HG nr. 994/2004

Anexa I PROGRAM 25/06/2004

Anexa II STUDIU DE FUNDAMENTARE

a necesității înființării unei rețele de perdele forestiere de protecție în județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman și pe terenurile unităților de creștere și exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată prin
Legea nr. 24/2003
1. Aspecte generale
Regimul de secetă din ultimele două decenii reprezintă un semnal de alarmă pentru agricultura României.
O situație cu totul specială se înregistrează în zona de câmpie din județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, unde secetele sunt din ce în ce mai frecvente și de durată. Cauzele secetelor respective sunt multiple, iar măsurile de combatere a acestora și de atenuare a efectului lor trebuie să fie complexe și ample. Soluții în această direcție au fost preconizate în 1993, printr-un program de măsuri privind "prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite din cauza secetei din 1992-1993" în județele menționate.
În cadrul studiului de față, care urmează să fie aprobat prin hotărâre a Guvernului, după câteva informații privind secetele respective și implicațiile lor, se prezintă situația vegetației forestiere din zonă și se fac propuneri privind ameliorarea ei, ținându-se seama de efectele favorabile pe care pădurile și perdelele forestiere le au asupra câmpului și asupra culturilor agricole.
Cadrul legal al acțiunii propuse este asigurat de
Legea nr. 289/2002
privind perdelele forestiere de protecție. În cadrul acestei legi se stipulează la art. 9 alin. (1) că "înființarea perdelelor forestiere de protecție este obligatorie, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, în cazurile în care, prin studiile întocmite de instituțiile prevăzute la art. 8 alin. (1) se prevede expres necesitatea realizării acestora prin hotărâre a Guvernului".
2. Date asupra secetelor din zonă și asupra efectelor înregistrate
Sub raport meteorologic, intervalele secetoase sunt în ultimul timp din ce în ce mai lungi. Practic, șirul anilor de secetă început în 1982 a avut întreruperi puțin semnificative. Chiar dacă, din punct de vedere al intensității secetelor, maxime s-au înregistrat la nivelul anilor 19831986, 1992-1993 și 2000-2002, întregul interval considerat (1982-2002) se caracterizează prin secete mai mult sau mai puțin accentuate, perioadele cu temperaturi și precipitații normale fiind sporadice și scurte, de unu până la maximum 3 ani.
În ultimul deceniu, în zonă s-au înregistrat 5-6 ani secetoși sau excesiv de secetoși. În unii dintre acești ani recolta realizată a reprezentat, față de media recoltelor din anii normali, doar 17% la grâu, 10% la porumb, 27% la floarea-soarelui. Frecvent, culturile agricole au fost calamitate - total sau parțial - pe suprafețe întinse, fapt care a impus ca, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din zonă, de la bugetul de stat să fie alocate sume de peste 500 miliarde de lei.
O consecință a secetelor meteorologice o reprezintă și seceta hidrologică. În anii secetoși și excesiv de secetoși, debitele râurilor din zonă reprezintă 15-60% din debitele normale. Lipsa precipitațiilor și nivelul foarte scăzut al pânzei freatice duc uneori chiar la secarea temporară a unor cursuri de apă, cu efectele cunoscute asupra economiei și asupra condițiilor de mediu.
Constatările de mai sus sunt îngrijorătoare, dat fiind că fenomenele de aridizare din zonă se extind treptat în toată Câmpia Română. Aceste fenomene s-ar putea agrava, mai ales în situația în care, la nivel planetar, pentru următoarele perioade se estimează încălzirea progresivă a atmosferei, cu accentuarea fenomenului de arșiță și de diminuare a condițiilor de precipitații.
3. Situația pădurilor și perdelelor forestiere din zonă
În zona de câmpie din județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, puternic afectată de secetă în ultimele două decenii, ponderea suprafeței de pădure este de 5-8%, cu mult sub media europeană pentru regiuni similare (15%). Suprafața totală a pădurilor din această zonă este de numai 173 mii ha, din care 22 mii ha în Mehedinți, 79 mii ha în Dolj, 45 mii ha în Olt și 27 mii ha în Teleorman.
