Plan din 21 februarie 2020

ORDINUL nr. 296 din 21 februarie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 234 din 23 martie 2020

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI ȘI AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI

CUPRINS

INTRODUCERE

Scurtă descriere a Planului de management

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea

Planului de management

Baza legală a planului de management

Procesul de elaborare a Planului de management

Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

Procedura de implementare a Planului de management

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

Informații generale

Localizarea ariei naturale protejate

Limitele ariei naturale protejate

Limitele exterioare ale Parcului Național Piatra Craiului:

Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului

Zonarea internă a ariei naturale protejate

Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului și activitățile permise în fiecare zonă și în suprafața din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului din afara parcului

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Mediul abiotic

Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice și geologice

Geomorfologie

Geologie

Hidrologie

Clima

Soluri/subsoluri

Mediul biotic

Ecosisteme

Habitate

Habitate Natura 2000

Habitate după clasificarea națională

Flora și vegetația

Scurt istoric al cercetărilor botanice din Parcul Național Piatra Craiului

Flora

Vegetația

Flora de interes conservativ

Plante inferioare

Plante superioare

Fauna

Fauna de nevertebrate

Fauna de vertebrate

Fauna de interes conservativ

Nevertebrate

Vertebrate

Informatii socio-economice

Informații socio-economice și culturale

Comunitățile locale și factorii interesați

Comunitățile locale

Aspecte socio-culturale

Factori interesați

Utilizarea terenurilor

Situația juridică a terenurilor

Administratori și gestionari

Managementul apelor

Infrastructură și construcții

Patrimoniu cultural

Prezența mărturiilor arheologice și istorice. Date istorice

Semnificație și interes pentru zonă

2.4.1.6.2. Administrare în trecut

Peisajul

Turism și facilități de turism

Evaluare

Facilități

2.4.1.8. Educație și facilități de educație

2.4.1.8. Cercetare și facilități de cercetare

Resurse de management și infrastructura ariei protejate

EVALUĂRI ȘI AMENINȚĂRI

Evaluarea stării de conservare a cadrului fizico-geografic

Evaluarea stării de conservare a biodiversității

Evaluarea generală a stării de conservare a biodiversității

Evaluarea starii de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a peisajului

Evaluarea stării de conservare a moștenirii culturale

Evaluarea utilizării terenurilor și a resurselor naturale

Evaluarea potențialului turistic și de recreere

Evaluare pentru educație și conștientizare

Impacturi și amenințări

Impacturi și amenințări pentru aria protejată în ansamblu

Amenințări datorate activităților antropice

Amenințări naturale

Impacturi și amenințări pentru pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Presiuni - impacturi trecute și prezente pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Amenințări - impacturi viitoare previzibile pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Situația actuală a managementului ariei protejate

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management

Obiective generale, specifice și activități/măsuri

Obiective generale

Obiective specifice

Activități/măsuri de conservare

PLANUL DE ACTIVITĂTI

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la Planul de management - Resurse financiare

Anexa nr. 2 la Planul de management - Lista speciilor de plante din rezervația științifică incluse în „Lista Roșie a Plantelor Superioare din

România”

Anexa nr. 3 la Planul de management - Lista speciilor protejate de plante din Parcul Național Piatra Craiului

Anexa nr. 4 la Planul de management - Traseele turistice de pe raza

Parcului Național Piatra Craiului

Anexa nr. 5 la Planul de management - Ghid practic pentru aplicarea unor măsuri de gospodărire în pădurile din ariile natural protejate

Anexa nr. 6 la Planul de management - Proces-verbal de avizare a marcării, tipizat

Anexa nr. 7 la Planul de management - Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Național Piatra Craiului

Anexa nr. 8 la Planul de management - Regulament pentru practicarea escaladei și alpinismului în Parcul Național Piatra Craiului

Anexa nr. 9 la Planul de management - harți ale localizării ariei protejate Anexa nr. 10 la Planul de management - harta cu limitele Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Anexa nr. 11 la Planul de management - harta cu zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului

Anexa nr. 12 la Planul de management - harta geomorfologică Anexa nr. 13 la Planul de management - harta geologică Anexa nr. 14 la Planul de management - harta hidrologică Anexa nr. 15 la Planul de management - harta solurilor

Anexa nr. 16 la Planul de management - harta utilizării terenurilor

Anexa nr. 17 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

Anexa nr. 18 la Planul de management - harta tipurilor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 19 la Planul de management - hărți de distribuție pentru speciile de interes conservativ

Anexa nr. 20 la Planul de management - hărți de distribuție pentru habitatele de interes conservativ

INTRODUCERE

Scurtă descriere a Planului de management

Parcul Național Piatra Craiului, este o arie protejată înființată în anul 1990, pentru conservarea biodiversității și a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea și încurajarea turismului și pentru conștientizarea și educarea publicului în spiritul protejării naturii și a valorilor sale.

Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, suprapus parțial cu Parcul Național Piatra Craiului a fost declarată sit de importanță comunitară pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar de pe teritoriul acestuia.

Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale și istorice. Din acest motiv, obiectivele și acțiunile administrației parcului și al sitului Natura 2000 sunt foarte diverse.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din raza de acțiune a ariei protejate, ținând cont totodată de trăsăturile tradiționale, culturale și spirituale specifice zonei.

Lipsa unei coordonări a tuturor activităților care se desfășoară pe cuprinsul ariei protejate, a eforturilor și acțiunilor de conservare poate duce la acțiuni dispersate, cu eficiență redusă și la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversității și al altor valori ale ariei protejate.

Planul este structurat pe mai multe părți, precum una generală privind structura și aplicarea planului, o parte ce descrie aria protejată cu toate componentele sale de interes, un capitol asupra scopului și obiectivelor, evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar, acțiunile propuse pentru atingerea sau menținerea stării de conservare favorabilă, monitorizarea acțiunilor.

Planul de management a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obirctivelor principale ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului, respectiv conservarea biodiversității.

Planul de management va sta la baza activității Administrației Parcului Național Piatra Craiului, și se constituie ca document de referință pentru planificarea tuturor activităților legate de aria protejată.

Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de

respectat pentru administratorii ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri și oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria protejată.

Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfășurarea unui proces participativ, la care au fost invitați să participe toți factorii interesați din zonă, și mai ales reprezentanții comunităților locale.

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Conform prevederilor art. 5, alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015, Parcul Național Piatra Craiului face parte din categoria parcurilor naționale, ce au drept scop protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative de ecosisteme pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice.

În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de membrii comunităților din zona parcului național și de persoanele care dețin terenuri în interiorul parcului, activități tradiționale reglementate prin planul de management. Managementul Parcului Național Piatra Craiului urmărește și menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.

De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.

În conformitate cu Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, o parte din teritoriul Parcului Național Piatra Craiului este inclusă în situl de importanță comunitară ROSCI0194 Piatra Craiului.

Acest sit include aproape întreg teritoriul parcului și unele zone din imediata vecinătate a acestuia.

Datorită varietății de specii de plante și animale, a prezenței unui mare număr de habitate de importanță europeană precum și a modului în care este realizat managementul parcului național, Administrația Parcului Național Piatra Craiului a primit în anul 2005 Diploma Europeană a Consiliului Europei pentru Arii Protejate, care a fost reînnoită pentru încă 10 ani în anul 2011.

În interiorul Parcului Național Piatra Craiului este prevăzută o zonă cu protecție strictă, cu suprafață de 6395 ha dintre care 2515.69 ha în județul Brașov și 3879.31 ha în județul Argeș. Zona cu protecție strictă include și 4 zone carstice, și anume Cheile Zărneștilor sau Prăpăstiile Zărneștilor în județul Brașov și Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului și Cheile Dâmboviței, situate în județul Argeș. În interiorul zonei cu protecție strictă este delimitată o zonă în care pășunatul este interzis, cu o suprafață de 515,5 ha.

Zona de protecție integrală are suprafața de 268 ha, cuprinzând și o arie de protecție cu caracter de rezervație naturală totalizând 1 ha - Peștera Liliecilor. Restul suprafeței parcului se constituie ca zonă de conservare durabilă având 6834,5 ha, respectiv zonă de dezvoltare durabilă având 1436.8 ha.

Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprinde o suprafață de 15867.04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun peste suprafața Parcului, diferența de 3032.14 ha fiind în afara acestuia.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

Baza legală a planului de management

Elaborarea și aprobarea Planului de management s-a făcut în baza Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015.

Planul de management este realizat pentru o perioadă de 5 ani, de la data aprobarii acestuia.

Înființare și funcționare

Înființare

Ordinul ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător nr. 7/1990 privind înființarea a 13 parcuri naționale în România;

Funcționare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, rectificată, aprobată cu modificăriși completări prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

Legea 46/2008 Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a-III-a Zone Protejate, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2016;

Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1774/2010 privind

aprobarea componenței Consiliului Științific al Parcului Național Piatra Craiului;

Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

1334/2010

privind

aprobarea componenței Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Național Piatra Craiului și a Regulamentului de organizare și funcționare al acestuia;

Contractul de administrare nr. 5202/AK din 08.10.2014/103/AC din 08.10.2014 între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva;

Contractul de administrare a Parcului Național Piatra Craiului nr. 143 din 19.11.2014 între Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și Administrația Parcului Național Piatra Craiului R.A.;

Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, cu modificările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice;

Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015;

Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare;

Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului.

Ordinul ministrului mediuluinr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de evaluare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Procesul de elaborare a Planului de management

Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare.

Prezentul Plan de management revizuit s-a elaborat în cadrul proiectului POS axa 4

„Revizuirea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului și sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului”, cod SMIS-CSNR 43313.

Elaborarea planului, conform cerințelor contractuale ale proiectului și prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel:

inițial a fost analizat Planul de management în vigoare, în vederea identificarii principalelor elemente care necesită completări/revizuiri;

s-au demarat activitățile de colectare, analizare și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate;

în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei și

habitatelor, asupra amenințărilor și stării de conservare a speciilor și habitatelor vizate de proiectul POS Mediu prin implicarea experților pentru fiecare domeniu;

pentru fiecare specie de interes comunitar s-au propus măsuri de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă;

în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor și bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experți în colaborare cu beneficiarul și alți factori interesați;

o componentă esențială a elaborării Planului de management a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect.

după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii de mediu, conform legislației în vigoare.

Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management

În noiembrie 1999 a început finanțarea Proiectului Managementul Conservării Biodiversității. Prin acest proiect s-a asigurat finanțarea activităților de fundamentare a unei gospodăriri integrate a Parcului Național Piatra Craiului și de dezvoltare a unui sistem de management care să se constituie într-un model de gospodărire a parcurilor naționale din România.

O componentă majoră a procesului de fundamentare și dezvoltare a sistemului de management a constituit-o elaborarea primei ediții a Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului.

Planul de management a fost elaborat de echipa Administrației Parcului Național Piatra Craiului, cu implicarea tuturor factorilor interesați. Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan și respectiv realizarea obiectivelor Parcului Național Piatra Craiului, s-a asigurat prin:

organizarea de ateliere de lucru cu participarea membrilor Consiliului Științific și ai Consiliului Consultativ, atât în etapa de început a procesului de planificare cât și pentru discutarea proiectului de plan în vederea definitivării;

implicarea în procesul de elaborare a planului, respectiv invitarea la sesiunile de lucru ale Administrației Parcului Național Piatra Craiului, a reprezentanților unor organizații de mediu;

solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de managemet;

analiza observațiilor factorilor interesați înainte de a solicita aprobarea Planului de management conform prevederilor legale.

Procesul de elaborare a primului Plan de management s-a desfășurat cu sprijinul și sub coordonarea specialiștilor de la Fauna & Flora International din Marea Britanie.

Primul Plan de management a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 643/2005 privind aprobarea Planului de management pentru Parcul Național Piatra Craiului.

Planul de Management a fost revizuit, de echipa parcului, cu acordul și sprijinul Consiliului Științific și cu consultarea membrilor din Consiliul Consultativ al Parcului Național Piatra Craiului. Varianta revizuită a fost rezultatul experienței de 5 ani în implementarea planului din 2005 și a introducerii rezultatelor proiectului LIFE Situri Natura 2000 în Parcul Național Piatra Craiului, care a stat la baza declarării ROSCI 0194 Piatra Craiului, conform formularului standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului.

În urma apariției Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza hotărârii Consiliului Științific nr. 34/9.11.2007 a fost stabilită noua zonare internă a parcului.

În anul 2008 Administrația Parcului Național Piatra Craiului a depus, prin intermediul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Planul de management completat cu activități privind protecția speciilor și habitatelor de interes european din parc, rezultat în urma proiectului Life Natura.

Ultima variantă aprobată a Planului de management a fost dezbătută de către Consiliul Științific al Parcului Național Piatra Craiului în mai și noiembrie 2010, fiind finalizat și aprobat la ședința din luna martie 2011.

Planul de management a fost dezbătut în ședința Consiliului Consultativ al Parcului Național Piatra Craiului în luna decembrie 2010, după ce în prealabil a fost trimis tuturor membrilor acestuia pe suport digital, pentru documentare și consultare.

Acestă variantă a Planului de management a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului.

În anul 2014 s-a început revizuirea acestei variante, în principal în vedere includerii informațiilor cu privire la ROSCI0194 Piatra Craiului.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

Modificarea

și

actualizarea

Planului

de

management

se

va

face

conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat și actualizat conform aceleiași legislații, fiind un document flexibil și adaptabil.

Conform legislației actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, planul se revizuiește printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului se va aviza și aproba conform legislației în vigoare.

Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management revine Administrației Parcului Național Piatra Craiului R.A. și partenerilor acesteia, însă aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare. Organizarea activităților se va realiza de către administrator și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes.

Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau națională care vor fi armonizate de către autoritățile responsabile.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

Informații generale

Localizarea ariei naturale protejate

Zona pe care se desfășoară Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului este situată în Carpații Meridionali incluzând Creasta Piatra Craiului în totalitate și spații din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran și Rucăr-Zărnești.

Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului se extind pe raza

județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețe aparținând localităților Zărnești, Moeciu cu satele Măgura și Peștera, Bran, Rucăr, Dragoslavele și Dâmbovicioara.

Parcul Național Piatra Craiului se întinde între coordonatele de 45 0

22’ 1.73’’ și 45 0

34’ 49.55’’ latitudine nordică și 25 0

08’ 51.61’’ și 25 0

21’ 57.21’’ longitudine estică. Suprafața totală a Parcului Național Piatra Craiului este de 14766 ha din care 7807,5 ha în județul Brașov și 6958.5 în județul Argeș.

Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafață de 15867,04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun pe zona parcului, diferența de 3032,14 ha fiind în afara acestuia. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt identice cu cele ale Parcului Național Piatra Craiului pe zona comună, excepție făcând satele Măgura și Peștera care nu sunt incluse în sit. Principalele puncte de acces în aria protejată sunt orașul Zărnești în partea de nord, pe

Valea

Bârsei

și

prin

Valea

Prăpăstiilor,

și

satul

Podul

Dâmboviței

din

Comuna Dâmbovicioara în partea de sud, pe Valea Dâmboviței și Dâmbovicioarei.

Descrierea căilor de acces, atât auto, cât și pe calea ferată, este detaliată în tabelul nr. 1.

Descrierea căilor de acces în aria protejată

Tabelul nr. 1.

Puncte de intrare

Drumuri de acces

Localități intersectate

Gura Râului

Drum județean

Zărnești

Plaiul Foii

Drum județean

Zărnești

Drum forestier

Inima Reginei

Drum național - DN 73

Bran

Sbârcioara

Drum național - DN 73

Moeciu

Șirnea

Drum național - DN 73

Fundata

Drum județean

Cheile Ghimbavului

Drum național - DN 73

Podu Dâmboviței

Cheile Dâmbovicioarei

Drum național - DN 73

Podu Dâmboviței

Drum Județean

Cheile Mici ale Dâmboviței

Drum național - DN 73

Podu Dâmboviței

Drum comunal

Gura Râului, Plaiul Foii

Cale ferată

Zărnești

Brașov-Zărnești

Valea Cheii

Drum comunal

Podu Dâmboviței, Rucăr

Valea Ghimbavului

Drum forestier

Dragoslavele

În interiorul ariei protejate există drumuri forestiere, codificate DF, unde circulația publică cu mijloace motorizate este interzisă, accesul fiind reglementat prin bariere și semne de circulație specifice, prezentate în tabelul nr. 2.

Hărți ale localizării ariei protejate sunt incluse în Anexa nr. 9 la Planul de management.

Drumuri forestiere din aria protejată unde circulația publică cu mijloace motorizate este interzisă

Tabelul nr. 2.

Denumire drum

Lungime în interiorul Parcului Național

Piatra Craiului - km

Vlădușca

3,6

Brusturet - DF 38

2,5

Valea Prăpăstiilor - DF 1

3,6

Valea Tămașului -DF 5

1,9

Bârsa Mare

5,8

Valea Dragoslovenilor - DF 23

3,2

Valea lui Ivan - DF 24

2,8

Valea Seacă a Pietrelor - DF 38

8,4

Șaua Joaca - în amonte de pensiunea Casa

Folea

3,4

Coșere

3,2

Valea cu Apă - DF 38

2,9

De asemenea, circulația publică cu mijloace motorizate este interzisă pe drumul comunal Frunteș, Trans-Pleașa, din Șirnea, derivat din DJ 730B, accesul fiind reglementat prin semne de circulație specifice.

În ROSCI0194 Piatra Craiului, pe suprafața situată în afara Parcului Național Piatra Craiului se regăsesc 2 puncte de acces, prin drumul E574, zona localităților Rucăr și Dâmbovicioara.

Limitele ariei naturale protejate

Parcul Național Piatra Craiului este situat într-o regiune puternic fragmentată, cu Depresiunea Bârsei la N, Culoarul Bran-Rucăr la E, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România: Munții Făgăraș și Iezer la V, Masivul Bucegi la E și Masivul Leaota la SE. Piatra Craiului, principalul masiv component al Parcului Național se impune ca o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfășurată pe direcția NNE-SSV, între localitățile Zărnești la N și Podu Dâmboviței la S. Creasta începe cu vârful Piatra Mică - 1791m, înălțimea crescând treptat spre sud: Vârful Turnu -1923m, Vârful Padina Popii - 1936m, Vârful Ascuțit - 2177 m, Vârful Țimbalul Mic - 2172 m, atingându-se altitudinea maximă la Vârful Piscul Baciului - 2238 m. Din acest punct înălțimea scade spre sud: Vârful Grind - 2209 m, Vârful Lespezi 2098 m, Vârful Pietricica 1763 m. Altitudinea medie a masivului este de 1415 m, între părțile nordică și sudică observându-se diferențe altitudinale. Astfel, în timp ce în nord suprafețele mai înalte de 1500 m ocupă peste 60% din suprafață, în sud ele se mențin doar la 30 %, după Constantinescu T., 1996.

Ariile limitrofe Pietrei Craiului, respectiv Culoarul Rucăr-Bran la E și Rucăr-Zărnești la V, care aparțin Parcului Național Piatra Craiului, prezintă altitudini considerabil mai mici: Măgura Mică -1375 m, Culmea cu Brazi -1406 m.

Valoarea conservativă a teritoriului ce constituie Parcul Național Piatra Craiului nu este aceeași pe întreaga suprafață a lui; ca urmare, ținând seama de distribuția biodiversității, de frecvența și amploarea fenomenelor geologice și geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor și de intensitatea circulației oamenilor și animalelor, sunt identificate, constituite și semnalizate în teren unele perimetre cu grade și modele diferențiate de management.

În consecință, ținând seama de recomandările studiilor de fundamentare și de prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, incluse în Ordonanța de urgență nr. 195/2005, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările ulterioare și Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003, limitele sunt prezentate în cele ce urmează.

Limitele exterioare ale Parcului Național Piatra Craiului:

Limita nordică. În partea nord - estică a Parcului Național Piatra Craiului limita pornește de la baza Culmii Măgura de la borna 1 UP V, OS Zărnești și urmărește limita

fondului forestier de pe fața nordică a acesteia până în valea Prăpăstiilor VIII-1.50.3, borna silvică 4 UP V, OS Zărnești, trecând prin borna 36 din valea Tohănița VIII-1.50.4.5. În continuare limita se îndreaptă prin pășune spre NNE până la locul numit Hora cu Brazi la borna silvică 2 UP V, OS Zărnești, ocolește pe la E și N acest loc, după care se îndreaptă spre NV, aproximativ în linie dreaptă, pe limita dintre fânețe și terenul arabil, trecând prin locul numit Topliță, până la intersecția dintre valea Crăpăturii și drumul forestier Zărnești - Plaiu Foii. În continuare urmează drumul forestier până la podul peste Bârsa Mare VIII-1.50 din apropierea confluenței acesteia cu Bârsa Fierului VIII-1.50.2. Apoi urmărește malul stâng al Bârsei Mari, spre vest, până la podul peste Bârsa lui Bucur VIII-1.50.1, de unde continuă pe drumul forestier până la podețul peste Valea Coțofenei. Urmează valea în amonte până la limita fondului forestier pe care se continuă până pe Muchia Coțofenei la borna silvică 120 UP VI, OS Zărnești.

