă act normativ.
16.
Prin urmare, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Potrivit jurisprudenței Curții, condiția „legăturii cu soluționarea cauzei“, impusă de textul legal menționat, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ (exemplificative, în acest sens, sunt
Decizia nr. 289 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014, sau
Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015). Din această perspectivă, analizând situațiile de fapt și de drept specifice litigiului, mai sus expuse, rezultă că dispozițiile legale criticate nu au incidență în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate.
17.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 teza a doua
prin raportare la
art. 12 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Șerban Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 796/297/2013 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.