Documente vechi atestă existența în trecut a unor întinse suprafețe de pădure, din care o parte însemnată create special pentru fixarea nisipurilor mobile din sudul Olteniei. În ultimii 140 de ani suprafața pădurii s-a restrâns prin defrișări repetate. Numai după al doilea război mondial au fost defrișate 29 mii ha, din care o mare parte au fost păduri de fixare a dunelor de nisip și de protecție climatică.
Ca urmare a acestor defrișări s-a reactivat fenomenul de deflație, iar secetele au devenit mai frecvente și mai intense. Aceasta a determinat proiectarea și executarea, în special după 1970, a rețelei de perdele forestiere de protecție Sadova-Bechet, cu o suprafață de 2.250 ha. Din păcate, o parte din perdelele respective a fost defrișată, în prezent existând doar circa 1.800 ha.
În ultimele decenii situația vegetației forestiere s-a înrăutățit simțitor prin:
- modificarea condițiilor de vegetație din Lunca Dunării și din Lunca Oltului, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice; prin coborârea nivelului apei freatice din avalul nodurilor hidrotehnice, o parte din pădurile de plop și salcie din luncile respective a fost grav afectată;
- secetele prelungite, poluarea industrială, tratarea repetată în crâng au determinat înrăutățirea stării de sănătate a salcâmetelor de pe dunele de nisip din sudul Olteniei, precum și a altor păduri de câmpie din zonă;
- delictele silvice, care s-au intensificat simțitor o dată cu începerea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere și care determină și ele o deteriorare a stării pădurilor și mai ales degradarea unor importante suprafețe de perdele forestiere.
Situația actuală a vegetației forestiere din zona de câmpie a celor 4 județe - pe păduri și perdele forestiere este prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul studiu.
Ținându-se seama de rolul vegetației forestiere în ameliorarea condițiilor de mediu, se impun măsuri de redresare a stării pădurilor și perdelelor forestiere din zonă, precum și măsuri de extindere a acestora din urmă în raport cu suprafața totală a terenurilor agricole de protejat.
4. Măsuri pentru redresarea situației
În vederea ameliorării prin mijloace silvice a condițiilor de mediu din zonă este necesar să se ia următoarele măsuri:
● Refacerea/reabilitarea arboretelor degradate din fondul forestier și a perdelelor forestiere de protecție cu stare necorespunzătoare funcțiilor pentru care au fost create. Lucrările de refacere/reabilitare se vor executa de către proprietarii/administratorii pădurilor și perdelelor forestiere respective din surse proprii, în termen de 3 ani de la aprobarea acestui studiu.
● Împădurirea unei suprafețe de 30 mii ha de terenuri inapte sau ineficiente pentru culturi agricole, în compensarea suprafețelor de păduri defrișate de pe nisipurile mobile din sudul Olteniei. Terenurile respective vor fi identificate și transferate în administrarea direcțiilor silvice Mehedinți, Dolj și Olt de către consiliile județene respective, iar direcțiile silvice nominalizate vor executa lucrările în cel mult 2 ani de la primirea terenurilor în cauză.
● Înființarea unei rețele de perdele forestiere în zona de câmpie lipsită de păduri din județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, care să îndeplinească un rol protector, în special pentru porțiunile de teren lipsite de păduri sau alte forme de vegetație forestieră. Problema perdelelor respective este prezentată succint în cele ce urmează.
5. Înființarea unei rețele de perdele forestiere de protecție
5.1. Sisteme de amplasare; suprafață de împădurit; eșalonarea lucrărilor
În zona de câmpie a județelor Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, suprafața de terenuri agricole care nu beneficiază de prezența pădurii sau a altor forme de vegetație forestieră este de 870 mii ha: 45 mii ha în Mehedinți, 280 mii ha în Dolj, 265 ha în Olt și 280 mii ha în Teleorman.