Limita vestică. Din Muchia Coțofenei de la borna silvică 120 UP VI, OS Zărnești, limita se îndreaptă spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Bârsei Tămașului, coboară în Bârsa Tămașului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrică, apoi urmează amonte malul stâng al Bârsei Tămașului, până la confluența cu Valea lui Sbârneci. De aici limita parcului urmărește liziera pășunii împădurite de pe versantul stâng al văii pentru a include poiana din lungul Bârsei Tămașului, până la confluența dintre Bârsa Tămașului și valea Borșa sau v. Boșii. De aici urcă pe interfluviul secundar dintre cele două văi până ajunge în Culmea Tămașului. Apoi urmează spre sud-est pe Culmea Tămașului interfluviul dintre bazinul hidrografic al râului Bârsa VIII-1.50 și bazinul hidrografic al râului Dâmbovița X-1.25, trecând prin Curmătura Oțețelea -1484 m, până în borna silvică 224 UP III Cascoe, OS Rucăr, de sub vârful Tămășel. De aici limita urmărește culmea Tămășel, prin Vârful Muntele Tămășel - 1347 m și coboară spre sud, până la confluența Dâmbovița/Dragosloveni. În continuare urmează spre sud malul drept al Dâmboviței, până la confluența cu valea Mira, de unde ocolește pe la est localitatea Sătic și revine pe râu în dreptul bornei 383 UP III, OS Rucăr. Limita urmărește aval malul drept al Dâmboviței până în apropiere de intrarea în Cheile Dâmboviței la borna silvică 382 UP III, OS Rucăr și urmează culmea secundară din dreapta Dâmboviței, urcând prin Gruiul Raței -1083,4 m, apoi se îndreaptă spre sud-est pe culmea Piscul cu Colți, până la ieșirea Dâmboviței din chei la borna silvică 39 UP VI, OS Rucăr. De aici limita urmează din nou malul drept al Dâmboviței trecând prin satul Podu Dâmboviței, până în apropierea intrării în chei, la linia de înaltă tensiune la borna silvică 6 UP III, OS Rucăr. În continuare se îndreaptă spre vest, urcând pe versant în lungul liniei de înaltă

tensiune până la limita fondului forestier la borna silvică 5 UP III, OS Rucăr, pe care o urmează prin Vârful Crucii -987,7 m, până la ieșirea Dâmboviței din chei la borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr.

Limita sudică. De la ieșirea râului Dâmbovița din chei la borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr, urmărește limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeț și prin locul numit La Brădet la borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr, după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vârful Piatra Berbecilor -1412,5 m. Din acest vârf limita coboară pe culme până în amonte de Cheile Pitei, urmărește în amonte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia la cota 1132 m. Din acest punct limita coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluența cu Valea Ghimbav X-1.25.5 și apoi urcă pe aceasta până la confluența cu pârâul Bechet.

Limita estică. De la confluența Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului la borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr, pe care o urmează spre est prin Muntele Ghimbav -1335,5 m, Vârful Colții Ghimbav -1406,6 m, până la limita fondului forestier borna silvică 358 UP VIII, OS Rucăr. De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmbovița la borna silvică 385 din UP VIII, OS Rucăr. Apoi se îndreaptă spre nord urmând malul stâng al Dâmboviței până la confluența cu Dâmbovicioara X-1.25.3, de unde urcă în amonte pe aceasta până la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei la borna silvică l UP VI, OS Rucăr, urcă limita superioară a versantului stâng al cheilor, urmărind limita dintre fânețe și fondul forestier până la borna 279 UP VI, OS Rucăr, traversează pădurea la borna silvică 280 UP VI, OS Rucăr și urmărește limita fondului forestier până în râul Dâmbovicioara aval de satul Dâmbovicioara la borna silvică 213 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita traversează râul Dâmbovicioara pe malul drept, urmează limita fondului forestier pe marginea satului Dâmbovicioara, revine pe malul stâng amonte de sat la borna silvică 151 UP VI, OS Rucăr, continuă pe limita fondului forestier ce include stâncăriile împădurite și Peștera Dâmbovicioarei, traversează apoi Dâmbovicioara aval de construcțiile din Valea Rea la borna silvică 255 UP VI, OS Rucăr, pe care le ocolește la borna silvică 25 UP VI, OS Rucăr, revenind pe stânga văii la ieșirea Dâmbovicioarei din Cheile Brusturetului la borna silvică 142 UP VI, OS Rucăr pe care le include în parc. Amonte de Cheile Brusturetului la borna silvică 133 UP VI, OS Rucăr, limita urcă pe versantul stâng la limita superioară a fondului forestier în Colțul Păltinișului -1232 m prin borna 134 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita ajunge în culmea Pleșei pe limita pădurii, respectiv bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucăr, urmărind culmea până în cota 1488 m la borna silvică 64 UP VII,

OS Râșnov, trecând prin Vârful Gâlma Pleșei -1471,8 m. Limita parcului urmărește marginea fondului forestier ajunge în Vârful lui Stavrăț -1216,6 m, urmează apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seacă până la confluența celor două la borna silvică 126 UP VII, OS Râșnov, coboară pe Valea lui Nen până la primul afluent pe dreapta pe care îl urmează până la obârșia acestuia, la intersecția de drumuri din satul Peștera. De aici coboară pe pârâul Rudărița până la confluența cu valea Sbârcioara VIII-1.50.4.2, urmează aval valea Sbârcioarei și mai jos valea Turcu VIII-1.50.4 până la borna 212 din UP VII, OS Râșnov, situată la extremitatea estică a Colților Măgurii, în apropierea localității Bran.

Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului

Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului sunt conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007.

Harta cu limitele ariei protejate sunt incluse în Anexa nr. 10 la Planul de management.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului și sitului Natura 2000 ROSCI 0194 Piatra Craiului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice și Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului.

Denumirile și suprafețele diferitelor zone din Parcul Național Piatra Craiului și situl Natura 2000 ROSCI 0194 Piatra Craiului sunt prezentate sintetic în tabelele nr. 3 și nr. 4.

Zonarea internă și suprafața acestor zone din Parcul Național Piatra Craiului

Tabelul nr. 3.

Parcul Național Piatra Craiului

ha

Zona cu protecție strictă

6677

Zona de protecție integrală

268

Zona de conservare durabilă

6384,2

Zona de dezvoltare durabilă

1436.80

Suprafața totală

14766

Zonarea interna și suprafața acestor zone din ROSCI 0194 Piatra Craiului

Tabelul nr. 4.

ROSCI 0194 Piatra Craiului

ha

Zona cu protecție strictă - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului

6677

Zona de protecție integrală - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului

268

Zona de conservare durabilă - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului

5716,93

Zona de dezvoltare durabilă - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului

172,97

Zona gospodărită durabil pentru conservarea speciilor si habitatelor

cuprinse in fisa standard a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului- în afara Parcului Național Piatra Craiului

3032.14

Suprafața totală

15867.04

Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului și activitățile permise în fiecare zonă și în suprafața din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului din afara parcului

Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 cu următoarele modificări:

Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 și include parcelele și subparcelele: 23 A, 23 B, 24-26, 27, 28 A, 34, 36 B, 36 C, 36 D, 36 E, 36 F, 36 G, 40, 41, 43

C, 43 D, 43 E, 44-46, 49, 50 52, 55 C, 55 D, 56 C, 57 D, 59 D, 62 E, 62 F, 63, 66, 67 A, 67

C, 69 A, 69N, 70, 74 A, 74 C, 74N, 75, 77 din UP V Fața Pietrei Craiului; 2 B, 3, 6-8, 10, 13,

15, 16, 18, 21, 25, 26, 29, 31-58, 61 A, 63, 64, 129 B, 129 D, 132 B, 132 D din UP VI Bârsa

Groșet; 1, 2, 18, 123 C, 124 B, 125 D, 126 B, 126V, 127N, 128 B, 128V, 132, 135 B, 136 B,

139 B, 140 B, 142 C, 143 C, 144N, 145 G, 152 C, 153 D, 154 C, 155N, 156 E, 165 C, 166 B,

173 G, 174 E, 175N, 176 E, 179 B, 180 C, 181 B, 181 D, 184 B, 186 B, 187 D, 188 A, 188 C,

188V, 189 din UP III Cascoe, 1N, 6N, 16 A, 16N1, 16N2, 22 D, 23 E, 24 F, 27N, 30 C, 31 C,

32 C, 33 C, 35 C, 36 D, 37 C, 37N, 38 C, 38 D, 38N, 39 B, 40 D, 41 C, 45, 46 C, 50 C, 51 B,

52 B, 53 B, 54 C, 55 B, 56 B, 63N, 64N, 65 A, 65N, 67 A, 70N, 71N, 75N, 108 A, 108N,

110N din UP VI Dâmbovicioara, 1, 2, 82 A, 82 B, 82 C, 82 E, 83, 84, 91-94 din UP VII, 114,

180 A, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, precum și golul alpin al Pietrei Craiului, subparcelele: 188 E din UP III Cascoe, 27 din UP VI Bârsa Groșet, 51 A, 51 B din UP V Fața Pietrei Craiului.

De asemenea, în zona de protecție strictă intră și parcelele: 107 A, 111, 114, 119 A, 119 B, 119 C, 119 D, 120 A, 120 B, 120 C, 120 D, 120 E, 120 F, 121 A, 121 B, 121 C, 122 A,

123 A, 123 B, 124 A, 124 C, 124 D, 125 A, 125 B, 125 C, 126 A, 126 C, 128 A, 129 A, 129

B, 130 A, 130 B, 130 C, 131 A, 131 B, 131 C, 131 D, 131 E, 133 A, 133 C, 146 A, 146 B,

146 C, 146 D, 146 E, 148 P, 150 A, 150 B, 151, 152 A, 152 B, 153 A, 153 B, 153 C, 153 E,

154 A, 154 B, 154 D, 154 E, 154 F, 156 A, 156 B, 156 C, 156 D, 157 A, 157 B, 157 C, 157

D, 158 A, 158 B, 158 C, 159 A, 159 B, 159 C, 160 B, 160 C, 160 D, 160 E, 161 C, 163 A,

163 B, 163 V, 169 A, 169 B, 169 C, 169 D, 169 E, 169 F, 169 G, 169 H, 170 A, 170 B, 170

C, 171 A, 171 B, 171 C, 171 D, 172 A, 172 B, 172 C, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E,

173 F, 173 H, 173 I, 173 J, 173 K, 173 L, 173 M, 173 V, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 171

V1, 174 V2, 176 A, 176 B, 176 C, 176 D, 176 F, 176 G, 176 V, 177 A, 177 B, 177 C, 177 D,

177 E, 177 F, 178, 179 A, 180, 181 A, 181 C, 182, 183, 184 A, 184 C, 184 D, 185, 186 A,

190, 191, 192, 193, 194 A, 194 B, 195 A, 195 B, 199, 200 B, 202 V, 203 V, 204 și enclava

E10 din UP III Cascoe, precum și parcelele 2 A%, 2 B%, 22 A%, 22 C%, 24 A, 24 D, 26

B%, 200 B, 206 N1, 206 N2, 206 N3, 207, 208, 209, 210 A, 210 B, 210 C, 212, 213, 214,

215, 216, 217, 218 A, 218 B, 219 A, 219 B, 219 C, 219 V, 220, 221 A, 222, 223 A, 224 A,

224 B, 225 A, 225 B, 225 C, 225 D, 225 E, 226, 227, 228, 229, 230, 231 A, 231 B, 231 C,

231 D, 231 E, 232 A, 232 B, 232 C, 233 A, 233 B, 233 C, 234 A, 234 B, 234 C, 235 A, 235

B, 235 C, 236, 237 A, 237 B, 237 C, 237 D, 238 A, 238 B, 238 C, 238 D, 238 N, 239 A, 239

B, 239 C, 239 D, 240 A, 240 B, 240 C, 241 A, 241 B, 242, 243, 244, 245 A, 245 B, 245 C,

245 D, 245 E, 245 F, 245 G, 245 H, 245 I, 246, 247 A, 247 N, 248 A, 248 N, 249 A, 249 B,

249 C, 249 N, 250, 262 B, 603, 615 A, 636 din UP VI Dâmbovicioara, precum și parcelele:

251 A, 251 B, 252 A, 252 B, 252 C, 253, 254, 255, 256 A, 262 A, 262 C, 262 D din UP VII

Cheile Ghimbavului.

Facem precizarea că,

în cazul suprafețelor

regăsite în proprietatea Fundației Conservation Carpathia, parte din acestea erau deja introduse, prin O.M. 552/2003, în zona de protecție strictă.

În anul 2019, la solicitarea comună a Direcției Silvice Brașov și a Administrației Parcului Național Piatra Craiului, avizată de RNP Romsilva și în baza hotărârii Consiliului

Științific al Parcului Național Piatra Craiului, în zona de protecție strictă s-au introdus parcelele 28 B, 61 A, 61 B, 64 B, 65 A, 68 A, 71 A, 71 B, 72 A, 72 B, 73 A, 73 C din UP V

Fața Pietrei Craiului iar în zona de protecție integrală s-au introdus parcelele 61 C, 61 E, 61 F, 61 G, 64 A, 64 C, 64 D, 64 E, 64 F, 65 B, 65 C, 68 B, 68 C, 69 B, 69 C, 69N, 71 C, 71V,

73 B din UP V Fața Pietrei Craiului.

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, zonarea interioară a Parcului Național Piatra Craiului cuprinde următoarele:

Zona cu protecție strictă, denumită în continuare ZPS - corespunzând categoriei I b a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, denumită în continuare IUCN - cuprinde Rezervația Științifică și fosta zonă de conservare specială, cu unele mici excepții care vor fi detaliate în continuare. Această zonă are o mare importanță științifică și cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În această zonă este interzisă desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și ecoturism, cu limitări descrise prin Planul de management.

Zona de protecție strictă a fost majorată la suprafață de 6677 ha, avându-se în vedere atingerea obiectului de management al Parcului Național Piatra Craiului, și anume creșterea procentului de non-intervenție, care conform definiției IUCN (inclusă în Anexa nr. 1 la OUG 57/2007), trebuie să ajungă la 75% din total suprafața parc național.

Zona de protecție strictă cuprinde:

Zona Centrală include zona Peretele Vestic, respectiv rezervația științifică și zonele forestiere strict protejate prin amenajamentele silvice de pe versanții estic și vestic ai Pietrei Craiului, golurile alpine de pe versantul estic, zona exceptată de la pășunat precum și zona forestieră strict protejată din Piatra Craiului.

Limita acestei zone este descrisă mai jos.

Spre exterior, în partea de nord, limita pornește de la borna 4 UP VI Ocolul Silvic Zărnești, în zona Râului Zărneștilor. Urcă spre vest, pe limita unității amenajistice 2A până la borna 13. Urmează limita dintre parcelele 5 și 6, până la borna 12, apoi coboară spre nord, până la bornele 24 și 11. Se îndreaptă spre vest, pe limita inferioară a pădurii, până la borna 14, de unde urcă din nou spre sud, pe limita dintre unitățile amenajistice 9 A și 7 A, până la borna 19. Schimbă direcția spre vest, urmând limitele forestiere și trecând prin bornele 26, 31, 32, traversează traseul turistic care urcă pe Valea Crăpăturii, la borna 34 pe același traseu. Urmează limita dintre unitățile amenajistice 18 și 19, la borna 38, traversează muchia Crăpăturii și ajunge la borna 39. Coboară pe Muchia Chicera, până la borna 40, după care

urmează limita sinuoasă a pădurii, traversând traseul turistic care merge de la Zărnești la Refugiul Diana și ajunge la borna 54. Urmează limita sinuoasă a fondului forestier, trecând prin următoarele borne: 53, 61 când trece Padina Șindrilăriei, 62 bis, 62 pe Muchia Padinii Șindrilăriei, 65, 71, 66, 76. Părăsește limita fondului forestier, ocolind pe la sud unitatea amenajistică 36 A. Ajunge în traseul Padina Popii, în borna 80. Urmează din nou limita sinuoasă a fondului forestier, trecând prin următoarele borne: 81, 81 bis, 85, 87, 84, 88, 91,

95, 101, 103, 104, 108, 107, 106, 118, 97. Intră în fond forestier și parcurge un traseu care

trece prin bornele 119, 121, 102, 126. Include unitatea amenajistică 61 A, trecând prin bornele 128 și 113. Urcă printre parcelele 62 și 56 până la borna 112. Merge spre sud vest, paralel cu creasta, trecând prin bornele 129, 132 pe pr. Vlădușca, 130 pe Muchia Vlădușca, trece în linie dreaptă pășunea împădurită și reintră în fond forestier la limita dintre unitățile amenajistice 129A și 129 B și D. Continuă pe limita dintre 132A și 132 B, după care traversează din nou o pășune împădurită, ajungând la limita cu județul Argeș. Din borna 224 UP III OS Rucăr, coboară pe culmea Tămășelul trecând prin bornele 249, 227, 229, 231, 234,

245, 240, 242 și 269. Urcă pe limita dintre parcela 132 și 133 până în borna 270. Urcă în

continuare spre nord-est trecând prin bornele 267, 272, 265, 263 și 261 ajungând până la limita dintre suparcele 128A și 128B. Continuă spre sud - vest pe limita dintre 135 A cu B, 136A cu B, 138A și 136 B, ajunge în borna 276. În continuare trece printre ua 139 A și B, 140 A și B, 142 B și C, 143 B și C, 145 E și G până la borna 291. În zonă mai sunt parcele 146 și 147 incluse în zona de protecție integrală, a căror limită începe din borna 292, coboară pe Culmea Bengii trecând prin bornele 293, 283, urcă pe limita dintre parcelele 146 și 147 pâna la limita dintre subparcelele 147A și 147E. Coboară spre vest printre subparcelele 147 A și E, 147 A și C până în Valea lui Ivan. Urmează Valea lui Ivan până în borna 298, lasă în afară subparcela 147B și urcă pe Plaiul Satului până la borna 295. Urcă spre sud - est pe limita dintre parcelele 146 și 149 până în borna 294. Urcă apoi pe Culmea Lungă trecând prin borna 299 până în borna 292. Din borna 291 continuă pe limita dintre 152 B și C, 153 A și D, 154 B și C, 156 B, C, D și E, 165 D și C, 166 A și B. De aici coboară spre sud - vest pe Culmea Speriată trecând prin bornele 333, 346, 335, 344, 339, 343, 342 incluzând subparcela 170D. În zonă mai sunt parcelele 158 - 162 și enclavele E 13 și E14

incluse în zona de protecție integrală, a căror limită începe din borna 316 și se continuă în direcția sud urmând liziera pădurii, exceptând suprafețele retrocedate conform Legii nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, respectiv unitățile amenajistice 159, 160, 161, 161, 162, 162, și

trecând prin bornele 454, 318, 455, 456, 324, 457, 458, 459, 325. Urcă pe culmea Păltineț

prin bornele 323, 320, 317, 313, 314. Coboară pe liziera pădurii până în borna 316. De la

borna 342 urcă pe Valea Speriată până la limita dintre 177A și 177B, urmează limita dintre aceste două subparcele până în culmea Gruiul Mirii. Urcă pe Gruiul Mirii printre parcelele 177 și 178 până în borna 353. Urcă în continuare până în borna 354, iar de la intersecția subparcelelor 179A cu 179 B urmează limita dintre acestea spre sud trecând printre subparcelele 180 A și 180 C, până în pârâul Mirii. Coboară pe acesta printre parcelele 180 și 181 prin bornele 359 și 362 până în borna 361. Urmează limita sinuoasă a pădurii trecând prin bornele 364, 363, 370, 369 și 368. În zonă este parcela 183 cu bornele 365 și 374 inclusă în zona de protecție integrală. Continuă pe limita dintre 184 B cu C. Parcurge în continuare limita dintre 184 B cu C, 186 A cu B, 187 C cu D, 187 C cu 188 A până în borna 380, o cotește spre est, pe limita sudică a unității amenajistice 188 A, și ajunge în creastă, la borna 7/VI. Urmează spre nord Culmea Pietricica, trecând prin bornele 9, 28, 31, 32, 33, 35,46, incluzând ua 15 D și borna 47. Coboară pe Valea Ursului până în borna 48 și revine spre creastă pe limita dintre parcelele 20 și 21, trecând prin borna 49, până la punctul de intersecție dintre subparcelele 22 C și 22 D. În zonă mai sunt subparcelele 2A cu bornele 228 și 229 și 15 A cu bornele 36, 38 incluse în zona de protecție integrală. Urmează limita între 22 C și D, coboara pe pârâul Ghica Mare până în borna 54. Urcă pe Culmea Dogarilor până la intersecția unităților amenajistice 23 B cu 23 E, urmează limita dintre subparcelele 24 E și 24 F, coboară pe limita dintre parcelele 24 și 30 până la limita dintre 24 B, E și G, urmând limita dintre acestea până în Valea Ghica Mare, pe care o coboară până în borna 57. Urmează Valea Peșterii până în borna 43, urcă pe limita dintre subparcelele 25 A și 25 B, urmează limita dintre parcelele 25 și 29 trecând prin borna 62, urmează limita dintre subparcelele 29 A și 29 B, coboară până în borna 67. Urcă pe limita dintre parcelele 34 și 44 până în borna 86. Urcă în continuare pe pârâul Canalului trecând prin bornele 86, 70, 76 și 77. Urmează limita dintre parcelele 41 și 42 până în borna 82, se îndreaptă spre creastă urmând marginea sinuasă a pădurii prin bornele 81 și 80, exceptând subparcela 39 C. Intră în fond forestier, pe limitele 46 B cu C pe pr. Steghiei, 50 B cu C la Podu Vițeilor, 51 B cu C, 52 A cu B, 53 A cu B, 54 B cu C, 55 A cu B și 56 A cu B. Intră pe teritoriul OS Zărnești, UP V și trece Culmea Șaua Vlădușca, borna 104. Urmează limita dintre pădure și pășunea Vlădușca, trece prin borna 108, traversează în linie dreaptă pășunea până în borna 109, după care reintră în pădure. Urmează limita dintre unitățile amenajistice 36 A cu B, 36 C și D cu 35 A, 36 E și F cu 37 C, B, V prin borna 112. Continuă prin borna 121 pe limita dintre 43 B cu C, 43 B cu 44 A la borna 122-pr. Mărtoiu, 47 B cu 46 la borna 128, 48 A cu 49 la borna 129, 48 A cu 50 A la borna 131-pârâul Pișătoarea, spre borna 134 și urcă între 52 A și B cu 55 B, 55 B cu C, 55 B cu 56 C la pr. Ciocrac, 56 C cu 56 B și D, 57 C cu D, 59 C cu D la borna 144, traversează

pășunea împădurită Curmătura, intră pe limita dintre 62 E și F cu A și continuă pe limita dintre 62 F, 63 N1 cu 63 I până la borna 252, de la care continuă pe limita între 188 N1, 63 H, 63 C și 63 I, scoate în afara protecției stricte enclava E 3 și continuă pe limita între 63 C și 62 A pe pârâul Curmăturii până în borna 152 de unde urmează limita de sud a parcelei 63 la borna 154. Urmează limita dintre parcelele 63 și 64 până în borna 155. Trece printre 65 și 66 până în borna 157. Urmează liziera pădurii spre nord până în borna 158, apoi limita dintre 67A cu B, 67A cu Zănoaga la borna 165, ocolește Zănoaga pe la est trecând prin bornele 164 și 170. Coboară pe pârâul Dănișor pe limita dintre parcelele 73 și 74 până în borna 171. Coboară pe Valea Prăpăstiilor până la

borna 4/VI OS Zărnești, deasupra cabanei Gura Râului, care e punctul de plecare. Din zona de protecție specială sunt excluse pășunile: Pietricica integral, Pășunea Funduri Prelungi parțial, Pășunea Baciu parțial, Pășunea Șesul Mărtoiu parțial și Pășunea Padinile Frumoase, limitele acestora fiind detaliate la Zona de Dezvoltarea Durabilă.

Rezervația științifică cuprinde gol alpin, respectiv jnepenișuri, pășuni alpine și stâncării situate pe versantul vestic al Pietrii Craiului, în județele Brașov și Argeș, fiind limitate de creasta Pietrii Craiului și limita superioară a pădurii.

În nord, limita rezervației științifice pornește de la Valea Crăpăturii de la borna silvică 250, se îndreaptă spre vest și apoi spre sud vest, urmând limita pădurii și trecând prin bornele 249, traversează Padina Șindrilăriei prin bornele 248, 247, traversează Padina Popii prin bornele 246, 245, 244, 243, 242, 241, 238, 237, 230, 258, la borna 231 traversează traseul turistic “La Lanțuri”. În continuare, trece prin borna 210, după care traversează limita dintre Brașov și Argeș. Toate bornele sunt în UP VI OS Zărnești.

În județul Argeș, intră la borna 251 și se îndreaptă spre sud, urmând limita superioară a pădurii din UP III, OS Rucăr, prin bornele 252, 253, 255, 256, 260, 275, 281, 282, 286, 288,

290, 303, 305, 307, 310, 331, 332, 348, 349, 352, după care urcă spre est până în creastă, la borna 35. De aici se îndreaptă din nou către nord, urmând culmea Piatra Craiului, trecând prin formațiunile Vârful Pietricica, Șaua Funduri, Vârful Funduri, Vârful Pietrei, Vârful Lespezi, Vârful Coama Lungă, Umerii Pietrei Craiului, Colții Grindului, Șaua Grindului, Piscul Baciului, punct în care reintră în județul Brașov, Vârful Căldarea Ocolită, Vârful Sbirii, Țimbalul Mic, Vârful Dintre Țimbale, Țimbalul Mare, Vârful Ascuțit, Vârful Padina Popii, Șaua Padina Închisă, Vârful Padina Închisă, Vârful Turnu, Șaua Curmăturii și Șaua Crăpăturii. Se întoarce pe valea Crăpăturii până la borna 250, care a fost punctul de plecare.

Morfologia versantului calcaros apare dominată de ansamblul văi - creste pe fondul cărora se remarcă o mare varietate de forme structurale, periglaciare ori carstice, cu o

densitate neîntâlnită în alte regiuni calcaroase din țară. Crestele, turnurile, piramidele, vârfurile, brâurile, brânele sau multitudinea de forme cu dimensiuni mai mici, cum sunt muchiile care sunt constituite frecvent doar din 3-4 strate, acele, colții, polițele structurale, toate modelate pe fondul unei excesive stratificații, cu stratele verticale răsturnate chiar, definesc un peisaj inedit.

În perimetrul zonei se găsesc un număr de structuri geologice și forme de relief care au valoare științifică deosebită și anume:

Padina Închisă - Orga Mare. Situată în partea nordică, într-un sector de interferențe tectono-structurale, respectiv falii, sisteme de diaclaze, stratificație foarte densă, strate răsturnate și altele asemenea, Padina Închisă este valea cu cel mai dezvoltat bazin de recepție din Piatra Craiului. Aceasta este un exemplu concludent care trădează urmele unui drenaj subteran pleistocen sau chiar mai vechi, care a generat colapsuri carstice. Orga Mare și muchiile din jur, etalează un peisaj ce sintetizează, convingător, conjugarea carstificării cu procesele periglaciare. Lapiezurile de stratificație care au dat numele de Orga Mare, muchiile periglaciare, acele, colții prezintă aici o dezvoltare de excepție. Alături de Căldarea Ocolită, este al doilea bazin de recepție care sugerează prezența unui ghețar.

Turnurile Dianei. Menționăm, mai întâi, că este vorba de 2 turnuri principale: Turnul Mare și Turnul Galben, situate spre baza versantului nord-vestic, în apropierea cunoscutului refugiu Diana. Denumirea precizează și morfologia lor de ansamblu. Privite din Valea Bârsei, turnurile se impun ca 2 imense clăi de piatră, cu vârfurile rotunjite. Turnul Galben are o dimensiune mai mică, dar ambele impresionează prin masivitatea și dimensiunile lor; pereți verticali de peste 100 m înălțime și diametrul de 200-300 m la bază și 100-150m spre vârf. Despărțite de o vale îngustă, cele 2 turnuri reprezintă pachete de strate calcaroase în poziție verticală.

Țimbalul Mare. În partea central-nordică, sectorul țimbalelor oferă cel mai spectaculos peisaj din Piatra Craiului, ce caracterizează ambii versanți. Este zona unde abruptul vestic înregistrează pereți de peste 100 m, iar stratele de calcar se află în poziție aproape de verticală. În sectorul de creastă, de la S spre N se înșiră Țimbalul Mic - 2172 m, Vârful dintre Țimbale și la N Vârful Țimbalu Mare - 2118m, de forma unei piramide triunghiulare, care oferă pe traseul crestei principale cel mai tipic exemplu de stratificație excesivă și strate de calcar în poziție perfect verticală.

Degetul lui Călineț. Acesta reprezintă o muchie calcaroasă cu 3 țancuri, care privite dintr-o anumită poziție, seamănă cu degetele de la o mână. Denumirea se referă doar la cel mai înalt.

Căldarea Ocolită din Valea Șpirla. Acesta constituie cel mai reprezentativ bazin de recepție care prin forma circulară cu versanții aproape verticali, dimensiuni de 300-250 m și altitudine de 2200 - 2150 m, sugerează un fost circ glaciar, deteriorat ulterior de puternica acțiune conjugată a proceselor periglaciare și carstice.

Zaplazul reprezintă o succesiune de 4 arcade, rămase dintr-o veche peșteră. Arcada superioară este cea mai mare, având circa 4 m în diametru, dimensiunile cele mai mici avându-le arcada inferioară de circa 0,7 m.

Cerdacul Stanciului - Peștera Stanciului. Complexul este situat la baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de 1720 m, reprezentând cea mai mare arcadă carstică din Piatra Craiului. Având o formă circular-ovală, prezintă un diametru de 9 m pe verticală și 12 m pe orizontală.

Cerdacul Stanciului este cea mai renumită și impresionantă formă morfocarstică din Piatra Craiului, rezultată în urma prăbușirii tavanului unei vechi peșteri. Blocul de calcar situat în mijlocul Cerdacului reprezintă o porțiune din tavanul fostei peșteri.

Marele Grohotiș sau Horju Mare. Cea mai mare acumulare de grohotiș mobil de la baza versantului vestic din bazinele Padina Lăncii - Piscul cu Brazi constituie o dovadă certă a modelării holocene-actuale. Grohotișurile din Piatra Craiului constituie unule dintre cele mai caracteristice componente ale Parcului Național Piatra Craiului, în special Marele Grohotiș, fiind și habitate de interes comunitar/național.

La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este principala zonă de conservare pentru specia

Dianthus callizonus , plantă endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare științifică.

În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii:

structuri geologice și forme de relief din interiorul rezervației Centrale.

Avenul de sub Colții Grindului, având -540m, al doilea aven din țară ca adâncime. Avenul se află situat pe versantul estic al Pietrei Craiului, în bazinul de recepție al văii Grindu, la 2020 m altitudine absolută. Avenul reprezintă o înlănțuire de puțuri aproape perfect verticale de la 15-50 m. Acesta are și o mare importanță biospeologică, reprezentând situl cu cea mai mare altitudine din Europa la 2020 m pentru două specii de chiroptere, respectiv

Myotis myotis

și

Myotis blythii .

Avenul din Grind sau Gaura din Funduri măsoară -122 m și se află situat mai jos de Avenul de sub Colții Grindului, în versantul stâng al văii Sterghii, la 1680 m altitudine absolută. Avenul oferă date stratigrafice, petrografice și tectonice de mare interes științific.

Avenul din Vlădușca are o dezvoltare de -71 m, fiind situat pe versantul estic între abruptul calcaros și Poiana Vlădușca, la 1700 m altitudine absolută. Avenul se remarcă printr-un grad ridicat de verticalitate, prezentând ca și celelalte două avene menționate anterior, o importanță științifică deosebită.

Acul Crăpăturii, monument geomorfologic și geologic, situat în Valea Crăpăturii, se remarcă prin aspectul său cu totul particular și reprezintă o formă periglaciară.

Zona Prăpăstiile Zărneștiului. Începe de la borna 167, merge printre parcelele 69 A cu 69 B și D, apoi 69 A cu 65 A, până la borna 160 din Valea Râului. Coboară pe râu până la borna 83, se îndreaptă spre nord-vest, pe limita dintre 40 A și D cu 41 A, 41 A cu N, iar 41N e înconjurat pe la nord și ajunge la borna 135. Urmărește pârâul Brusturetului, până la borna 118, schimbă direcția spre sud, trecând prin bornele 119, 117, 116 și 86, traversând drumul forestier Valea Vlădușca. Din borna 86 trece printre parcelele 28 și 40, urmează limita dintre 28 A și B, 27 și 28 până la borna 82, urmează culmea Prăpăstiilor până în borna

80. Urmează spre nord - est limita fondului forestier trecând prin bornele 78, 77, 73, 75, 76, 72, intră în pădure pe limita dintre 23 B și C, coboară în Valea Prăpăstiilor la borna 68, urmează valea în amonte până la borna 168 și urcă pe culme la borna 167, care este punctul de plecare.

În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii:

Peștera Mare din Prăpăstii sau Peștera Mare de la Prepeleac este situată la intrarea în cheile Prăpăstiile Zărneștiului, pe dreapta văii, la 980 m altitudine absolută și 5 m altitudine relativă, având o dezvoltare de 15,5 m, ascendentă.

Peștera Mică din Prăpăstii sau Peștera Mică de la Prepeleac, se află situată cu 10 m în amonte de Peștera Mare, la 1 m altitudine relativă, având o dezvoltare de 10 m ascendentă. Cele două peșteri, deși de dimensiuni mici, prezintă o deosebită importanță biospeologică, deoarece aici a fost identificată

Nesticus constantinescui , specie nouă pentru știință și endemică pentruPiatra Craiului.

Zidul lui Dumnezeu reprezintă un sector din cheile Prăpăstiile Zărneștilor, în aval de confluența văilor Vlădușca - Valea Pietrelor. Calcarele foarte stratificate și fisurate perpendicular pe planurile de stratificație, dau impresia unor cărămizi, versanții verticali părând adevărate ziduri de calcar. Specificul este completat de numeroase microcute, o succesiune de minianticlinale și minisinclinale.

Zona Cheile Brusturetului. Această zonă include 3 sectoare de chei, respectiv cheile din zona Peșterii Dâmbovicioara, Cheile Brusturetului propriu-zise și cheile Văii Seci, precum și zona de vegetație a speciei

Ligularia sibirica

de la Brusturet.

În nord, pe Valea Seacă a Pietrelor, din borna 126, limita pleacă spre nord-vest, ocolește pe la est, nord și vest parcela 45, trecând prin bornele 88, 89, 84, 85, 87. Coboară pe vale, până la borna 59, după care ocolește pe la vest, unitățile amenajistice 27 N, 26N, 16 A, N1 și N2, exceptând parcela 16 B, trecând în bornele 26 și 25, lângă Valea Dâmbovicioarei. Coboară pe vale, până la borna 18, ocolește pe la vest unitatea amenajistică 6N și se întoarce în partea de sud, trecând prin borna 17, traversează valea și ajunge în borna 151.

Urcă pe limita parcului până la borna 132, trecând prin bornele 256, 255, 142, 143,

139, 140, 136, 134, 244, 243 și 242, după care intră în pădure între unitățile amenajistice 65 A și B, merge pe marginea vestică a unităților amenajistice 65 A, 65N, 64N, 63N pe care le ocolește și pe la nord, ajungând în borna 126, care e și punctul de plecare.

Zona Cheile Dâmbovicioarei - Cheile Dâmboviței. Această rezervație include 2 sectoare și anume Cheile Dâmbovicioarei și Cheia Mică de sus a Dâmboviței.

Punctul de plecare este punctul în care limita parcului părăsește Valea Dâmboviței, în zona unității amenajistice 18 C UP III și urmează limita parcului până pe Piscul cu Colți, trecând prin bornele 42, 41 și 30 unde coboară în Valea Dâmboviței, la borna 39, apoi coboară la vale până la intersecția cu limita sudică a unității amenajistice 189 C.

Limita intră pe teritoriul UP VI OS Rucăr, la borna 2/VI. Limita coboară la borna 1, în vale, de unde urmărește spre est și nord limita parcului, exceptând subparcela 110 A până la borna 213, în aval de localitatea Dâmbovicioara. Această limită trece prin bornele 216, 279, 280 și 213. Până înainte de borna 212, limita merge pe vale, pe care o părăsește urcând pe o culme care e limita estică a unității amenajistice 1N, după care intră în teritoriul UP III pe la borna 7/VI.

Limita ocolește subparcela 188 C pe la nord și vest, până la borna 385, traversează valea și urcă până la punctul de plecare. Din această zonă este exclusă unitatea amenajistică 188 E.

Zona Cheile Mari ale Dâmboviței. Aceasta include 2 sectoare și anume Cheia Dâmboviței și Cheia Ghimbavului.

Punctul cel mai nordic de plecare este borna 6/III, de unde limita urmărește spre sud pe Plaiul Mare limitele unităților amenajistice 2 și 1 din UP III, trecând prin borna 1 și 2,

până la borna 163/VII, după care urmărește limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeț și prin locul numit La Brădet la borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr, după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vârful Piatra Berbecilor trecând prin bornele 158, 157 și 159. Din acest vârf limita coboară pe culme până în amonte de Cheile Pitei, urmărește în amonte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia, coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluența cu Valea Ghimbav și apoi urcă pe aceasta până la confluența cu pârâul Bechet, trecând prin bornele 142, 136, 135, 132, 133, 138, 140, 139, 124 și 5/VII. De la confluența Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului la borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr, pe care o urmează prin Muntele Ghimbav și Vârful Colții Ghimbav, până la limita fondului forestier la borna silvică 358 UP VIII, OS Rucăr. De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmbovița la borna silvică 6 din UP III, OS Rucăr.

În ceea ce privește pășunatul, acesta este interzis în zona de protecție strictă a parcului.

Această zonă se suprapune pe versantul vestic cu rezervația științifică, iar pe versantul estic este cuprinsă între creasta principală și limita naturală superioară a pădurii.

Limitele acestei zone sunt următoarele:

Pe versantul vestic urmărește limita rezervației științifice, așa cum au fost ele descrise mai sus.

Pe versantul estic limita pornește de la borna 156, unitatea amenajistică 62F, urmărește limita superioară a parcelei 62 până la capătul subparcelei 62E, de unde traversează pășunea împădurită, intersectând traseul turistic Padinile Frumoase până la borna 138. De aici urmărește limita superioară a parcelarului prin bornele 137, 123, 111, 107, iar de la intersecția ua 36B cu pârâul Vlădușca traversează pășunea la borna 106 și continuă până la borna 105. De aici intră în UP VI Dâmbovicioara și trece prin bornele 109 și 108 din unitatea amenajistică 56B, după care traversează pășunea pe deasupra refugiului Grind pâna la capătul grohotișului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborând apoi pe firul văii până la borna 105 din unitatea amenajistică 54C, urmărește limita superioară a parcelarului apoi prin borna 99 până la extremitatea superioară a subparcelei 51B de unde traversează pășunea pe curba de nivel până la marginea subparcelei 46C. De aici urmărește limita subparcelei 46C, pâna la intersecția limitei subparcelei 46C cu valea Steghiei, urcă până la capătul superior al subparcelei 46C, de unde coboară peste culmea Funduri și traseul ce duce la șaua Funduri până la borna 79 din unitatea amenajistică 40D. Limita urcă apoi spre șaua Funduri pe limita fondului forestier, trecând prin bornele 78, 75 și 74. De aici limita se suprapune cu cea a

rezervației științifice.

La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este principala zonă de conservare pentru specia

Dianthus callizonus , plantă endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare științifică.

În rezervația științifică au fost semnalate de asemenea alte 103 specii de plante incluse în Lista Roșie a Plantelor Superioare din România, Oltean și alții, 1994.

Aici se găsesc o serie de habitate protejate la nivel european, considerate foarte importante pentru conservare: comunități subalpine sud-est carpatice de

Pinus mugo

și

Rhododendron myrtifolium , pajiști bazofile subalpine sud-est carpatice, comunități saxicole casmofile bazofile, comunități de grohotișuri de roci calcaroase.

Rezervația științifică reprezintă un refugiu important și pentru speciile de faună. Până în prezent nu este disponibil un inventar complet al faunei, existând totuși unele date care alături de informațiile botanice vin să sublinieze importanța acestei rezervații științifice. Aici au fost identificate câteva specii rare de lepidoptere:

Psodos coracinus diszeghy, Apamea zeta sandrokovacsi, Apamea maillardi, Erebia pronoe regalis, Xestia ochreago, Standfussiana lucernea kovacsi, Pieris bryoniae carpathensis

și altele asemenea. Fauna este de asemenea bogată, fiind caracteristică pentru acest tip de habitat.

Ornitofauna este reprezentată prin specii caracteristice zonelor stâncoase, subalpine, care cuibăresc aici: fluturașul de stâncă -

Tichodroma muraria , drepneaua -

Apus melba , vânturelul -

Falco tinnunculus

și altele asemenea. Zona constituie și un refugiu important pentru populația de capră neagră, datorită accesibilității reduse a acestei zone pentru turiști.

În parcelele parcurse cu tăieri rase și neregenerate care au fost introduse în Zona cu protecție

strictă

în

acest

Plan

de

management,

sunt

permise

lucrări

de

refacere ecologică/conducere a arboretului până la încheierea stării de masiv. Ulterior nu mai sunt permise astfel de lucrări în aceste unități amenajistice.

Zona de protecție integrală are o suprafață de 268 ha.

Zona de protecție integrală corespunde categoriei II a IUCN - cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului.

În Zona de protecție integrală sunt interzise:

orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare;

activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în zonele de protecție integrală, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice cu regim strict de protecție, se pot desfășura următoarele activități:

științifice și educative;

activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;

utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat se va face conform prevederilor art. 22 alin. (6) lit. c din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015 , precum

și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajistilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente ;

localizarea și stingerea operativă a incendiilor;

intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor;

acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;

acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora;

acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.