Pentru protecția terenurilor agricole respective, pentru combaterea secetelor excesive, pentru ameliorarea de durată a condițiilor de mediu din zonă este necesară crearea unei rețele de perdele forestiere de protecție. Cercetările științifice și experimentările realizate au demonstrat că, în condiții similare cu cele specifice zonei studiate, este indicată amplasarea perdelelor respective într-un sistem rectangular. Ca regulă generală, distanța dintre perdelele principale - cu lățimi de 10 m - va fi de 300 m, iar între cele secundare - cu lățimi de 7 m distanță va fi de 500 m, cu îndesiri adecvate (de până la 150 m) în zonele cu nisipuri și pericol de deflație.
Evident, amplasarea perdelelor nu se va face mecanic, ci se vor crea module adaptabile necesităților impuse de condițiile de exploatare agricolă, de drumurile și pistele de exploatare existente, de orografia terenului, natura proprietății etc.
În sistemul preconizat, suprafața ocupată de perdelele forestiere de protecție va fi de aproximativ 42 mii ha, reprezentând sub 5% din suprafața terenurilor protejate.
Lucrarea ar urma să se execute în perioada 2005-2010, potrivit eșalonării cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul studiu. Cu caracter experimental și demonstrativ - pe bază de documentații tehnico-economice întocmite și avizate potrivit legii - se vor putea instala unele perdele forestiere de protecție, începând cu acest an, pe terenuri pentru care există acordul deținătorilor, inclusiv în alte județe ale țării.
5.2. Date tehnice suplimentare
În scopul realizării rețelei de perdele se vor proiecta module pentru 100, 250, 500 și 1.000 ha de teren. Modulele se vor realiza în variante pentru nisipuri, soluri cernoziomice și alte categorii de soluri zonale sau azonale.
Perdelele principale vor fi constituite din 5-7 rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri.
Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere:
- pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale);
- pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc.
Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi.
5.3. Costul lucrărilor
Costul lucrărilor - la nivelul anului 2003 - poate varia de la 30-35 milioane lei/ha, în cazul perdelelor de salcâm, până la 80-95 milioane lei/ha, în cazul perdelelor pe bază de stejari.
Ținând seama de specificul zonei și luând în considerare un cost mediu de 75 milioane lei/ha, costul lucrărilor de instalare și de întreținere pentru întreaga suprafață de 42 mii ha - calculat în prețuri 2003 - se cifrează la circa 3.000 miliarde lei.
Pentru realizarea rețelei de perdele forestiere de protecție propuse, pe lângă costul lucrărilor de înființare este necesar să se aibă în vedere și valoarea despăgubirilor ce vor trebui asigurate pentru proprietarii care nu acceptă ca terenurilor agricole pe care le dețin și care intră în amplasamentul perdelelor de protecție să le fie schimbată folosința. Se apreciază că valoarea despăgubirilor respective se poate ridica la circa 300 miliarde lei, reprezentând aproximativ 10% din costul lucrărilor de înființare a perdelelor.
5.4. Efecte scontate
Rolul perdelelor forestiere privind ameliorarea condițiilor de mediu începe a se face simțit la 3-6 ani de la înființare, efectele maxime înregistrându-se însă după vârsta de 10-12 ani. Efectele respective constau în principal în: atenuarea vitezei vântului, reducerea extremelor termice din aer și sol, favorizarea condensării vaporilor de apă din atmosferă, ameliorarea regimului apei din sol și pânza freatică.
Evident, toate acestea au o influență favorabilă asupra recoltelor agricole realizate pe terenurile protejate de perdele. Cercetări efectuate în special în fosta Uniune Sovietică au pus în evidență, pentru diverse culturi, sporuri de recoltă de 10-30% în ani umezi (cu precipitații normale) și de 150-300% în ani secetoși (pct. 1 din anexa nr. 3 la prezentul studiu). Cercetările menționate au demonstrat că dacă în anii umezi sporurile de recoltă la grâu, înregistrate în câmp adăpostit de perdele forestiere, au fost de ordinul a 300 kg/ha (1.853 kg/ha față de 1.556 kg/ha, media din teren fără adăpost), în anii secetoși sporurile respective s-au ridicat la peste 700 kg/ha (950 kg/ha față de 247 kg/ha, media recoltei din teren fără adăpost). În țara noastră, în zona Mărculești-Ialomița s-a obținut în anul secetos 1946 un spor de recoltă de 1.000 kg/ha (1.375 kg/ha față de 379 kg/ha, cât a reprezentat producția în câmp deschis), chiar dacă perdelele respective nu erau ajunse la maturitate, având doar înălțimea medie de 5,8 m (anexa nr. 3 pct. 2).