Zona de protecție integrală cuprinde: pășunile Pietricica integral, Pășunea Zănoaga integral, Pășunea Curmătura integral, Pășunea Funduri Prelungi parțial, respectiv din pășunea Funduri pe limita pădurii urcă prin borna 80 până la capătul superior al subparcelei 46C, coboară peste culmea Funduri și traseul ce duce la șaua Funduri până la borna 79 din unitatea amenajistică 40D, continuă pe limita pădurii prin borna 81 până în pășunea Funduri, Pășunea Funduri Prelungi parțial situată desupra fostului canton silvic Lespezi, limitată după cum urmează: de la extremitatea superioară a subparcelei 51B traversează pășunea pe curba de nivel până la marginea subparcelei 46C și coboară pe limita fondului forestier prin borna 90 până în borna 97 de unde urcă la punctul de plecare, Pășunea Baciu parțial, în interiorul limitelor: de la borna 108 din unitatea amenajistică 56B traversează pășunea pe deasupra refugiului Grind pâna la capătul grohotișului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborând apoi pe firul văii până la borna 105 din unitatea amenajistică 54C, urmărește limita fondului forestier prin borna 107 până la punctul de plecare borna 108, Pășunea Șesul Mărtoiu parțial, de la 123 urmărește limita pădurii prin borna 111 până la intersecția subparcelelor 36D cu 36 C și se întoarce pe curba de nivel la punctul de plecare, subparcela 63 I și enclava E 3.

De asemenea, în ea este inclusă și Peștera Liliecilor din satul Peștera, comuna Moieciu, cu o suprafață de 1 ha, aceasta fiind inclusă în rețeaua Natura 2000 și se încadrează în clasa de tip B. În aceasta se instalează periodic una dintre coloniile importante de gestație de lilieci din Carpații Meridionali. Șapte dintre speciile de lilieci se află înscrise în lista roșie.

Zona de conservare durabilă, constituie în Parcul Național Piatra Craiului o zonă cu o suprafață totală de 6384,2 ha.

În această categorie se încadrează restul suprafeței care este limitată spre exterior de limitele parcului național și ale zonei de dezvoltare durabilă, iar spre interior de limitele Zonei de protecție strictă și Zonei de protecție integrală.

Această zonă este administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere.

În Zona de conservare durabilă se pot desfășura următoarele activități:

științifice și educative;

activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;

utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat se va face conform prevederilor art. 22 alin. (8) lit. c din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, precum și a tuturor celorlalte prevederi

ale legislației specifice în domeniul pajistilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente ;

localizarea și stingerea operativă a incendiilor;

ee)intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, a planului de acțiune provizoriu, elaborat și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;

intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor;

acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor;

activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;

ii) activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea

se

pot

desfășura

numai

de

către

persoanele

fizice

sau

juridice

care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu acordul administrației ariei naturale protejate;

tratamente silvice conform prevederilor Art. 22 alin. (8) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015 referitoare la managementul zonei de conservare durabilă din parcurile naționale.

activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.

Unitățile amenajistice cuprinse în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecție strictă sau integrală în Parcul Național Piatra Craiului sunt prezentate în tabelul nr. 5.

Unitățile amenajistice cuprinse în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecție strictă sau integrală în Parcul Național Piatra Craiului

Tabelul nr. 5

Nr.

Ocol silvic

UP

UA

1.

Ocolul

Brașov

Silvic

VI

Groșeț

Bârsa

20 A, 20 B, 60, 62 A, 62 B, 62 C, 62 D, 65

A, 65 B;

2.

Ocolul Silvic Bucegi-Piatra Craiului

UB I

Moeciu

49, 52, 38 A, 38 B, 38 C, 38 D, 38 F, 39 A,

39 B, 39 C, 39 D, 40 A, 40 B, 40 F, 40 G,

43 A, 43 B, 43 C, 43 D, 44 A, 45 A, 45 B,

45 V, 47 A, 50 A, 50 B, 51 A, 51 B, 51V,

53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 54 B, 55 A 55 B,

56 B, 56 C, 57 A, 57 B, 57 C, 58 A, 58 B,

59 B, 59 C, 59 F, 60 A, 60 B, 60 C, 62 A;

3.

Regia

Publică

Locală

a

Pădurilor Zărnești

UB I

Zărnești

181, 182, 189, 190, 183 A, 183 B, 185 A,

185 B, 186 A, 186B, 193A, 193B, 193C,

193D, 194E, 195F, 129 A, 129 C, 132 A,

132 C, 132 E;

4.

Ocolul

Brașov

Silvic

V Fața

Craiului

Pietrei

21 A, 21 B, 21 C, 21 D, 22 A, 22 B, 22 C,

59 A, 67 B, E 5;

5.

Ocolul Silvic Păpușa-Rucăr

III Cascoe

12 F, 135 A, 136 A, 138 A, 138V1, 138V2,

139 C, 139V, 139 A, 140 A, 142 A%, 142

B, 142 D, 142V, 143 A, 143 B, 145 A%,

145 B, 145 C, 145 D, 145 E%, 145 F, 152

B%, 153 A%, 153 B%, 153 C, 154 A, 154

B%, 156 A%, 156 B%, 156 C%, 156 D%,

166 A, 166 C, 176 C%, 176 F%, 179A, 179

A, 179V1, 179V2, 180A, 180 A%, 180 B,

180V, 181 C%, 182A, 182 A%, 182 B%,

184 A%, 184 C%, 186 A%, 187A, 187 A,

187 B, 187 C, 187 M,, E 15, E 16, E 17;

6.

Ocolul

Silvic

VI

1 A, 10 A, 10 B, 10 C, 10 D, 10A 11 A%,

Păpușa-Rucăr

Dâmbovicioara

11 B%, 11 C%, 11 D%, 110, 12 A, 12 B%,

12 C%, 12 D%, 12 E, 12 G, 12V, 14A,

15A1%, 15 A, 15 B, 15 C, 15 D, 15A1, 16

B, 16 C, 16 D, 19 A%, 19A, 2 B%, 2 C%, 2

D%, 2 E, 20 A%, 20 B%, 20 C%, 21 A%,

22 A%, 22 B%, 22 D%, 23 A%, 23 B%, 23

C%, 23 D%, 24 E%, 24 G%, 25 A%, 26 A,

26 B%, 26 D%, 27 A%, 27 B, 27 C%, 28

A%, 28 B, 28 C, 28 D, 43 A, 43 B%, 44 A,

44 B, 46 B%, 46A, 47N, 55 A%, 56 A, 58

B%, 6 A, 6 B, 6 C, 61 D%, 62%, 613 A,

613 B, 613 C%, 613 D, 613 E%, 614 A,

614 B, 614 C, 614 D, 614 E, 63 A, 64 B, 64

B L 18, 64 C, 647 A, 647 B, 647 C, 65 B,

65 C, 650 A, 650 B, 651 A, 651 C, 652 A,

653 A, 654 A, 654 B, 75 L 18, E 1, E 10, E

12, E 8, E 9

7.

Ocolul

Brașov

Silvic

IV Zbârcioara

81 A, 81 B, 81 C, 81 D

Datele din tabelul numărul 5 sunt conform informațiilor existente la Parcul Național Piatra Craiului, iar subparcelele care au în terminație indicele % sunt parțial cuprinse în primul rând de parcele din tabelul numărul 5, restul suprafeței acestora fiind cuprins în Zona de Protecție Strictă.

Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu o suprafață de 1436.80 ha, cuprinde zonele în care se permit activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de

prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. În Parcul Național Piatra Craiului această zonă este reprezentată de o parte a intravilanului localităților Zărnești, Măgura și Peștera, Dâmbovicioara, Dragoslavele și de suprafața lacului de acumulare de la Sătic, conform anexei nr.7 - Harta Zonării Interne.

În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naționale se pot desfășura următoarele activități, cu respectarea prevederilor din planurile de management:

activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor;

lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare;

aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinarite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naționale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid, pe suprafețe de maxim 1 ha, precum și tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euroamerican;

activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creștere a animalelor, în conformitate cu legislația specifică din sistemul de agricultură ecologică;

alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale;

activități de construcții/investiții, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.

La descrierea limitelor zonelor interne ale Parcului Național Piatra Craiului s-au folosit hărțile amenajistice ale UP III Cascoe, VI Dâmbovicioara, VII Valea Cheii și VIII Ghimbav din OS Rucăr, elaborate în anul 1996 și ale UP V Fața Pietrei Craiului și UP VI Bârsa Groșet din OS Zărnești, elaborate în anul 1994.

Zonarea suprafeței din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului situată în afara limitei Parcului Național Piatra Craiului

Suprafața de 3032.14 ha ține cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Zona constituită în ROSCI0194 Piatra Craiului, în afara limitei Parcului Național Piatra Craiului, are o suprafață totală de 3032.14 ha.

În această zonă se pot desfășura următoarele activități:

științifice și educative;

activități de ecoturism;

utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat se va face conform prevederilor art. 69 lit. h) și lit j) din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, modificatǎ și completatǎ prin OUG 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, OUG 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și OUG 9/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, precum pentru modificarea art. 3 din OUG nr.32/2015 privind înființarea Gǎrzilor Forestiere, precum și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajistilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente ;

localizarea și stingerea operativă a incendiilor;

intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor

specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea planului de acțiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;

intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor;

acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor;

activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;

activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității

productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de persoanele fizice și juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației ariei naturale protejate;

activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, precum și alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale;

lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare;

aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;

activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă și a acțiunilor de vânătoare de către administratorul PNPC. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul PNPC se face în baza hotărârii Consiliului Științific;

activități de pescuit sportiv;

în afara activităților descrise anterior, în această zonă sunt permise și alte activități/planuri/proiecte dacă, în urma parcurgerii procedurii de evaluare adecvată, se constată că nu au impact semnificativ asupra speciilor și habitatelor pentru care situl a fost desemnat.

Harta zonării interne a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 11 la Planul de Management.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Parcul Național Piatra Craiului cu o suprafață 14766 ha este suprapus parțial cu situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului.

ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafață de 15867.04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun pe zona parcului, diferența de 3032.14 ha fiind în afara acestuia.

Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt identice cu cele ale Parcului Național Piatra Craiului pe zona comună, excepție făcând satele Măgura și Peștera care nu sunt incluse în sit.

Aria protejată include și alte categorii de arii protejate desemnate conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare:

2.104. Zona carstică - Cheile Dâmbovița - Dâmbovicioara - Brusturet, cu o suprafață de 2.000,00 ha, pe teritoriul comunelor Dâmbovicioara și Rucăr - județul Argeș;

2.107. Peștera Dobreștilor, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B;

2.108. Peștera nr. 15, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B;

2.109. Peștera Dâmbovicioara, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa C;

2.110. Peștera Uluce, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa C;

2.111. Peștera Stanciului, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa C;

2.112. Avenul din Grind, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B;

2.236. Piatra Craiului, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul Orașului Zărnești;

2.237. Cheile Zărneștilor, cu o suprafață de de 109,80 ha, pe teritoriul comunei Moieciu;

2.249. Peștera Liliecilor, cu o suprafață de de 1,00 ha, pe teritoriul comunei Moieciu. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B.

Mediul abiotic

Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice și geologice

Eforturile depuse pentru cunoașterea științifică a masivului Piatra Craiului, masiv de o spectaculozitate deosebită au început cu peste 250 de ani în urmă, însă primii care s-au aventurat pe văile abrupte, cu mult timp înainte, au fost ciobanii, crescătorii de animale, vânătorii și braconierii. Aceștia au fost cei care au descoperit cele mai bune drumuri de acces, iar apoi tot ei au fost primii ghizi ai cercetătorilor care s-au avântat în acest munte pentru a studia roca, apele sau vegetația sau ai topografilor care au realizat primele hărți ale masivului și împrejurimilor.

Primele măsurători topografice atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena și au fost incluse în hărțile generale ale Țării Bârsei. Echipa de cartografi a fost însoțită de jurnalistul Anton Kunz, care, conform datelor de arhivă, a ajuns pe Vârful Baciului pe data de 26 august 1842. Această dată marchează documentar prima ascensiune la Vârful Piscul Baciului. Primele referiri științifice cu privire la geologia masivului au fost făcute de B. Hauer în 1863.

Impresionați de frumusețile deosebite ale muntelui, iubitorii de natură înființează mai multe asociații de montaniarzi, având ca scop observarea și cercetarea geomorfologiei, florei și faunei. Astfel, la 22 septembrie 1872 ia ființă Asociația Alpină Ardeleană din Brașov, respectiv Siebenburgisher Alpenverein n Kronstadt care devine persoană juridică în august 1873, având 58 de membri. În 28 noiembrie 1880 la Sibiu, se formează Siebenburgisher Karpathen Verein - SKV, adică Societatea Alpină Ardeleană, care va avea filiale în principalele orașe din Ardeal.

Deși cunoscut cu mult timp înainte, Avenul din Grind este abordat pentru prima data în 1900 de către Josef Kolbe.

În 1908, odată cu înființarea Muzeului Săsesc din Țara Bârsei, începe o importantă activitate de cercetare a zonei. În cadrul acestui muzeu Franz Podek a descoperit și descris numeroase peșteri din Piatra Craiului în perioada 1908-1918.

În 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizează un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpaților Meridionali, considerând Piatra Craiului „un accident morfologic principal” în procesul formării acestui grup muntos.

În 1938 E. Jekelius întocmește prima hartă geologică a Pietrei Craiului. Prima lucrare de mare importanță referitoare al geologia masivului a fost realizată în 1943 de N. Oncescu ca teză de doctorat cu titlul: „La région de Piatra Craiului-Bucegi. Étude géologique”.

Contribuții importante în cunoașterea regiunilor incluse în Parcul Național Piatra Craiului le-au avut: N. Orghidan în 1925, 1936, 1943, V. Mihăilescu în 1932, 1946, 1963.

După 1960 se poate spune că a început o nouă etapă de cercetare geografică și geologică a regiunilor ce aparțin Parcului Național Piatra Craiului.

Pentru Piatra Craiului s-a remarcat geograful T. Constantinescu, care a publicat peste 20 de lucrări privind carstul și geomorfologia. Teza sa de doctorat „Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic” reprezintă, de fapt, o mare parte a „Studiului de fundamentare al PNPC”, prezentat de Institutul de Biologie al Academiei Române.

Pentru culoarele intramontane din care PNPC ocupă spații importante, menționăm lucrările de doctorat „Culoarul Rucăr-Bran. Studiu climatic și topoclimatic” de Teodoreanu Elena în 1980 și „Culoarul transcarpatic Bran-Rucăr-Dragoslavele. Studiu de geografie fizică cu privire specială asupra potențialului natural, starea și calitatea peisajului” de Pătru Ileana în 2001. Dintre geologii cu contribuții importante la cunoașterea zonei amintim pe Coca Spencer în 2000 și Panaiotu Cristina în 2000.

Începând cu anul 2000, studiile geografice și geomorfologice se intensifică, multe dintre rezultatele acestora fiind publicate în cele 3 volume intitulate „Research in Piatra Craiului National Park” din 2003 - 2006.

Studii foarte recente, realizate de Moțoiu și Munteanu în 2006, Moțoiu în 2008, Munteanu în 2008, aduc contribuții importante la cunoașterea morfodinamicii actuale, riscurilor și hazardelor naturale de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului.

Cea mai recentă lucrare, publicată în 2009, de mare amploare, o reprezintă teza de doctorat a lui T. Constantinescu - „Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic” care conține informații valoroase legate de geomorfologia și geneza masivului, cu referire la procesele geomorfologice actuale.

Geomorfologie

Parcul Național Piatra Craiului include trei unități de relief: a) Creasta Piatra Craiului, în poziție centrală; b) Culoarul Rucăr-Bran, la E; c) Culoarul Rucăr-Zărnești, la V și N.

Creasta Pietrei Craiului este divizată în trei subunități: Piatra Mică sau Piatra Craiului Mică - în nord, Piatra Mare sau Piatra Craiului Mare - în partea centrală și Pietricica sau Piatra Craiului Sudică - în S. Subunitatea dominantă este Piatra Mare, care dă personalitate

geografică

întregului

masiv.

Creasta

se

remarcă

prin

două

trăsături morfometrice care reprezintă superlative geografice naționale: lungimea și altitudinea. Piatra Craiului se desfășoară pe o lungime de circa 25 km, fiind cea mai lungă creastă calcaroasă din România. Pe o distanță de 8 km, înălțimile depășesc 2000 m, iar pe circa 15 km, acestea

sunt mai mari de 1800 m. Altitudinea maximă de 2238 m este atinsă în Vârful Piscul Baciului sau La Om, fiind cea mai înaltă creastă calcaroasă din Carpații Românești.

În Culoarul Rucăr-Bran, ca forme principale de relief se remarcă:

Culmea calcaroasă Măgura, în partea nordică;

Suprafețele de nivelare de ± 1000 m, din satele Măgura și Peștera;

Martorii de eroziune calcaroși, ca Muntele Ghimbav și Gâlma Pleșii.

În culoarul Rucăr-Zărnești relieful se caracterizează prin:

Suprafețele de nivelare de aproximativ 1100 m și aproximativ 1300 m, prezente în partea sudică, între Piatra Craiului și Râul Dâmbovița;

Suprafețe piemontane sau acumulative, de aproximativ 1100 m în nord, între Piatra Craiului și râul Bârsa.

Piatra Craiului se definește prin trei tipuri reprezentative de relief: a) structural, b) periglaciar și c) carstic, după Constantinescu T, 1996.

Relieful structural este tipul dominant, pe fondul căruia s-au dezvoltat și celelalte două tipuri. Structural, creasta reprezintă un monoclin cu înclinarea generală V-E.

Versantul vestic /nord-vestic se impune ca cea mai caracteristică subunitate din acest masiv. Dintre formele structurale prezente în special pe acest versant menționăm: brâurile, brânele, abrupturile structurale, surplombele, polițele structurale și cuestele secundare. Unicitatea sa a fost sintetizată prin noțiunea de Versant tip Piatra Craiului.

Versantul estic/sud-estic expune o gamă de aspecte proprii, dintre care sunt de menționat două etaje morfolitologice: calcaros superior și conglomeratic inferior.

Relieful periglaciar se remarcă mai ales prin relieful rezidual, respectiv acele, colții, țancurile, muchiile, turnurile, piramidele, vârfurile și altele asemenea. Cea mai mare densitate se constată pe versantul vestic. Aici se înregistrează cea mai mare frecvență a formelor menționate. Multe dintre aceste forme au fost propuse ca monumente ale naturii.

Relieful carstic completează nota de unicitate a Pietrei Craiului. Calcarele ocupă aproape 40% din suprafața totală.

Exocarstul este reprezentat prin: văi tip Piatra Craiului - localizate în special pe versantul nord-vestic; hornuri și hornuri oarbe - prezente pe ambii versanți, dar mai ales pe cel vestic; lapiezuri de stratificație - pe versantul nord vestic; chei - care se impun atât ca morfologie prin aspectul lor spectaculos, cât și prin modul cum s-au format ca Prăpăstiile Zărneștilor, Cheile Dâmbovicioarei și Cheile Dâmboviței.

Endocarstul se remarcă printr-o intensă circulație subterană, preponderent verticală. Potențialul de denivelare ce depășește 1400 m este al doilea după cel din Munții Retezat. Forma de creastă proeminentă, structura și tectonica de ansamblu au impus delimitarea a două bazine hidrocarstice: Nordic în Prăpăstiile Zărneștilor și Sudic în Dâmbovicioara.

Cavernamentul este reprezentat prin peșteri și avene.

Sunt cunoscute 15 avene, între care Avenul de sub Colții Grindului cu - 560 m este cel mai adânc din România.

Peșterile sunt în număr de peste 600, dar majoritatea nu depășesc lungimea de 20 m. Cele mai cunoscute sunt Peștera Dâmbovicioara care este amenajată pentru turiști, Peștera din Colțul Chiliilor, care adăpostește o capelă ortodoxă, și Peștera Urșilor.

Harta geomorfologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 12 la Planul de Management.

Geologie

Fundamentul Parcului Național Piatra Craiului este constituit din șisturi cristaline care aparțin complexului Călușu-Tămășel și Voineasa-Păpușa, seria de Cumpăna. Acesta prezintă un bombament în partea centrală, pe aliniamentul Muntele Tămășel - Vârful Grindu - La Table.

Peste fundamentul cristalin stă stiva de calcare de vârstă Kimmeridian-Tithonică, cu o grosime de 300 m la sud până la 1000 m la nord. Calcarele se extind/aflorează pe întregul versant vestic, treimea superioară a versantului estic și în cadrul văilor limitrofe Dâmbovița, Dâmbovicioara și Valea Prăpăstiilor, iar la est de această vale în Culmea Măgura. În partea sudică a PNPC, calcarele mai apar în Muntele Ghimbav.

În jumătatea superioară a Pietrei Craiului calcarele sunt intens stratificate, stratele prezentând o înclinare generală vest-est, iar unghiul de înclinare al stratelor crește treptat de la sud, respectiv 30-40  , spre nord, unde ajung la verticală și chiar răsturnate.

Deasupra calcarelor repauzează conglomeratele de vârstă apțian superioară constituite din elemente calcaroase cu ciment grezo-calcaros. Ele se găsesc în partea inferioară a versantului estic din Piatra Mare și Pietricica.

Cele mai noi sedimente sunt conglomeratele de vârstă vracono-cenomaniană cu elemente cristaline și ciment grezo-argilos. Aceste sedimente se găsesc pe versantul estic al Pietrei Craiului la Pietricica și în Culoarul Rucăr-Bran, pe teritoriul comunelor Măgura și

Peștera.

Din punct de vedere structural Piatra Craiului reprezintă flancul vestic al sinclinalului cu același nume, caracterizat printr-o puternică tectonizare. Specifice sunt faliile care traversează tot flancul de sinclinal, unele prelungindu-se și în Culoarul Rucăr - Bran. Se remarcă faliile Gâlgoaie, Fundurile, Grindului și Țimbalelor, care divizează masivul în câteva compartimente morfotectonice.

Harta geologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 13 la Planul de Management.

Hidrologie

În cadrul Parcului Național Piatra Craiului există două tipuri principale de ape: a) de suprafață, respectiv rețeaua hidrografică și b) ape subterane, conform Constantinescu T, 1998; Constantinescu T,1999.

Apele de suprafață aparțin la două bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului, în N și Bazinul Dâmboviței, în S.

Bazinul Oltului. Toată rețeaua hidrografică din partea nordică a Parcului Național Piatra Craiului este colectată de râul Bârsa, care are 3 bazine hidrografice secundare:

Bazinul Bârsa superioară cu râurile Bârsa Tămașului, Șpirla, Vlădușca, Podurilor, Călineț, Șindrilăriei, Calului, Hotarului și altele asemenea;

Bazinul Valea Prăpăstiilor care colectează râurile Vlădușca, Cheia, Curmătura, Zănoaga, Dănișor și altele asemenea ;

Bazinul Râul Turcului cu râurile Valea Coacăzei, Valea cu Calea, Valea Iezilor, Valea Ursului și altele asemenea.

Toate cursurile de apă pe calcare au caracter temporar, iar pe conglomerate sunt permanente.

Bazinul Dâmboviței include și el 3 bazine hidrografice secundare:

Bazinul Dâmboviței superioare cu Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, Valea Largă, Valea Seacă,Valea Speriată ;

Bazinul Dâmbovicioarei primește Valea Grindu, Valea Șteghii, Valea Seacă, Valea cu Apă, Valea Muierii, Valea Peșterii;

Bazinul Ghimbavului include cursul inferior al râului Ghimbav.

Apele subterane aparțin, de asemenea, la două bazine hidrocarstice: Bazinul Nordic sau Bazinul Prăpăstiilor Zărneștilor și Bazinul Sudic sau Bazinul Dâmbovicioarei.

În ceea ce privește amenajările hidrotehnice din zonă, acestea sunt localizate cu preponderență pe raza județului Argeș, dar și în Brașov, fiind descrise în tabelul nr. 6.

Amenajările hidrotehnice din zona ariei protejate

Tabelul nr. 6

Nr.

Tip amenajare hidrotehnică

Localizare - bazin

hidrografic

Nr.

amenajări

1

Baraj hidroenergetic

Valea Dâmboviței (Sătic)

1

2

Baraj torențial cu deversor trapezoidal

și radier

Valea Seacă a Pietrelor

5

3

Canal de scurgere a viiturilor torențiale

Valea Seacă a Pietrelor

1

4

Baraj torențial cu deversor trapezoidal și radier

Pârâul Copilului

2

5

Izvorul Uliului

1

6

Izvorul Ciocanului

1

7

Prag cu deversor trapezoidal

Râul Mare al Zărneștilor

2

8

Prag cu deversor trapezoidal

Cheile Pisicii

1

9

Baraj torențial și praguri

Valea lui Ivan

3

10

Prag și consolidari țeavă gaz

Râul Zărneștilor

1

Harta hidrologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 14 la Planul de Management.

Clima

În ansamblu, Parcul Național Piatra Craiului prezintă un topoclimat complex de munte cu două etaje:

topoclimatul de munți înalți, reprezentat prin Creasta Piatra Craiului, unde cantitatea medie anuală de precipitații este de 1000-1200 mm și temperatura medie anuală 0- 4°C;

topoclimatul de munți scunzi, caracteristic în Culoarul Rucăr-Bran și Culoarul Rucăr-Zărnești, cu 800-1100 mm precipitații și 4-5°C, temperatura medie anuală.

În cadrul ambelor topoclimate complexe se diferențiază numeroase topoclimate elementare, cum ar fi: topoclimatul de creastă, topoclimatul de vale, topoclimatul de versant,

topoclimatul de pădure, tiopclimatul de pajiște, topoclimatul calcarelor nude și altele asemenea.

În manifestarea și evoluția proceselor actuale, în cazul Pietrei Craiului, precipitațiile atmosferice se remarcă drept cel mai important element climatic.

Cantitatea medie oscilează între 1000-1300 mm, în funcție de altitudine prezentând următoare distribuție:

1000-1200 mm, între 800-1500 m altitudine;

1200-1350 mm, între 1500-2000 m altitudine;

1100-1200 mm, peste 2000 m altitudine;

Pe versantul vestic, cantitatea de precipitații este în medie cu circa 150 mm mai mare decât pe cel estic.

Cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează în luna iunie cu 160-170 mm, iar cea mai mică în luna februarie cu 50-60 mm.

Precipitațiile sub formă de zăpadă cad în intervalul noiembrie-aprilie, cu un maxim în lunile ianuarie - februarie, când se înregistrează și cea mai mare grosime a stratului de zăpadă.

Temperatura aerului este cel de-al doilea element climatic de importanță. Și în cazul temperaturii se constată diferențieri în raport cu altitudinea:

sub 1000 m, temperatura medie anuală 6-5°C;

1000-1500 m temperatura medie anuală 5-3°C;

1500-2000 m temperatura medie anuală 3-1°C;

peste 2000 m temperatura medie anuală 1-0°C.

Din analiza datelor de mai sus, se poate deduce că pe 2/3 din suprafața masivului se înregistrează temperaturi medii anuale de 3-4°C, temperaturile mai mari de 4°C și sub 1°C ocupând suprafețe nesemnificative.

Lunile cu cele mai ridicate temperaturi medii anuale sunt iulie-august. Durata perioadei de îngheț se ridică la 160 zile pe an între 1000-1500 m altitudine, ea putând depăși 200 zile la altitudini mai mari de 2000 m. Prima zi cu îngheț se consideră 01.09, iar ultima 01.06, respectiv 273 zile pe an.

Fără îndoială că și celelalte elemente climatice au o deosebită importanță în caracterizarea climatică. Mai amintim radiația solară ca factor genetic al climei, vântul, nebulozitatea mai accentuată pe versantul vestic,

umezeala aerului

sau fenomenele hidrometeorologice deosebite ca roua, bruma, ceața, viscolul și mai ales ploile torențiale,

toate constituind un complex de factori cu efecte sensibile.

În concluzie, subliniem și deosebirile climatice dintre cei doi versanți, generate printre altele și de expoziția diferită a acestora, respectiv estică și vestică.

Soluri/subsoluri

Învelișul de soluri reflectă cu fidelitate condiționarea și intercondiționarea factorilor pedogenetici, printre care se remarcă relieful, litologia/roca, clima și pânza freatică.

În spațiul ariei protejate se întâlnesc principalele clase de soluri cunoscute în literatura pedologică românească.

Cea mai mare extindere o au cambisolurile și molisolurile, alături de care mai amintim argiluvisolurile, spodosolurile și solurile neevoluate - roca la zi.

Din clasa cambisolurilor menționăm tipurile sol brun eu-mezobazic și solul brun acid, având o largă dezvoltare pe versantul estic al Pietrei Craiului și în ambele culoare intramontane limitrofe ce aparțin parcului.

Molisolurile sunt reprezentate prin rendzine tipice și litice răspândite pe versanții calcaroși ai Pietrei Craiului, Culmea Măgura și Muntele Ghimbav.

Solurile neevoluate-roca la zi caracterizează, în special, versantul vestic al Pietrei Craiului, tipul de sol predominant fiind litosolul rendzinic.

Harta solurilor este inclusă Anexa nr. 12 la Planul de Management.

Mediul biotic

Ecosisteme

Parcul Național Piatra Craiului și situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprind ecosisteme montane și subalpine.

Detaliind, pe teritoriul celor două ari protejate suprapuse au fost identificate, ca și tipuri principale de ecosisteme:

ecosisteme forestiere reprezentate, în principal, prin: păduri de fag, păduri de amestec fag, brad și molid; păduri de maestec brad și molod; păduri de molid; pe o suprafață redusă păduri de pin silvestru și păduri de larice; coridoare riverane de anin alb și anin negru;

ecosisteme de pajiști montane, utilizate ca fânețe sau pășuni;

ecosisteme de pajiști subalpine, unele dintre ele fiind utilizate ca pășuni;

ecosisteme de tufărișuri subalpine formate în principal de asociații caracterizate de dominanța jneapănului, smirdarului, ienupărului, afinului sau merișorului;

ecosisteme de stâncării și grohotișuri;

ecositeme acvatice - râuri, pârâuri, bălți.

Habitate

Habitate Natura 2000

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 18 tipuri de habitate de interes comunitar.

Pentru aceste tipuri de habitate a fost preluată denumirea utilizată în formularul standard al sitului: 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 Vegetație lemnoasă cu

Myricaria germanica

de-a lungul râurilor montane; 4060 Tufărișuri alpine și boreale; 4070* Tufărișuri cu

Pinus mugo

și

Rhododendron myrtifolium ; 4080 Tufărișuri cu specii subarctice de

Salix

spp.; 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi; 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan și alpin; 6520 Fânețe montane; 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae

91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; 91V0 Păduri dacice de fag ( Symphyto-Fagion ); 9410 Păduri acidofile de

Picea abies

din regiunea montană ( Vaccinio-Piceetea ).

Două dintre aceste tipuri de habitate - 4080 Tufărișuri cu specii subarctice de

Salix

spp. și 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din

Alysso-Sedion albi

- nu au fost

identificate pe teritoriul ariei protejate în urma studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS Mediu și nici în urma consultării informațiilor bibliografice.

În cele ce urmează se face referire doar la cele 16 tipuri de habitate cu prezență certă pe teritoriul Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului.

3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane

Corespondențe

Habitatele din România: R5423 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu

Carex remota

și

Caltha laeta .

Asociații vegetale:

Carici remotae-Calthaetum laetae

Coldea (1972) 1978.

Structură și compoziție floristică

Habitatul este reprezentat prin grupări deschise sau compacte de plante pioniere erbacee sau sufrutescente, ce colonizează, în etajele montan și submontan, depozitele de pietriș ale pâraielor ce izvorăsc în munți.

În Piatra Craiului habitatul este reprezentat prin fitocenoze edificate de rogoz

(Carex remota ) și calcea calului ( Caltha laeta ), alături de care se mai întâlnesc creșușca ( Filipendula ulmaria ), nu-mă-uita ( Myosotis scorpioides ), piciorul cocoșului târâtor ( Ranunculus repens ), pipirigul ( Scirpus sylvaticus ), specii de mușchi ( Cratoneuron commutatum, Brachythecium rivulare ) și altele asemenea.

De o mare valoare conservativă este fitocenoza din zona Brusturet care adăpostește o populație importantă de curechi de munte ( Ligularia sibirica ).

Distribuție

Habitatul apare sub formă de enclave, de-a lungul râurilor Bârsa, Dâmbovița și Dâmbovicioara și a afluenților acestora.

3230 Vegetație lemnoasă cu

Myricaria germanica

de-a lungul râurilor montane

Corespondențe

Habitatele din România: R4415 Tufărișuri dacice de cătină mică ( Myricaria germanica ).

Asociații vegetale:

Salici purpureae-Myricarietum

Moor 1958 ( Myricario-Epilobietum

Ardelean 1981 non Aichinger).

Structură și compoziție floristică

Habitatul este reprezentat prin comunități pioniere edificate de specii mezoterme, mezohigrofile și higrofile. Speciile ierboase sunt diverse sub raportul troficității. Stratul arbustiv este dominat de cătina mică ( Myricaria germanica ) asociată cu răchita roșie ( Salix purpurea ). Din Piatra Craiului lipsește răchita albă ( Salix elaeagnos ), una dintre speciile caracteristice acestui tip de habitat). Sporadic apar exemplare dispersate de mesteacăn

(Betula pendula ), salcie căprească ( Salix caprea ), zălog ( Salix cinerea ),

Salix triandra , anin alb ( Alnus incana ), evidențiind tendința de evoluție spre comunități mai stabile (aninișuri). Acoperirea stratului arbustiv este de 40(70)-95%. Stratul ierburilor este constituit din specii cu caracter colonizator ca podbalul ( Tussilago farfara ), măcrișul mărunt ( Rumex acetosella ), sincerica ( Scleranthus perennis ),

Herniaria glabra ,

Chamerion dodonaei

la care se adaugă și unele specii provenite din pășunile învecinate.

Specia edificatoare este

Myricaria germanica , speciile caracteristice fiind reprezentate de trestioară ( Calamagrostis pseudophragmites ), pufuliță ( Epilobium dodonaei ),

Myricaria germanica ,

Salix purpurea . Alte specii frecvent întâlnite în acest habitat din Piatra Craiului sunt:

Tussilago farfara , izma calului ( Mentha longifolia ), păiușul de livadă ( Festuca pratensis ), flocoșica ( Holcus lanatus ), coada șoricelului ( Achillea millefolium ), capul călugărului ( Leontodon autumnalis ), bunghișorul ( Erigeron annuus ), crăpușnicul ( Cirsium vulgare ), studenița ( Arenaria serpyllifolia ) .

Habitatul are o valoare conservativă mare în Piatra Craiului.

Distribuție

Habitatul se întâlnește intrazonal, pe văi, în etajul nemoral al gorunului și fagului din Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali precum și în Subcarpații Moldovei.

În Piatra Craiului apare sub formă de enclave, la marginea coridoarelor de anin alb ( Alnus incana ) și anin negru ( Alnus glutinosa ), în Valea Bârsei și Valea Dâmboviței.

4060 Tufărișuri alpine și boreale

În Piatra Craiului au fost identificate mai multe subtipuri, conform clasificării Habiatelor Palearctice, prezentate în cele ce urmează.

- Tufărișuri acidofile de rododendron.

Rhododendro-Vaccinion . Tufărișuri

dominate de specii de

Rhododendron . Pe podzoluri acide din Alpi, Pirinei, munții Dinarici, Carpați, lanțul balcanic și cel pontic, Caucaz și sistemul himalaian, adesea cu specii de

Vaccinium , uneori și cu pini pitici.

Corespondențe

Habitatele din România: R3104 Tufărișuri sud-est carpatice de smirdar ( Rhododendron myrtifolium ) cu afin ( Vaccinium myrtillus ).

Asociații vegetale:

Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum

Borza (1955) 1959 em. Boscaiu 1971 (denumiri sinonime

Rhodoretum kotschyi

auct. rom.,

Rhodoreto-Juncetum trifidi

Resmeriță 1974

saxifragetosum paniculatae

Horeanu et Vițalariu 1991).

Structură și compoziție floristică

Sub raportul provenienței elementelor floristice, fitocenozele acestei asociații sunt domiate de specii circumpolare, europene, carpato-balcanice și alpino-carpatice.

Edificatoare

pentru

acest

subtip

de

habitat

sunt

speciile

subarbustive

smirdar ( Rhododendron myrtifolium ), afin ( Vaccinium myrtillus ) și merișor ( Vaccinium vitis-idaea )

(V. gaultherioides

este foarte rar în Piatra Craiului), cărora li se adaugă si alte specii acidofile caracteristice molidișurilor ( Vaccinio-Piceetalia ) cum sunt degetăruțul ( Soldanella hungarica subspecia major ), rotunjoarele ( Homogyne alpina ), păiușul ( Deschampsia flexuosa ), mălaiul cucului ( Luzula sylvatica

și

Luzula luzuloides ) sau tufărișurilor de jneapăn - jenapănul ( Pinus mugo ), ienupărul ( Juniperus communis subspecia alpina ), clopoțeii ( Campanula patula subspecia abietina ). Frecvent se constată și pătrunderea unor specii saxicole sau caracteristice brânelor înierbate de stâncării calcaroase, dintre care fac parte argințica ( Dryas octopetala ), rogozul ( Carex sempervirens ), bursuca ( Bartsia alpina ), coada iepurelui ( Sesleria rigida subspecia haynaldiana ) și altele asemenea., uneori fiind remarcată și infiltrarea unor specii de megaforbiete precum fratele priboiului ( Geranium sylvaticum ), ciucurași ( Adenostyles alliariae ), mierea ursului ( Cortusa matthioli ) și altele asemenea.

Acoperirea este de 80-100%. Ierburile se întrepătrund cu subarbuștii realizând mai adesea un strat unic înalt de 30 - 40(60) cm, iar în stratul muscinal, frecvent compact, abundă mușchii

Hylocomium proliferum ,

Rhytidiadelphus triqueter, Rhytidiadelphus squarrosus ,

Dicranum scoparium

și specii de

Polytrichum.

Dintre speciile endemice se remarcă prin constanța relativ ridicată

Achillea oxyloba

subspecia

schurii , uneori fiind identificate și endemitul local garofița Pietrei Craiului ( Dianthus callizonus ) sau endemitul carpatic

Campanula serrata , specie inclusă în Anexa II a

Directivei Habitate. Dintre raritățile floristice, incluse în listele roșii, trebuie amintit în primul rând edificatorul vulnerabil

Rhododendron myrtifolium

dar și ciuboțica cucului ( Primula elatior

subspecia

intricata ), anghelina ( Primula halleri ), margareta de pădure ( Leucanthemum waldsteinii ),

Coeloglossum viride , foaia grasă ( Pinguicula alpina ), inul de munte ( Linum perene

subspecia

extraaxilare ), păiușul ( Festuca versicolor ) sau

Salix retusa

subspecia

kitaibeliana , a căror prezență conferă valoare conservativă mare acestui subtip de habitat.

Distribuție

În România subtipul de habitat se întâlnește pe suprafețe relativ mari din etajele subalpin și alpin al mai multor masive muntoase din cadrul Carpaților Orientali și celor Meridionali.

În Piatra Craiului suprafețele sunt comparativ mai puțin întinse și fragmentate, fiind localizate pe ambii versanți, la altitudini cuprinse între (1.600)1.700 - 1.950(2.100) m, preponderent în zona nordică și nord-estică a masivului - sub Vârful Ascuțit, sub Vârful Piscul Baciului și Vârful Țimbalul Mare, în zona Padina Închisă - Turnu, pe Brâul Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc, Piatra Craiului Mică, pe brâne și în locurile acoperire cu zăpadă în timpul iernii.

Acest subtip de habitat ocupă o suprafață de aproximativ 30 ha.

31.49 Tapete montane de argințică. Tufărișuri pitice sub formă de tapete de

Dryas octopetala , din munți înalți palearctici, în regiunile boreale și în avanposturile izolate ale coastei Atlanticului.

Corespondențe :

Habitatele din România: R3617 Tufărișuri pitice de argințică ( Dryas octopetala ). Asociații vegetale:

Dryadetum octopetalae

Csürös et al. 1956 (Denumiri sinonime :

Salix reticulata-Dryas octopetala

ass. Beldie 1967,

Achilleo schurii - Dryadetum

(Beldie 1967) Coldea 1984,

Salicetum retuso-reticulatae

Br.- Bl. 1926,

Dryadetum octopetalae

Br.- Bl. 1969)

Structură și compoziție floristică

Comunitățile edificate de argințică ( Dryas octopetala ), au fost identificate în Piatra Craiului și descrise fie ca asociație de sine-stătătoare -

Dryadetum octopetalae

Csürös et al. 1956, fie doar ca subasociație în cadrul asociației de sălcii pitice -

Saliceto retuso-reticulatae

Br.-Bl. 1926 subass.

dryadetosum octopetalae

Schneider-Binder & Voik 1979, în acord cu lucrările

de

sinteză

la

nivel

național.

Elementele

floristice

predominante

sunt

cele circumpolare, urmate de specii central-europene și un numar semnificativ de mare de taxoni carpatici. Ca și o particularitate a fitocenozelor investigate se remarcă pătrunderea, pe lângă edificatoarea asociației -

Salix retusa subspecia kitaibeliana

și a diferențialelor ecologice ale subasociației -

Dryas octopetala,

oițe ( Anemone narcissiflora,

bursucă ( Bartsia alpina ), și coada iepurelui ( Sesleria rigida subspecia haynaldiana ), a numeroase specii caracteristice comunităților învecinate - pajiști bazifile alpine și subalpine sau brâne înierbate ale stâncăriilor calcaroase - păiuș ( Festuca versicolor ), rogoz ( Carex sempervirens ), bănică ( Phyteuma orbiculare ), iarba șopârlelor ( Polygonum viviparum ), sânziene de munte ( Asperula capitata ) și altele asemenea., specii de molidișuri și tufărișuri de ericacee - smirdar ( Rhododendron myrtifolium ), afin ( Vaccinium myrtillus ), merișor ( Vaccinium vitis-idaea ), rotunjoare ( Homogyne alpina ) ,

degetăruț ( Soldanella hungarica

subspecia

major ) specii de grohotișuri - cimbrișor ( Thymus pulcherrimus ) ,

ochii șoricelului ( Saxifraga aizoides ). Elementul endemic este reprezentat și de această dată de raritățile

Achillea oxyloba

subspecia

schurii

și garofița Pietrei Craiului cărora li se adaugă și endemitul carpatic barba ungurului ( Dianthus spiculifolius ) precum și alți taxoni rari -

Salix retusa

subspecia

kitaibeliana,

inul de munte ( Linum perene

subspecia

extraaxilare ), păiușul ( Festuca versicolor ) sau foaia grasă ( Pinguicula alpina ).