În afara sporului de producții agricole este de avut în vedere și producția de material lemnos. Pe durata unui ciclu de 20-25 de ani, un hectar din rețeaua de perdele forestiere poate furniza, cu îngrijire adecvată, 4-6 m 3 /an de lemn apt pentru foc și construcții rurale. Acest aspect este de importanță deosebită pentru o zonă lipsită de păduri, cum este cea de care ne ocupăm.
În sfârșit, este de menționat și rolul ecologic al perdelelor respective. Pe lângă influența asupra condițiilor de climă - și, de fapt, inclusiv prin această influență ele devin adevărate oaze pentru numeroase viețuitoare, de la insecte și păsări până la mamifere specifice zonei de câmpie, toate cu funcții importante în reglarea și ameliorarea condițiilor de mediu și de viață.
5.5. Probleme speciale
Realizarea rețelei de perdele forestiere de protecție interesează un segment important al populației din zona de câmpie a celor 4 județe și poate avea implicații importante de ordin ecologic, social, educativ și economic. Succesul ei este condiționat, printre altele, de luarea următoarelor măsuri:
● Proiectarea și amplasarea judicioasă a rețelelor de perdele, în așa fel încât suprafața scoasă din producția agricolă să fie cât mai mică, iar efectul protector cât mai ridicat.
● Sensibilizarea populației și a proprietarilor de terenuri agricole din zonă în legătură cu importanța perdelelor forestiere de protecție pentru ameliorarea condițiilor de mediu și de viață, pentru diminuarea treptată a efectelor secetelor și pentru sporirea recoltelor agricole.
● Stabilirea unei metodologii pentru despăgubirea proprietarilor care nu sunt de acord cu schimbarea folosinței terenurilor agricole pe care le dețin și care intră în amplasamentul viitoarelor perdele forestiere de protecție.
Acțiunea de creare a rețelei de perdele forestiere în zona de câmpie a județelor Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman se înscrie ca o primă etapă a Programului de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție prevăzut de
Legea nr. 289/2002 . Ca atare, potrivit legii menționate, ea urmează a fi coordonată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", precum și cu alți agenți economici interesați.
La rețeaua de perdele forestiere de protecție a câmpului agricol împotriva factorilor climatici dăunători este necesar de avut în vedere și celelalte categorii de perdele forestiere de protecție, și anume: pentru protejarea solului împotriva eroziunii; pentru protecția căilor de comunicații și de transport, în special împotriva înzăpezirilor; pentru protecția digurilor și malurilor împotriva curenților, viiturilor, gheții și altele; pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale. În această ultimă categorie se includ perdelele forestiere de protecție ce urmează a se crea, începând cu anul forestier 2003/2004, pe terenurile agricole ale unităților de creștere și exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Națională a Pădurilor în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2002
(anexa nr. 4 la prezentul studiu).
Finanțarea lucrărilor se va face din sursele de finanțare prevăzute la
art. 18 din Legea nr. 289/2002
privind perdelele forestiere de protecție.
Bibliografie:
──────────────
Neșu I., 1998, Perdele forestiere de protecție a câmpului. Editura Star Tipp Slobozia MAPPM, 1993, Program de măsuri pentru prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite datorită secetei în perioada 1992-1993 în Câmpia Dunării, în județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman.