Distribuție

Acest subtip de habitat apare pe suprafețe relativ restrânse în etajul alpin și subalpin din Carpații Orientali si cei Meridionali, fiind dispus mozaicat între pajiștile și tufărișurile specifice celor două etaje de vegetație.

În Piatra Craiului suprafețele sunt de asemenea restrânse și fragmentate, localizate pe brânele stâncăriilor calcaroase cu soluri rendzinice superficiale, în locuri adăpostite unde zăpada se acumulează si persistă pâna primăvara târziu, la altitudini de 1.750-2.200 m, pe expoziții umbrite și parțial însorite.

Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafață totală de cel mult 5 ha.

Tufărișuri montane de ienupăr pitic.

Juniperion nanae ,

Pino-Juniperion sabinae

p.p.,

Pino-Cytision purgantis

p.p. De obicei formațiuni dense de ienuperi prostrați, la altitudini mari, în munții palearctici sudici

Corespondențe

Habitatele din România: R3108 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ).

Asociații vegetale:

Campanulo abietinae-Juniperetum

Simon 1966 (denumiri sinonime

Juniperetum nanae

Soó 1928,

Juniperetum sibiricae

Rațiu 1965,

Vaccinio-Juniperetum

Kovács 1979,

Junipereto-Vaccinietum

Pușcaru et al. 1956 n.n).

Structură și compoziție floristică

Elementele floristice cu pondere ridicată sunt și de această dată speciile circumpolare, urmate de cele eurasiatice și europene, procente importante fiind deținute și de elementele carpatice și în special cele carpato-balcanice. Pe lângă specia edificatoare - ienupărul ( Juniperus communis

subspecia

alpina ) și cea caracteristică - clopoțeii ( Campanula patula

subspecia

abietina ), se remarcă și specii de molidișuri, tufărișuri de jneapăn sau de ericacee cum sunt

Soldanella hungarica

subspecia

hungarica ,

Homogyne alpina ,

Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus

și

Vaccinium vitis-idaea , specii caracteristice brânelor înierbate ale stâncăriilor calcaroase sau pajiștilor bazifile învecinate ca ochelarița ( Biscutella laevigata ),

Carex sempervirens, Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana, Bartsia alpina, Dryas octopetala , respectiv

Festuca versicolor, Polygonum viviparum

și altele asemenea. Dintre speciile endemice este uneori prezentă

Achillea oxyloba

subspecia

schurii

iar ca rarități floristice le putem aminti pe

Linum perenne

subspecia

extraaxilare, Primula halleri, Festuca versicolor, Salix retusa

subspecia

kitaibeliana .

Distribuție

Subtipul de habitat este semnalat din etajul subalpin și cel boreal al Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali. În Piatra Craiului cenozele dominate de

Juniperus comunis

subspecia

alpina

( Juniperus sibirica ) sunt prezente fragmentar în stațiuni mai însorite, din etajul subalpin până la nivelul crestei, realizând un optim de dezvoltare în rariștile de limită ale molidișurilor, fiind semnalate de pe Muntele Pietricica, versantul sudic al Grindului Mare și Piatra Craiului Mică.

Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafață totală de 5 -10 ha. 4070* Tufărișuri cu

Pinus mugo

și

Rhododendron myrtifolium

Corespondențe

Habitatele din România: R3105 Tufărișuri sud-est carpatice de jneapăn ( Pinus mugo ) cu

smîrdar ( Rhododendron myrtifolium ).

Asociații vegetale:

Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi

Borza 1959, em. Coldea 1995 ( Pinetum mugi carpaticum

auct. rom.,

Calamagrostio villosae - Pinetum mugi

Sanda et Popescu 2002).

Structură și compoziție floristică

Fitocenoza edificata de jneapăn ( Pinus mugo ) este tipică pentru etajul subalpin al Carpaților românești. Acoperirea generală este de 90-100%, jneapănul realizând un strat compact.

Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile circumpolare urmate de cele central-europene, iar speciile alpino-carpatice și cele carpato-balcanice sunt de asemenea prezente în proporție ridicată.

În stratul arbuștilor

Pinus mugo

domină adesea exclusiv, sporadic apar iova ( Salix silesiaca ), scorușul de munte ( Sorbus aucuparia ), ienupărul ( Juniperus communis

subspecia

alpina ), curpenul de munte ( Clematis alpina ), și, la altitudini mai joase, molidul ( Picea abies ), caprifoiul ( Lonicera nigra ), zmeurul ( Rubus idaeus ) și altele asemenea.

Stratul subarbuștilor și ierburilor este constituit în principal din afin ( Vaccinium myrtillus ) și smirdar ( Rhododendron myrtifolium ) (mai ales la altitudini mai ridicate), păiuș ( Deschampsia flexuosa ), merișor ( Vaccinium vitis - idaea ), rotunjoare ( Homogyne alpina ), mălaiul cucului ( Luzula luzuloides ,

Luzula sylvatica ), măcriș iepuresc ( Oxalis acetosella ), trestioară (specii de

Calamagrostis ), clopoței ( Campanula patula

subspecia

abietina ) și altele asemenea., realizând o acoperire de 30 - 60%.

Stratul muscinal este de regulă prezent și format din

Hylocomium proliferum ,

Rhytidiadelphus

triqueter ,

Dicranum

scoparium ,

Eurhynchium

striatum ,

specii

de

Polytrichum.

Alături de speciile edificatoare ( Pinus mugo ,

Rhododendron myrtifolium ) se remarcă, prin participarea susținută, elementele de molidișuri și jnepenișuri ( Vaccinio - Piceetalia ): degetăruțul ( Soldanella hungarica ), rotunjoarele ( Homogyne alpina ), margareta de pădure ( Leucanthemum waldsteinii ), ciormoiagul ( Melampyrum sylvaticum ), afinul ( Vaccinium myrtillus

rotunjoarele ( Homogyne alpina ), merișorul ( Vaccinium vitis - idaea ), unele specii caracteristice pajiștilor de stâncării calcaroase ( Seslerietalia ) precum bursuca ( Bartsia alpina ), coada iepurelui ( Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana ), ghințura ( Gentiana lutea ), argințica ( Dryas octopetala ) și altele asemenea. Sunt de asemenea prezente specii caracteristice megaforbietelor ( Adenostyletalia ) ca ciucurașii ( Adenostyles alliariae ), iova ( Salix silesiaca ),

omagul

( Aconitum

napellus

subspecia

tauricum,

Aconitum

variegatum

subspecia

paniculatum ) și altele asemenea.

În unele fitocenoze ale asociației edificate de jneapăn au fost identificate endemitul românesc

Onobrychis transsilvanica

și cel carpatic barba ungurului ( Dianthus spiculifolius ), iar dintre speciile incluse în listele roșii sunt prezente ghințura ( Gentiana lutea ) sau specii rare ca anghelina ( Primula halleri ), cornuții ( Cerastium arvense

subspecia

lerchenfeldianum ), cujda ( Doronicum carpaticum ), (ultimele două și subendemice), margareta de pădure ( Leucanthemum waldsteinii ), bulbucii ( Trollius europaeus ), piciorul cocoșului ( Ranunculus pseudomontanus ), iarba grasă ( Sedum telephium

subspecia

fabaria ) și altele asemenea.

Distribuție

Habitatul este prezent în etajul subalpin al Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali.

În Piatra Craiului habitatul este puternic fragmentat, întâlnindu-se pe ambii versanți la altitudini cuprinse între (1.500) 1.600 - 2.100 m, ocupând suprafețe mai însemnate în zona nordică și nord-estică a muntelui

6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine

Corespondențe

Habitatele din România: R3605 Pajisti sud-est carpatice de paius cu colti ( Festuca versicolor)

si

Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana;

R3611 Pajisti sud-est carpatice de coada iepurelui ( Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana)

și rogoz ( Carex sempervirens);

R3613 Pajiști sud-est carpatice de

Festuca carpatica, Carduus kerneri

și

Trisetum fuscum.

Asociații vegetale:

Seslerio-Festucetum versicoloris

Beldie 1967 (denumiri sinonime:

Festucetum versicoloris

Pușcaru

et al.

1956,

Festucetum versicoloris transsilvanicum

Soó 1944);

Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis

Pușcaru

et al.

1956 (denumiri sinonime:

Seslerietum haynaldianae sempervirentis

Pușcaru

et al.

(1950) 1956,

Seslerietum rigidae retezaticum

Csűrös

et al . 1956 p.p.,

Seslerietum rigidae biharicum

Csűrös 1963);

Carduo kerneri-Festucetum carpaticae

(Pușcaru

et al . 1956) Coldea 1990.

Structură și compoziție floristică

În Piatra Craiului, tipul de habitat Natura 2000 - Pajiști calcifile alpine și subalpine, este reprezentat prin fitocenoze care aparțin mai multor asociații vegetale și mai multor tipuri de

habitate de pajiști, conform clasificării habitatelor din România.

În cele ce urmează, vom prezenta diferențiat principalele fitocenoze care intră în alcătuirea acestui tip de habitat din Piatra Craiului.

Cea mai mare suprafață a habitatului este reprezentată de pajiști sud-est carpatice de coada iepurelui ( Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana ) și rogoz ( Carex sempervirens ) (R3611).

În acord cu variațiile microclimatice și edafice, pajiștile care aparțin acestui tip au un caracter mozaicat, mai ales prin succesiunea, adesea pe suprafețe mici, a dominanței (astfel că se constituie faciesuri cu rogoz -

Carex sempervirens , cu argințică -

Dryas octopetala , cu coada iepurelui -

Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana

și altele asemenea).

Se remarcă speciile rupicole mezoterme, heliofile, mezoxerofile, mai bine reprezentate fiind mai ales speciile caracteristice pajiștilor cu

Sesleria , cu constanță ridicată fiind, în afară de dominantele edificatoare ( Carex sempervirens ,

Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana ,

Dryas octopetala

și altele asemenea): ochelarița ( Biscutella laevigata ), inul de munte ( Linum p. extraaxilare ), sânzienele de munte ( Asperula capitata ), vârtejul pământului ( Pedicularis verticillata ), iarba șopârlelor ( Polygonum viviparum ), păiuș ( Festuca saxatilis ), cornuții ( Cerastium arvense ), mușcata dracului ( Knautia longifolia ), bănica ( Phyteuma orbiculare ) și altele asemenea.

Valoare conservativă a acestui tip de pajiști este mare, reprezentând mediul optim pentru endemitul local garofița Pietrei Craiului ( Dianthus callizonus ).

Numeroase alte specii din „Lista roșie a plantelor superioare“ sunt întâlnite frecvent în acest tip de pajiști. Orchidea sângele voinicului ( Nigritella rubra ), caracteristică mai ales pajiștilor montane și subalpine cu părușcă ( Nardus stricta ), este întâlnită într-o populație destul de bine reprezentată și în cuprinsul cenozelor acestei asociații. Dintre orchidee se mai întâlnește și

Pseudorchis albida

cu prezență sporadică.

Pajiștile sud-est carpatice de păiuș cu colți ( Festuca versicolor ) și

Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana

(R3605) din Piatra Craiului ocupă suprafețe restrânse, fiind semnalate din Piatra Craiului Mică, Vârful Turnu, Padina Popii, Umerii Pietrii Craiului, Grindul Mare.

Fitocenozele sunt unistratificate, în general deschise, cu acoperire ce poate urca până la 80% (rareori aproape încheiate). Cu participare mai însemnată sub raportul abundenței, dominanței și constanței sunt

Festuca versicolor ,

Sesleria rigida

subspecia

haynaldiana

și

Carex sempervirens

precum și specii saxicole heliofile: păiușul (

Festuca rigida subspecia saxatilis ), barba ungurului ( Dianthus spiculifolius ), iarba osului ( Helianthemum alpestre ) și altele asemenea.

Valoarea conservativă este mare, întâlnindu-se numeroase specii de interes conservativ:

Dianthus callizonus ,

Dianthus spiculifolius , cimbrișor de munte ( Thymus comosus ,

Thymus pulcherrimus ).

Alături

de

speciile

caracteristice

Festuca

versicolor ,

Sesleria

rigida

subspecia

haynaldiana

și

Cerastium transsilvanicum

se mai întâlnesc: specii de păiuș ( Festuca nitida

subspecia

flaccida ,

Festuca rupestris

subspecia

saxatilis ),

Bupleurum falcatum

subspecia

cernuum ,

Dianthus callizonus ,

Onobrychis transsilvanica

și altele asemenea, precum și numeroase specii caracteristice pajiștilor stâncoase calcofile ca: smeoaia ( Seseli libanotis ),

Helianthemum alpestre ,

Biscutella laevigata , vătămătoarea ( Anthyllis vulneraria

subspecia

alpestris ), ovăscior ( Trisetum alpestre ) și altele asemenea.

Pajiștile sud-est carpatice de

Festuca carpatica, Carduus kerneri

și

Trisetum fuscum

(R3613) au fost identificate în Văile Vlădușca și Șpirlea, pe grohotișuri calcaroase semifixate și fixate, având preferință pentru versanți umbriți. În Piatra Craiului colonizează cu preferință porțiunile mai stabilizate dinspre marginea acumulărilor de grohotiș, unde zăpada se depune în straturi comparativ mai groase și, prin alunecări și avalanșe, nu lasă vegetația lemnoasă să se extindă. În situațiile în care coboară în cuprinsul molidișurilor, se prezintă ca enclave înconjurate de jneapăn ( Pinus mugo ), coborât și el foarte mult (până la 1.500 m). În general, datorită acumulărilor groase, zăpada se topește în aceste stațiuni mai târziu.

Buruienișurile edificate de păiușul carpatic ( Festuca carpatica ), se caracterizează, în Piatra Craiului, prin participarea însemnată și constantă a unor specii, cum sunt ștevia de munte ( Astrantia major ) și sipica ( Scabiosa lucida ), care, în regiunea montană, cresc cu preferință, , în comunitățile ce se interpun între buruienișurile înalte (megaphorbiete) din văi și comunitățile de stâncărie cu

Sesleria .

Aceste fitocenoze au o valoare conservativă mare, fiind caracterizate printr-o mare diversitate: comunitățile de coastă edificate de

Festuca carpatica

includ cu constanță remarcabilă specii din diferite asociații de buruienișuri înalte de munte, alături de elemente proprii pajiștilor de brâne și rariștilor de limită.

Solurile scheletice sau scheleto-pietroase, coluvionate, bogate în humus, jilave, au favorizat și instalarea unor specii de grohotișuri și hornuri de la baza abrupturilor de stâncării calcaroase cum sunt:

Gymnocarpium robertianum , creasta cocoșului ( Polystichum lonchitis ),

Galium lucidum , cimbrișor de munte ( Thymus pulcherrimus ) și altele asemenea.

Influența rariștilor de limită și vecinătatea tufărișurilor de jneapăn se reflectă în compoziția floristică a fitocenozelor prin prezența unor specii de molidișuri și pinete: mălaiul cucului

( Luzula

sylvatica ),

Galium

lucidum,

trestiora

( Calamagrostis

arundinacea ),

degetăruțul

( Soldanella

hungarica ),

rotunjoarele

( Homogyne

alpina ),

ciormoiagul ( Melampyrum sylvaticum ) și altele asemenea.

Distribuție

Habitatul ocupă suprafețe însemnate în etajele subalpin și alpin ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali.

În Piatra Craiului, habitatul este prezent pe ambii versanți între 1.700-2.237 m altitudine.

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan și alpin

Corespondențe

Habitatele din România: R3707 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu

Telekia speciosa

și

Petasites hybridus;

R3708 Comunități daco-getice cu

Angelica sylvestris, Crepis paludosa

și

Scirpus sylvaticus.

Asociații vegetale:

Telekio-Petasitetum hybridi

(Morariu 1967) Resmeriță

et

Rațiu 1974 (denumiri sinonime:

Petasitetum hybridi

auct. rom.,

Aegopodio-Petasitetum hybridi

auct. rom.,

Telekio-Petasitetum albae

Beldie 1967,

Petasitetum albae

Dihoru 1975,

Petasiteto- Telekietum speciosae

Morariu 1967);

Scirpetum sylvatici

Ralski 1931 em. Schwich 1944;

Lysimachio vulgaris-Filipenduletum

Bal.-Tul. 1978.

Structură și compoziție floristică

Liziera pădurilor este un element funcțional extrem de important, un habitat de ecoton, care conectează pădurea cu pajiștea, reprezentând și un adăpost pentru numeroase specii de flora și faună.

Plantele care trăiesc aici, arbuști și ierburi înalte, oferă camuflajul perfect, de exemplu păsărilor și mamiferelor de talie mică pentru a se feri de răpitori. În egală măsură, acest habitat, extrem de dinamic, este cel care evidențiază modificarea limitelor pădurii și a pajiștilor deopotrivă, fiind un martor tăcut al proceselor dinamice la care sunt supuse habitatele.

Fitocenozele acestui habitat se dezvoltă în stațiuni semiumbrite, pe soluri umede, cu nivel freatic ridicat, bogate în substanțe organice, de la marginea pădurilor sau a cursurilor de ape, constituind de regulă buruienișuri înalte.

Dintre plantele întâlnite în mod frecvent în acest tip de

habitat fac parte: lăptucul oii ( Telekia speciosa ), rotungioara ( Glechoma hederacea ), crețușca ( Filipendula ulmaria ), specii de captalan ( Petasites albus ,

Petasites hybridus ), crăstăvalul ( Cirsium oleraceum ), piciorul caprei ( Aegopodium podagraria ), usturoița ( Alliaria petiolata ),

răchitanul

( Lythrum

salicaria ),

bulbuci

( Trollius

europaeus ),

trestioara ( Calamagrostis arundinacea ), pipirig ( Scirpus sylvaticus ), gălbinele ( Lysimahya vulgars ) și altele asemenea.

Distribuție

Habitatul apare frecvent în Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali.

În Piatra Craiului habitatul este fragment, cu o prezență insulară în Valea Bârsei, Valea Dâmboviței, Valea Crăpăturii, Valea lui Râie, Valea Tămașului și altele asemenea.

6520 Fânețe montane Corespondențe

Habitatele din România: R3801 Pajiști sud-est carpatice de

Trisetum flavescens

și

Alchemilla vulgaris , R3803 Pajiști sud-est carpatice de

Agrostis capillaris

și

Festuca rubra , R3804 Pajiști daco-getice de

Agrostis capillaris

și

Anthoxanthum odoratum.

Asociații vegetale:

Poo-Trisetetum flavescentis

(Knapp 1951) Oberd. 1957;

Trisetetum flavescentis

(Schrőter) Brockmann 1907;

Festuco rubrae-Agrostietum capillaris

Horvat 1951;

Anthoxantho-Agrostietum capillaris

Silinger 1933.

Structură și compoziție floristică

În cadrul acestui tip de habitat, pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului predomină fitocenozele

aparținând

asociației

Festuco

rubrae

-

Agrostietum

capillaris,

speciile caracteristice păiușul roșu ( Festuca rubra ) și iarba câmpului ( Agrostis capillaris ) fiind și dominante, realizând în cea mai mare parte etajul superior, de 30-40 cm înălțime. Speciile mai scunde, ca trifoiul de câmp ( Trifolium campestre ), mălaiul cucului ( Luzula campestris ), ghizdeiul ( Lotus corniculatus ), trifoi alb ( Trifolium repens ) și altele asemenea., se constituie în stratul inferior.

Fânețele au o diversitate floristică de de excepție - circa 500 de specii de plante. Din punct de vedere botanic, fondul de bază al acestor pajiști este format din specii cu valoare

furajeră ridicata: graminee (ierburi) - ( Festuca rubra ), iarba câmpului ( Agrostis capillaris ), vițelar

( Anthoxanthum

odoratum),

ovăscior

auriu

(Trisetum

flavescens ),

pieptănariță ( Cynosurus cristatus),

golomăț ( Dactylis glomerata ) și leguminoase - ghizdei ( Lotus corniculatus ), trifoi roșu ( Trifolium pratense ), trifoi de munte ( Trifolium montanum ) și altele asemenea. Pe lângă acestea apar o multitudine de plante cu flori multicolore: bulbuci ( Trollius europaeus ) ,

margarete ( Leucanthemum vulgare ), gladiole sălbatice ( Gladiolus imbricatus ), numeroase specii de clopoței ( Campanula patula, Campanula glomerata ) și altele asemenea.

În fânețele care nu sunt cosite cu regularitate apar și unele specii de pădure, alun ( Corylus avellana ), sor-cu-frate ( Melampyrum bihariense ), salcie căprească ( Salix caprea ), puieți de fag ( Fagus sylvatica ), puieți de carpen ( Carpinus betulus ) evidențiind o fază în tendința de succesiune spre vegetația lemnoasă.

Fânețele constituie resurse importante de plante medicinale, aromatice sau recunoscute în folclorul local ca având proprietăți magice: arnica ( Arnica montana ), chimenul ( Carum carvi ), sunătoarea ( Hypericum perforatum ), cicoarea ( Cichorium inthybus ), pătlagina ( Plantago lanceolata ), țintaura ( Centaurium erythraea ) și altele asemenea.

Regulamentul parcului național permite colectea plantelor medicinale doar de către membrii comunităților locale, pentru necesitățile casnice, colectarea acestora pentru valorificare sau de către turiști fiind interzisă.