Anexa 1 ────────

la studiu
──────────
SITUAȚIA PĂDURILOR ȘI PERDELELOR FORESTIERE DE
PROTECȚIE DIN ZONA DE CÂMPIE A JUDEȚELOR
MEHEDINȚI, DOLJ, OLT ȘI TELEORMAN
- hectare -
Suprafața pădurilor
Suprafața perdelelor
Nr.
din zona de câmpie
forestiere de protecție
Crt.
Județul
Total
Din care afectate
Total
Din care
de uscare
degradate
1.
Mehedinți
22000
3500
-
-
2.
Dolj
79000
4000
1500
520
3.
Olt
45000
4000
200
10
4.
Teleorman
27000
500
110
100
TOTAL
173000
12000
1810
630

Anexa 2 ──────

la studiu
──────────
SUPRAFAȚA PERDELELOR FORESTIERE PROPUSE A SE ÎNFIINȚA
ÎN CADRUL SISTEMULUI NAȚIONAL AL PERDELELOR
FORESTIERE DE PROTECȚIE PREVĂZUTE DE
LEGEA NR. 289/2002 ,
ÎN ZONA DE CÂMPIE A JUDEȚELOR MEHEDINȚI, DOLJ, OLT ȘI
TELEORMAN
- hectare -
Eșalonarea suprafețelor de realizat
Nr.
Județul
Suprafața
Suprafața
Crt.
agricolă
de
2005
2006
2007
2008
2009
2010
de
perdele
protejat
necesare
1.
Mehedinți
45000
2000
-
-
500
500
500
500
2.
Dolj
280000
13000
500
1000
1500
2000
3500
4500
3.
Olt
265000
13000
500
1000
1500
2000
3000
5000
4.
Teleorman
280000
14000
1000
1500
2000
2500
3000
4000
TOTAL
870000
42000
2000
3500
5500
7000
10000
14000

Anexa 3 ────────

la studiu
──────────
INFLUENȚA PERDELELOR FORESTIERE
ASUPRA RECOLTELOR AGRICOLE
1. Creșterea, în procente, a recoltei diferitelor culturi
agricole la adăpostul perdelelor forestiere de protecție x)
Cultura
Sporuri de recoltă înregistrate la adăpostul
perdelelor, față de recolta medie din zonă (%)
În anii umezi
În anii secetoși
Grâu de vară
10
150
Grâu de iarnă
30
300
Secară
20
200
Ovăz, orz
10
150
Lucerna
30
300
_______________
Locul cercetării
Specificări
Recolte realizate
Sporul datorat adăposturilor perdelelor
În anii umezii
În anii secetoși
În anii umezii
În anii secetoși
Kg/ha
%
Fosta Uniune Sovietică - Stațiunea experimentală Guselski
Câmp cu adăpost
1.853
951
19
285
Câmp fără adăpost
1.556
247
-
-
România - Stațiunea silvică Bărăgan**)
Câmp cu adăpost
1.375
263
Câmp fără adăpost
379
-
___________
x) După Zucowschi (1950) și Lupe (1946), citați de Neșu (1998)
xx) Datele pentru stațiunea Bărăgan se referă numai la anul 1946 (adăpost: perdea tânără, cu înălțime de 5,8 m).

Anexa 4 ────────

la studiu
──────────
SUPRAFAȚA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECȚIE
CE URMEAZĂ A SE ÎNFIINȚA PE TERENURILE UNITĂȚILOR DE
CREȘTERE ȘI EXPLOATARE A CAILOR DE RASĂ, PRELUATE
DE REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ÎN BAZA
O.U.G. 139/2002
- hectare -
Nr.
crt
Județul
Denumirea
hergheliei
Suprafața de
perdele
forestiere
1.
Brașov
Sâmbăta de Jos
3
2.
Brăila
Râmnicelu
12
3.
Bihor
Balc
3
4.
Bistrița
Beclean
1
5.
Buzău
Rusetu
21
Cislău
4
6.
Călărași
Jegălia
23
Dor mărunt
15
7.
Constanța
Mangalia
26
8.
Galați
Tulucești
50
9.
Mureș
Târgu Mureș
2
10.
Olt
Slatina
20
11.
Suceava
Luciu
5
Rădăuți
5
TOTAL
190
_______________