Fânețele, cu o mare valoare conservativă, adăpostesc o multitudine de specii de orhidee sălbatice: poroinic ( Orchis morio ), ploșnițoasă ( Orchis coriophora ), mâna Maicii Domnului ( Dactylorhiza maculata ), bozior ( Dactylorhiza sambucina ), stupinița ( Platanthera bifolia ),

Traunsteeinera globosa ,

Anacamptis pyramidalys, Gymnadenia conopsaea , iar în zonele cu umiditate mai ridicata apar mlăștinița ( Epipactis palustris ) și bujori ( Orchis laxiflora subspecia elegans ).

Grupul orhideelor reprezintă unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial. Acesta poate fi considerat un „barometru” al „stării de sănătate” a unui habitat sau altfel zis al presiunii la care este supus acel habitat. Puține specii pot suporta continua presiune pe care omul o exercită asupra habitatelor naturale. Metodele vechi, tradiționale și raționale de folosință a terenurilor au fost avantajoase pentru răspândirea acestor specii.

Distribuție

Acest tip de habitat de pajiște este răspândit, în România, pe dealurile subcarpatice, podișuri, în etajele montan inferior și mijlociu.

În Piatra Craiului, habitatul este bine reprezentat pe Valea Bărsei, Valea Dâmboviței și

Dealul Măgura (satele Măgura și Peștera) la altitudini cuprinse între 724-1.498 m, ocupând Suprafață cea mai mare la 974 m altitudine.

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ( Thlaspietea rotundifolii )

Corespondențe

Habitatele din România: R6109 Comunități sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu

Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum

și

Cerastium transsilvanicum;

R6110 Comunități sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu

Acinos alpinus

și

Galium anisophyllon.

Asociații vegetale:

Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum

Boșcaiu

et al . 1977 (denumiri sinonime:

Papavereto-Cystopteridetum

Csűrös

et al.

1956,

Papavero - Linarietum alpinae

Pușcaru

et al.

1956, as. cu

Papaver pyrenaicum

și

Viola alpine

Pușcaru

et al.

1981);

Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi

Boșcaiu

et al.

1996;

Acino-Galietum anisophylli

Beldie 1967 (denumiri sinonime: as. cu

Calamintha baumgartenii

și

Galium anisophyllum

Beldie 1967).

Structură și compoziție floristică

Termenul “grohotiș” este generic pentru toate fragmentele de roci colțuroase, de dimensiuni variabile, rezultate din dezagregarea stâncilor și prăvălite la baza versanților. Ele reprezintă un element distinctiv în morfologia întregului masiv.

În Piatra Craiului există atât grohotișuri mobile cât și fixate. Formele morfologice principale generate de grohotișuri sunt cunoscute sub numele de torenți de pietre (râuri de pietre).

Deși, aparent lipsite de vegetație, printre fragmentele colțuroase de roci își găsesc adăpostul numeroase specii de plante, în anumite zone vegetația realizând acoperiri cuprinse între 5 și 90%.

Dispoziția în mozaic a vegetației grohotișurilor calcaroase din Piatra Craiului, este determinată de cerințele ecologice diferite ale speciilor caracteristice acestui habitat în raport cu condițiile de mediu. La nivelul grohotișurilor, se întâlnesc mai multe tipuri de microstațiuni, cu particularități ecologice diferite, ocupate preferențial de anumite fitocenoze.

Comunitățile vegetale caracteristice grohotișurilor calcaroase mobile și semi-mobile cu mac

galben

( Papaver

corona-sancti-stephani )

și

specii

de

cornuț

( Cerastium lerchenfeldianum

și

Cerastium transsilvanicum ) sau firocenozele cu cimbru mare de munte

( Acinos alpinus ) și

Galium anisophyllon

reprezintă prima faza a colonizării grohotișurilor calcaroase din Piatra Craiului. În timp, ca urmare a acumuării materiei organice și a formării unui strat tot mai gros de sol se instalează specii de plante noi, conducândla fixarea grohotișurilor prin instalarea pajiștilor, tufărișurilor de ienupăr, afin, merișor sau jneapăn la altitudini mai mari sau chiar a pădurii de molid, în partea lor inferioară.

Speciile edificatoare pentru acest habitat sunt macul galben ( Papaver alpinum

subspecia

corona - sancti - stephani ), cimbrul mare de munte ( Acinos alpinus ) și

Galium anisophyllon.

Unele specii caracteristice sunt adaptate strict grohotișurilor nefixate - linarița alpină ( Linaria alpina ),

Papaver alpinum

subspecia

corona sancti,

frigurelele ( Cardaminopsis arenosa

subspecia

borbasii ), măcriș de munte ( Rumex scutatus ) .

În zonele cu acumulari de sol, vegetația se îmbogățește, prin apariția altor specii prefigurând o posibilă tranziție spre habitatele de pajiște învecinate: specii de cornuți ( Cerastium lerchenfeldianum, Cerastium transsilvanicum ), gâscarița ( Arabis alpina ), cimbru mare de munte ( Acinos alpinus ), cujdă ( Doronicum carpaticum ), specii de cimbrișor ( Thymus pulcherrimus, Thymus comosus ), odolean de munte ( Valeriana montana ), omag ( Aconitum tauricum ), coada iepurelui (Sesleria rigida), rogoz ( Carex sempervirens ), garofița Pietrei Craiului ( Dianthus callizonus ) ,

barba ungurului ( Dianthus spiculifolius ), petinjei de camp ( Pimpinella saxifraga ),

Senecio squalidus

și altele asemenea.

Este de remarcat prezența în acest habitat a numeroase endemite carpatice, care cresc considerabil valoarea sa conservativă:

Doronicum carpaticum, Papaver alpinum corona - sancti - stephani, Thymus comosus ,

Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Onobrychis transsilvanica, Thymus pulcherrimus, Achillea schurii.

Distribuție

În România, habitatul este prezent în regiunea montană și în etajul subalpin al Carpaților Orientali și Meridionali.

În Piatra Craiului, habitatul este întâlnit între 1.285-2.196 m altitudine, cu suprafață cea mai mare la altitudinea de 1.745 m, în zonele: Marele Grohotiș, La Zaplaz, Piatra Craiului Mică, Hornul Găinii, Padinile Frumoase, la baza Umerilor Pietrei Craiului, Vârfului Ascuțit, Vârfului Padina Popii și altele asemenea.

8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase Corespondențe

Habitatele din România: R6218 Comunități sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu

Asplenium trichomanes

și

Asplenium ruta-muraria;

R6206 Comunități sud-est carpatice ale fisurilor peretilor stâncosi, calcarosi, cu

Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia

si

Valeriana sambucifolia;

R6208 Comunități sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu

Achillea schurii

si

Campanula cochleariifolia;

R6212 Comunități sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu

Saxifraga mutata

subspecia

demissa

și

Gypsophila petraea.

Asociații vegetale:

Asplenietum trichomano - rutae - murariae

Kuhn 1937, Tx. 1937;

Asplenio - Cystopteridetum fragilis

Oberd. (1936) 1949;

Achilleo schurii - Campanuletum cochleariifoliae

Fink 1977;

Saxifrago demissae -Gypsophiletum petraeae

Boscaiu et Täber 1977.

Structură și compoziție floristică

Versanții stâncoși, spectaculoși, reprezintă un element definitoriu al Parcului Național Piatra Craiului.

Vegetația pereților stâncoși calcaroși aproape verticali, este fragmentată, având o acoperire foarte mica.

Speciile edificatoare și caracteristice pentru acest habitat sunt: ruginița ( Asplenium ruta- muraria ), strașnicul ( Asplenium trichomanes ), pocitocul ( Asplenium viride ) ,

feriguța de stâncă ( Cystopteris fragilis ),

Achillea schurii,

clopoțeii de stâncă ( Campanula cochleriifolia ),

Saxifraga mutata

subspecia

demissa , specii de mușchi ( Tortula muralis, Ctenidium molluscum).

Habitatul are o mare valoare conservativă, adăpostind numeroase specii endemice: clopoțelul carpatic ( Campanula carpatica ), gușa porumbelului ( Silene nutans

subspecia

dubia ), omag ( Aconitum moldavicum ), crucea vinicului ( Hepatica transsilvanica ), specii de cimbrișor de munte ( Thymus comosus, Thymus pulcherrimus ), barba ungurului ( Dianthus spiculifolius ),

micsandre

sălbatice

( Erysimum

witmannii

subspecia

transsilvanicum), Saxifraga

mutata

subspecia

demissa,

Achillea

schurii,

Androsace

villosa

subspecia

arachnoidea, Draba haynaldii,

ochiul șarpelui ( Eritrichium nanum

subspecia

jankae ), precum și specia rară de ferigă -

Woodsia pulchella.

Alte specii întâlnite frecvent pe stâncării sunt: firuța ( Poa nemoralis ), feriguța ( Polypodium vulgare ), iarba grasă ( Sedum maximum ), iarba surzilor ( Saxifraga paniculata ), scânteiuțe albe ( Moehringia muscosa ),

păiuș ( Festuca rupicola

subspecia

saxatilis ),

Valeriana montana,

mierea ursului ( Cortusa matthioli ) și altele asemenea.

Distribuție

Habitatul este întâlnit din regiunea montana pâna în etajul subalpin în Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali.

În Piatra Craiului, habitatul este întâlnit în Cheile Brusturetului, Dâmbovitei, Dâmbovicioarei, Prapastiile Zarnestiului (750 - 1.000 m altitudine) și pe versanții masivului de la 1.000 la 2.200 m.

8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis

Structură si compoziție

Habitatul este reprezentat prin peșteri închise accesului public, cu toate formațiunlie caracterisitice acestora, putând să cuprindă și izvoare sau lacuri subterane.

Peșterile reprezintă goluri subterane naturale, formate în roci calcaroase prin procese de dizolvare (disoluție), pe fondul existenței unor fisurații, care sunt lărgite și mărite treptat.

Speciile de floră lipsesc, întâlnindu-se doar specii de mușchi și alge, în prima porțiune a peșterilor, care beneficiază de lumină solară.

Fauna este formată din specii diverse, habitatul putând avea o mare valoare pentru conservarea unor specii de faună de importanță națională sau comunitară.

Dintre nevertebrate, în peșterile din Piatra Craiului a fost identificat un numar redus de specii troglobionte (care trăiesc doar în peșteri, în întuneric absolut):

Nesticus constantinescui

(Araneae),

Rhagidia longipes

(Acari),

Deuterophorura traianii, Pseudosinela problematica

(Colembola),

Duvalis (Duvalidius) deubelianus

(Coleoptera). Speciile troglofile (care trăiesc în peșteri, dar și la Suprafață pământului) sunt mai bine reprezentate identificându-se numeroase specii de păienjeni, acarieni, opilionide, isopode si colembole.

În peșterile din Piatra Craiului au fost identificate peste 13 specii de lilieci: liliacul lui Blasius ( Rhinolophus blasii ), liliacul mediteranean cu nas potcoavă ( Rhinolophus euryale ), liliacul mare cu nas potcoavă ( Rhinolophus ferrumequinum ), liliacul mic cu nas potcoavă ( Rhinolophus hipposideros ), liliacul cârn ( Barbastella barbastellus ), liliacul urechiat gri ( Plecotus austriacus ), Liliacul mic cu urechi de șoarece ( Myotis blythii ), liliacul de apă ( Myotis daubentonii ), liliacul cu urechi crestate ( Myotis emarginatus ), liliacul mare cu urechi de șoarece ( Myotis myotis ), liliacul cu mustăți ( Myotis mystacinus ) ,

liliacul cu aripile cu franjuri ( Myotis nattererii ), liliacul cu aripi lungi ( Miniopterus schreibersii)

și altele asemenea.

Peșterile din Piatra Craiului au o valoare conservativă mare, datorită prezenței numeroaselor specii de lilieci și a speciilor de nevertebrate endemice:

Plutomurus carpaticus

(Colembola) - endemit carpatic;

Nesticus constantinescui

(Araneae) si

Duvalis deubelianus

(Coleoptera) - endemice pentru Piatra Craiului.

Distribuție

În România, habitatul este întâlnit în Carpații Orientali, Meridionali, Occidentali si Dobrogea (Movile).

Catalogul Peșterilor din Parcul Național Piatra Craiului cuprinde peste 800 de cavități naturale, distribuite mai ales în zonele de chei și la baza crestei. Marea lor majoritate sunt foarte mici, cu o dezvoltare și denivelare sub 20 m. Dintre principalele peșteri, de dimensiuni mai mari, menționam: Peștera Dâmbovicioara, Peștera Urșilor, Peștera Stanciului, peșterile de la Colțul Chiliilor, Peștera Dobreștilor, Peștera Hoților, Peștera Liliecilor, Peștera Mare de la Prepeleac, și altele asemenea.

În Piatra Craiului se găsește al doilea aven ca adâncime, acesta fiind și cel mai mare gol subteran situat la peste 2.000 m altitudine, din țară, localizat în bazinul de recepție al văii Grindului. Cu o denivelare de -540 m, Avenul de sub Colții Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai profunde goluri subterane.

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Corespondențe

Habitatele din România: R4102 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu

Hieracium rotundatum ; R4105 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu

Festuca drymeja ; R4106 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad cu

Hieracium rotundatum ; R4107 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu

Vaccinium myrtillus ; R4110 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu

Festuca drymeja .

Asociații vegetale:

Hieracio rotundati-Fagetum

(Soó 1962) Täuber 1987 (denumiri sinonime

Deschampsio flexuosae-Fagetum

Soó 1962;

Festuco drymejae-Fagetum

Morariu et al. 1968.

Structură și compoziție floristică

Stratul arborescent al acestor comunități este uneori dominat exclusiv de specia

edificatoare -

Fagus sylvatica , alteori participă în proporții diferite, până la codominanță și bradul ( Abies alba ) sau uneori bradul și molidul ( Picea abies ). Alte specii arborescente ce pot fi întâlnite sunt mesteacănul ( Betula pendula ), scorușul de munte ( Sorbus aucuparia ), ulmul de munte ( Ulmus glabra ) și paltinul ( Acer pseudoplatanus ).

Stratul arbuștilor este în general destul de slab dezvoltat, din exemplare rare de soc comun ( Sambucus nigra ) sau soc roșu ( Sambucus racemosa ) la altitudini mai mari, exemplare juvenile sau de talie scundă de Sorbus aucuparia, salbă moale ( Euonymus europaeus ), păducel ( Crataegus monogyna ), caprifoi ( Lonicera nigra ), tulichină ( Daphne mezereum ) sau agriș ( Ribes uva-crispa ).

Stratul ierbos este dominat de specii acidofile - afin ( Vaccinium myrtillus ), trestioară ( Calamagrostis arundinacea ), mălaiul cucului ( Luzula luzuloides ) cărora li se poate adăuga uneori și scrada ( Festuca drymeja ) cu acoperire mare.

Speciile preponderente sunt europene, caracteristice etajului nemoral sau celui boreal, mezofite, mezoterme sau mezo-oligoterme, oligotrofe sau oligo-mezotrofe.

Trebuie precizat că din Piatra Craiului nu au fost semnalate și investigate sub raport fitocenologic fitocenoze ale asociațiilor vegetale menționate la corespondențe dar unele dintre releveele realizate în făgete sau amestecurile de fag cu brad sau eventual și molid prezintă anumite similitudini cu comunitățile considerate corespunzătoare acestui tip de habitat.

Distribuție

Semnalate din toate catenele Carpaților românești, în Piatra Craiului aceste comunități sunt cele mai răspândite și mai polimorfe dintre făgetele cu rășinoase de pe întreg versantul dinspre Valea Bârsei, fiind localizate la altitudini de 900-1.100 (1.200) m pe toate culmile, cele cu floră acidofilă preponderent pe expoziții parțial însorite (vestice și sud-vestice) iar cele cu

Festuca drymeja

codominantă în stratul ierbos pe expoziții umbrite (nordice, nord- estice).

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

Corespondențe

Rom.Hab.: R4111 - Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu

Cephalanthera damasonium

Asociații vegetale:

Carpino-Fagetum

Paucă 1941

cephalantheretosum

Coldea 1975;

Epipactidi-Fagetum

Resmeriță 1972

Structură și compoziție floristică

Habitatul este reprezentat prin arborete cu consistență în general rărită, monoetajate, în care stratul arborescent este dominat de fag ( Fagus sylvatica ), iar ca specii însoțitoare arborescente pot fi întâlnite paltinul ( Acer pseudoplatanus ), bradul ( Abies alba ), molidul ( Picea abies ), în Piatra Craiului carpenul ( Carpinus betulus ) fiind prezent doar sporadic. Stratul arbuștilor este slab dezvoltat, dar cel ierbos poate atinge acoperiri ridicate. Pe lângă speciile caracteristice făgetelor cu floră de mull ( Symphyto cordati-Fagetum ) învecinate și alianței

Symphyto-Fagion

- brustur negru ( Symphytum cordatum ), endemitele carpatice breabăn ( Cardamine glanduligera ), spânz ( Helleborus purpurascens ), opaiță ( Silene heuffelii ) dar și scardă ( Festuca drymeja ), se remarcă bogata reprezentare a ordinului

Fagetalia

- vinariță ( Galium odoratum ), brei ( Mercurialis perennis ), rogoz ( Carex digitata ), clopoței ( Campanula rapunculoides ),

Epipactis helleborine , trânji ( Neottia nidus-avis ) și sânziene de pădure ( Galium schultesii ), cea din urmă considerată caracteristică asociației

Carpino- Fagetum

Paucă 1941 (Coldea, 1991). Dintre speciile clasei

Querco-Fagetea

se întâlnesc - firța de pădure ( Poa nemoralis ), clopoței ( Campanula persicifolia ),

Epipactis microphylla

și

Cephalanthera rubra , ultimele apreciate în lucrările fitocenologice de sinteză la nivel național ca și diferențiale ale subasociației

Carpino-Fagetum

Paucă 1941

cephalantheretosum

Coldea 1975. În Piatra Craiului căpșunica ( Cephalanthera damasonium ), este între speciile cu prezență rară. Dintre însoțitoarele importante mai pot fi amintite,

Epipactis atrorubens , degețelul galben ( Digitalis grandiflora ) și altele asemenea. Se remarcă deci prezența a numeroase specii mezofite sau chiar xeromezofite.

Distribuție

Habitatul este semnalat din numeroase masive muntoase calcaroase ale Carpaților românești - Bucegi, Piatra Craiului, Vâlcan, Cernei, Retezat, Godeanu, Locvei, Codru Muma, Pădurea Craiului și altele asemenea. Fitocenozele caracteristice au o extindere redusă, punctiformă, fiind localizate pe versanți însoriți sau parțial însoriți, cu înclinare frecvent mare uneori medie, soluri rendzinice superficiale, adesea deficitare în resurse de umiditate. Habitatul apare adesea la periferia făgetelor spre contactul cu unități de vegetație saxicolă.

Din Piatra Craiului nu sunt descrise fitocenoze ale asociației sau subasociației vegetale menționate la corespondențe dar unele relevee floristice încadrate la as.

Symphyto cordati- Fagetum , localizate la altitudini mai mici (820, 900 m), pe expoziții însorite sau parțial însorite (sudică și respectiv vestică) ale unor versanți cu declivități pronunțate (45° sau 30°)

par să se apropie de comunitățile vegetale caracteristice acestui tip de habitat.

91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

( Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae )

Corespondențe

Habitatele din România: R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb ( Alnus incana ) cu

Telekia speciosa.

Asociații vegetale:

Telekio speciosae-Alnetum incanae

Coldea (1986) 1991.

Structură și compoziție floristică

Fitocenozele acestui habitat sunt edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus aproape exclusiv din anin alb ( Alnus incana ), pe alocuri cu exemplare dispersate de molid ( Picea abies ), salcie plesnitoare ( Salix fragilis ), ulm de munte ( Ulmus glabra ), măr pădureț ( Malus sylvestris ), iar la altitudini mai mici, în amonte de Zărnești, anin negru ( Alnus glutinosa ), are acoperire de 50-80%, ajungând la înalțimi de 15-25 m la 50 de ani.

Stratul arbuștilor este slab dezvoltat, format din tulichină ( Daphne mezereum ), călin ( Viburnum opulus ), soc comun ( Sambucus nigra ), alun ( Corylus avellana ), răchită roșie ( Salix purpurea ), scoruș de munte ( Sorbus aucuparia ) ,

și puieți de paltin ( Acer pseudoplatanus ) ,

frasin (Fraxinus

excelsior ), molid ( Picea abies ). În tăieturi, aninul alb lăstărește viguros realizând o acoperire de 75-85%. Stratul ierburilor și subarbuștilor este format, în principal, din spata dracului ( Matteuccia struthiopteris ), rotunjoară ( Glechoma hederacea ) și altele asemenea. și realizează acoperiri însemnate (80-100%).

Specia edificatoare este reprezentată de aninul alb ( Alnus incana ). Speciea caracteristică este brusturele galben ( Telekia speciosa) . Alte specii importante în aninișurile din Piatra Craiului sunt:

Matteuccia struthiopteris ,

Carex remota , piciorul caprei ( Aegopodium podagraria ),

Cirsium oleraceum ,

Glechoma hederacea ,

Festuca gigantea , slăbănogul ( Impatiens

noli-tangere ),

piciorul

cocoșului

târâtor

( Ranunculus

repens ),

splinuța ( Chrysosplenium alternifolium ), ulmușorul ( Filipendula ulmaria ),

Carduus personatus , captalanul ( Petasites albus ), salvia cleioasă ( Salvia glutinosa ), urzica moartă cu flori roșii ( Lamium maculatum ), bălbisa ( Stachys sylvatica ), pălăria cucului ( Geranium phaeum ),

Crepis paludosa , asmățuiul de pădure ( Anthriscus nitida ), opaița roșie ( Silene dioica ).

Valoarea ecologică a acestui habitat este foarte mare și se manifestă mai ales prin marea sa capacitate antierozională. Deși include o remarcabilă diversitate floristică (peste 150 de

taxoni), cu excepția speciei

Lysimachia nemorum , taxonii componenți nu fac parte din categoria celor amenințați.

Distribuție

Habitatul este prezent în luncile montane din etajul boreal al Carpaților românesti.

În Piatra Craiului este întâlnit, de-a lungul cursurilor de ape, în bazinele văilor Bârsa și Dâmbovița.

91Q0 Păduri relictare de

Pinus sylvestris

pe substrat calcaros

Corespondențe

Habitatele din România: R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru ( Pinus sylvestris ) cu

Sesleria rigida.

Asociații vegetale:

Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris

Csűrös et al. 1988;

Daphno blagayanae-Pinetum sylvestris

Coldea et Pop 1988.

Structură și compoziție floristică

Fitocenozele habitatului sunt edificate de specii eurasiatice boreale și europene.

Stratul superior este constituit din pin silvestru ( Pinus sylvestris ) cu exemplare dispersate de fag ( Fagus sylvatica ), mesteacăn ( Betula pendula ) și gorun ( Quercus petraea ), cu acoperire 60-70% și înălțimi de 20-25 m la 100 ani. În cazul acestui tip de habitat din Piatra Craiului fagul este extrem de rar, iar gorunul lipsește complet, în schimb, fiind prezente exemplare dispersate de molid, uneori și brad. Acoperirea este cel mai adesea de 40-60%, rareori ajungând până la 70%.

Stratul arbuștilor poate lipsi sau este reprezentat prin indivizi de scoruș de munte ( Sorbus aucuparia ), bârcoace ( Cotoneaster integerrimus ), măceș ( Rosa pendulina ), alun ( Corylus avellana ), spinul cerbului ( Rhamnus cathartica ), caprifoi ( Lonicera xylosteum ), cununiță ( Spiraea chamaedrifolia ). În Piatra Craiului acest strat este mai adesea constituit din exemplare dispersate de

Sorbus aucuparia , rareori și

Cotoneaster integerrimus , ienupăr ( Juniperus communis ) și

Rosa pimpinellifolia , cărora li se alătură exemplare juvenile de pin silvestru, brad și mai ales molid.

Stratul ierburilor și cel al subarbuștilor este dominat de coada iepurelui ( Sesleria rigida ). În Piatra Craiului, de asemenea, este dominantă în stratul ierbos și al subarbuștilor

Sesleria rigida , mai ales pe expoziții din sector sudic, însoțită constant de mușchiul

Tortella tortuosa , însă spre coame, în stațiuni mai puțin însorite, realizează, în acest strat, participări

însemnate și unele specii de plante superioare acidofile cu ecologie mai largă cum sunt merișorul ( Vaccinium vitis-idaea ), afinul ( Vaccinium myrtillus ), mălaiul cucului ( Luzula luzuloides ),

Luzula sylvatica , trestioara ( Calamagrostis arundinacea ) și altele asemenea. și mușchi ( Rhytidiadelphus triquetrus

și

Hylocomium proliferum ) conturându-se astfel în cadrul acestui tip de comunități o variantă ecologică de nuanță acidofilă, evident distinctă de habitatul R4216 [Păduri sud-est carpatice de pin silvestru ( Pinus sylvestris ) cu

Leucobryum glaucum ] ce caracterizează substrate din roci acide.

Specia edificatoare pentru acest tip de habitat este

Pinus sylvestris , specia caracteristică fiind

Sesleria rigida . Alte specii importante întâlnite în comunitățile din Piatra Craiului sunt:

Tortella tortuosa ,

Carex sempervirens ,

Galium lucidum ,

Carex humilis ,

Epipactis atrorubens ,

Gymnadenia odoratissima

și altele asemenea.

Din punct de vedere conservativ, comunitățile din acest tip de habitat sunt considerate relicte preglaciare, deosebite sub raport fitoistoric și floristic de pădurile de rășinoase ale clasei

Vaccinio-Piceetea . În Piatra Craiului este unul dintre habitatele cele mai bogate în specii de interes protectiv, incluse in lista roșie a plantelor vasculare din România dintre care unele vulnerabile/rare floarea de colț ( Leontopodium alpinum ), altele doar rare, cum sunt ochinceaua ( Gentiana cruciata

subspecia

phlogifolia ) ,

mlăștinița ( Epipactis atrorubens ) , Gymnadenia odoratissima, Goodyera repens,

ochiul șarpelui ( Erytrichium nanum ) ,

specii de ovăscior ( Trisetum fuscum

și

Trisetum macrotrichum ),

Galium lucidum

și altele asemenea. Dintre speciile endemice, de asemenea rare, sunt întâlnite barba ungurului ( Dianthus spiculifolius ),

păiușul

carpatic

( Festuca

carpatica ),

colpoțelul

carpatic

( Campanula carpatica ) , Scabiosa lucida

subspecia

barbata .

Distribuție

În România habitatul este semnalat din masivele calcaroase din Carpații Orientali (Munții Hășmaș), Carpații Meridionali (Piatra Craiului, Leaota) și din Carpații Occidentali (Trascău), în subetajul superior (făgete și amestecuri cu fag) al etajului nemoral.

În Piatra Craiului habitatul apare mai ales în etajul boreal. Comunitățile vegetale specifice habitatului au fost semnalate în sectorul nordic (între Valea Crăpăturii și Padina lui Călineț, pe muchii abrupte și stâncoase la altitudini de 1.350-1.550 m) și în sectorul sudic (Cheile Ghimbavului, Valea Cheii, Colții lui Dumitru, Culmea Zacotelor, Cheile Mari ale Dâmboviței).

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Corespondențe

Habitatele din România: R4101 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu

Pulmonaria rubra ; R4103 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu

Leucanthemum waldsteinii ; R4104 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad

Abies alba ) cu

Pulmonaria rubra;

R4108 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu

Leucanthemum waldsteinii ; R4109 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu

Symphytum cordatum ; R4116 Păduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu

Phyllitis scolopendrium.

Asociații vegetale:

Pulmonario rubrae-Fagetum

(Soó 1964) Täuber 1987;

Leucanthemo waldsteinii-Fagetum

(Soó 1964) Täuber 1987;

Symphyto-Fagetum

Vida 1959;

Phyllitidi-

Fagetum

Vida (1959) 1963.

Structură și compoziție floristică

Fitocenozele habitatului sunt edificate de specii europene, oligo - mezoterme, mezofile, mezo - eutrofe. Stratul arborilor este alcătuit din fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ), proporția participării acestora variind pe suprafețe mici, iar în făgetele cu limba cerbului ( Asplenium scolopendrium ), alături de fag se întâlnesc paltinul ( Acer pseudoplatanus ) frasinul ( Fraxinus excelsior ), ulmul de munte ( Ulmus glabra ) și arțarul ( Acer platanoides ). Acoperirea stratului arborescent este de 60 - 100%, înălțimea fiind cuprinsă între 25 - 35 m pentru brad și 20 - 30 m pentru fag la vârsta de 100 de ani.

Stratul arbuștilor este reprezentat prin puține exemplare de alun ( Corylus avellana ), soc roșu ( Sambucus racemosa ), caprifoi ( Lonicera nigra ,

Lonicera xylosteum ), zmeur ( Rubus idaeus ), mur ( Rubus hirtus ) iar în făgetele de surducuri (versanți calcaroși umbriți cu declivități pronunțate) apar cu frecvență mai mare agrișul ( Ribes uva-crispa ), cununița ( Spiraea chamaedrifolia ), tulichina ( Daphne mezereum ),

Lonicera xylostum,

măceșul de munte ( Rosa pendulina ) și altele asemenea.

Stratul ierburilor și a subarbuștilor este compus din specii de mull. Stratul mușchilor este slab dezvoltat.

Speciile edificatoare sunt

Fagus sylvatica

și

Abies alba . Speciile caracteristice sunt reprezentate de: mierea ursului ( Pulmonaria rubra ), brusturele negru ( Symphytum cordatum ), colțișorul ( Dentaria glandulosa ), margareta de pădure ( Leucanthemum waldsteinii ). Alte specii întâlnite într-un arboret reprezentativ cu subarboret de tisă de pe Padina lui Călineț

sunt: vinarița ( Galium odoratum ), năpraznicul ( Geranium robertianum ), cruciulița ( Senecio ovatus ), orbalțul ( Actaea spicata ), breiul ( Mercurialis perennis ), gălbenele de munte ( Ranunculus carpaticus ), urzica moartă cu flori galbene ( Lamium galeobdolon ), găinușile ( Isopyrum thalictroides ), feriga ( Dryopteris expansa ,

Dryopteris filix-mas ,

Gymnocarpium dryopteris ), creasta cocoșului ( Polystichum aculeatum ), spinarea lupului ( Athyrium filix- femina ), crinul de pădure ( Lilium martagon ), jale cleioasă ( Salvia glutinosa) , pufuliță ( Epilobium montanum) , măcriș iepuresc ( Oxalis acetosella ), ochii șoricelului ( Saxifraga cuneifolia ), feriguță ( Polypodium vulgare ), alior ( Euphorbia amygdaloides ), iarba șarpelui ( Veronica urticifolia ), pecetea lui Solomon ( Polygonatum verticillatum ), scânteiuțe albe ( Moehringia muscosa ), susai de pădure ( Mycelis muralis ) și altele asemenea.

Valoarea conservativă a habitatului este moderată, în Piatra Craiului având o valoare conservativă foarte mare fitocenozele cu subarboret de tisă ( Taxus baccata ) ( Pulmonario rubrae

-

Fagetum subas. taxetosum baccatae ) din padinele de pe versantul nord-vestic (1.150- 1.250 m) și din cheile Prăpăstiile Zărneștilor. Alături de tisă, subasociația cuprinde și alte specii de interes conservativ ca

Epipogium aphyllum ,

Epipactis helleborine

și crucea voinicului ( Hepatica transsilvanica) .

În făgetele de surduc în stratul ierbos dominante pot fi: limba cerbului ( Asplenium scolopendrium ), vinarița ( Galium odoratum ), colțișorul ( Dentaria glandulosa ), pochivnicul ( Asarum europaeum ) și altele asemenea.

Speciile edificatoare ale tipului de habitat sunt:

Fagus sylvatica , în Piatra Craiului și

Acer pseudoplatanus . Dintre speciile caracteristice face parte

Asplenium scolopendrium . Alte specii

importante

sunt:

orbalțul

( Actaea

spicata ),

omagul

( Aconitum

moldavicum ), scânteiuțele

albe

( Moehringia

muscosa ),

feriga

comună

( Dryopteris

filix-mas ),

pana zburătorului ( Lunaria rediviva ), breiul ( Mercurialis perennis ), creasta cocoșului ( Polystichum aculeatum ,

P. braunii ) și mai ales în Prăpăstiile Zărneștilor, schinducul ( Conioselinum tataricum ).

Valoarea conservativă a acestui habitat este foarte mare, pe lângă fixarea solului pe povârnișuri, constituind un mediu de viață pentru specii de interes protectiv, unele periclitate, cum ar fi în Piatra Craiului, tisa ( Taxus baccata ),

Epipactis helleborine

și

Dryopteris affinis .

Distribuție

Habitatul este prezent în toți Carpații Românesti, în etajul nemoral.

În Piatra Craiului, habitatul ocupă suprafețe întinse la altitudini între 500 - 1.200 m.

9410 Păduri acidofile de

Picea abies

din regiunea montană ( Vaccinio-Piceetea ). Corespondențe

Habitatele din România: R4205 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) cu

Oxalis acetosella ; R4206 Păduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) și brad ( Abies alba ) cu

Hieracium rotundatum ; R4207 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) si brad ( Abies alba ) cu

Hylocomium splendens ; R4208 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) si brad ( Abies alba ) cu

Luzula sylvatica ; R4210 Păduri sud-est carpatice de molid cu specii de

Sphagnum .

Pal. Hab: 42.21623 Carpathian high montane

Hieracium

spruce forest; 42.21627 Carpathian

Oxalis

spruce forest; 42.21627 Carpathian

Hylocomium

spruce forest; 42.21628 Carpathian

Luzula sylvatica

spruce forest; 42.2131 Carpathian peat moss spruce forest.

Asociații vegetale:

Hieracio rotundati-Piceetum

Pawl. et Br. Bl. 1939;

Sphagno- Piceetum

Hartm. 1942.

Structură și compoziție floristică

Fitocenozele sunt edificate de specii boreale și carpatice.

Stratul arborilor este compus exclusiv din molid ( Picea abies ) sau în amestec cu bradul ( Abies alba ), cu exemplare de paltin de munte ( Acer pseudoplatanus ), ulm de munte ( Ulmus glabra ), fag ( Fagus sylvatica ). În mod exceptional (de exemplu, la refugiul Diana), apare pinul silvestru ( Pinus sylvestris ) sau, în pădurea de molid cu

Sphagnum

de la Vladușca- Lespezi, exemplare rare de anin alb ( Alnus incana ) și mesteacăn ( Betula pendula ).

Stratul arbuștilor este în general slab dezvoltat sau chiar absent, format din exemplare de scoruș de munte ( Sorbus aucuparia ), cununiță ( Spiraea chamaedrifolia ), caprifoi ( Lonicera nigra

și

Lonicera nigra xylosteum ), tulichină ( Daphne mezereum ), zmeur ( Rubus idaeus ), măceș de munte ( Rosa pendulina ) și altele asemenea.

Stratul ierburilor si cel al subarbuștilor este neuniform (mozaicat), cu măcriș iepuresc ( Oxalis acetosella ), colțișor ( Cardamine glanduligera ),

Luzula sylvatica,

vinariță ( Galium odoratum ), trestioară ( Calamagrostis arundinacea ) și altele asemenea.

Stratul mușchilor este destul de bine dezvoltat, alcătuit din

Hylocomium proliferum, Rhytidiadelphus triqueter, Eurhynchium striatum, Mnium punctatum,

iar în pădurea de molid cu

Sphagnum

de la Vlădușca-Lespezi, este format din

Sphagnum girgensohnii, Sphagnum palustre

și

Polytrichum strictum

care acoperă aproape complet solul.

Valoarea conservativă a acestui habitat, în Piatra Craiului, este foarte mare datorită

speciilor rare identificate aici cum ar fi

Listera cordata

- în pădurea de molid cu

Sphagnum

de la Vlădușca-Lespezi,

Goodyera repens , sugătoarea ( Monotropa hypopitys ) ,

margareta de pădure

( Leucanthemum

waldsteinii ),

buzișorul

( Corallorhiza

trifida ),

căpșunica ( Cephalanthera damasonium ), cuibușorul ( Neottia nidus-avis ). Elementul endemic este reprezentat de endemitele carpatice -omagul ( Aconitum moldavicum ) și cădelnița ( Campanula carpatica ) dar și de endemitul românesc - crucea voinicului ( Hepatica transsilvanica ).

De o mare valoare conservativă este și arboretul din Padina lui Călineț, sub Hornul Nisipos, cu subarboret din tisă ( Taxus baccata ), de aproximativ 1 ha, unde specia edificatoare este

Picea abies

iar cele caracteristice sunt vulturica ( Hieracium rotundatum ) și

Luzula sylvatica .

Distribuție

Habitatul este larg răspândit în etajul boreal și subalpin din toți Carpații românesti.

În Piatra Craiului habitatul se întâlneste pe o suprafată mare, pe ambii versanți la altitudini cuprinse între 1.350-1.800 m.

Suprafețele exacte ocupate de tipurile de habitate de interes comunitar/național pe teritoriul ariei protejate sunt prezentate în tabelul nr. 7.

Suprafețele ocupate de tipurile de habitate de interes comunitar/național pe

teritoriul ariei protejate

Tabelul nr. 7

Cod habitat

Natura 2000

Suprafața habitatului în Parcul

Național Piatra Craiului - ha

Suprafața habitatului în

ROSCI0194 Piatra Craiului - ha

3220

5,095

5,141

3230

2,687

2,671

4060

47,047

47,047

4070

177,775

177,775

6170

206,227

177,577

6430

51,454

63,133

6520

1753,499

886,051

8120

78,077

78,077

8210

338,989

338,989

8310

nu poate fi estimată

nu poate fi estimată

9110

470,687

624,004

9150

2874,281

3533,271

91E0

30,978

30,978

91Q0

162,740

127,124

91V0

3120,325

3406,165

9410

3857,277

4223,749

Total

13177,139

13721,750

Hărțile de distribuție ale tipurilor de habitate de interes comunitar/național sunt incluse în Anexa nr. 19 la Planul de management.

Habitate după clasificarea națională

Habitatele după clasificarea națională au fost prezentate la subcapitolul 2.3.2.1.

Flora și vegetația

Fiind alcătuit în mare parte din roci calcaroase, s-ar putea crede că aria protejată găzduiește fitocenoze destul de uniforme și reduse. În realitate, condițiile existente pe teren au permis dezvoltarea unei flore și vegetații specifice și variate.

Scurt istoric al cercetărilor botanice din Parcul Național Piatra Craiului

Primele cercetări atestate documentar ale florei și vegetației Pietrei Craiului datează încă din secolul al XVII-lea. La începutul secolului al XIX-lea studiul florei se intensifică concomitent cu alcătuirea primelor ierbare. Printre primii menționați ca fiind interesați în mod deosebit de flora acestui teritoriu se numără J. Lerchenfeld și farmacistul sibian Peter Sigerus. Planșele lor de herbar se găsesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.

Lucrarea lui J. C. Baumgarten din 1816 - „Enumeratio stirpium Magno transilvaniae Principatui” se numără printre primele publicații mai importante cu referire la flora Pietrei

Craiului.

În anul 1851 se publică primele descrieri și citări de plante din Piatra Craiului de către Schott, 1851 a, b, c, d, e. Un eveniment foarte important, care merită menționat, îl reprezintă descrierea speciei

Dianthus callizonus

Schott & Kotschy, endemică pentru Piatra Craiului.

Din acest moment, un mare număr de botaniști renumiți se vor ocupa de studiul florei masivului: T. Kotschy în 1853, F. Schur în 1866, M. Fuss în 1866, Simonkai în 1886 cu lucrarea de sinteză „Enumeratio Florae Transilvaniae vesculosae critica”, J. Römer în 1898, 1904, D. Brandza în 1898, A. Beldie în 1952 și mulți alții. Mai aproape de zilele noastre, un număr mare de floriști și fitosociologi și-au îndreptat atenția asupra acestui teritoriu: N. Boșcaiu și F. Täuber în 1977, I. Morariu în 1978, 1980, I. Cristian-Comes și F. Täuber în 1977, J. Halda în 1976. V. Sanda și A. Popescu în 1976, 1977, 1980, aducând în continuare contribuții deosebite la cunoașterea florei și vegetației masivului.

Toate informațiile din ierbare și articolele științifice mai vechi sunt sintetizate în „Flora României” din 1952-1976, care menționează numeroși taxoni din Piatra Craiului.

Trei teze de doctorat vin să completeze cunoștințele referitoare la flora și vegetația parcului național: Drăghici în 1980 - „Flora și vegetația Văii Dâmbovicioarei și a versantului estic al Pietrei Craiului”, Alexiu în 1986 - „Studiu fitocenologic al vegetației din Masivul Iezer-Păpușa și cheile bazinului superior al Dâmboviței” și Mihăilescu în 1999 - „Flora și vegetația sectorului nordic al Masivului Piatra Craiului”.

O lucrare importantă o reprezintă „Vegetația Masivului Iezer - Păpușa” de Alexiu,1998 care aduce noi date referitoare la inventarul floristic al sectorului sudic al Parcului Național Piatra Craiului, ce include compexul Cheile Mari ale Dâmboviței, unitate intramontană de legătură între Piatra Craiului și Bucegi.

Ultima lucrare de sinteză, dedicată florei și vegetației unității geomorfologice Piatra Craiului, a fost publicată în anul 2001 - „Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului” de Mihăilescu.

În anul 2000, Administrația Parcului Național Piatra Craiului a inițiat un program de inventariere și cartare a biodiversității, având drept scop completarea inventarului floristic și faunistic, stabilirea zonării interne a parcului și realizarea unei baze de date necesare managementului și monitorizării biodiversității. Studiile realizate, publicate în general în cele trei volume ale seriei „Research in Piatra Craiului National Park” din 2003 - 2006, au contribuit la completarea inventarului floristic al parcului și la obținerea unor informații valoroase referitoare la corologia diferiților taxoni: Ciocârlan & Pop, 2003 a, 2003 b; Constandt & al., 2003; Ududec & Pop, 2006; Ciocârlan & al. 2006; Danciu & al., 2006 .

Speciile endemice carpatice din Piatra Craiului au fost descrise și enumerate de numeroși autori: Ștefureac & Tăcină în 1978, Heltman în 1985, Dihoru & Pârvu în 1987, Negrean & Oltean în 1989, Mihăilescu, 2001.

De asemenea, au fost efectuate și o serie de determinări de cromozomi ale speciilor din Piatra Craiului: Anderson-Kottö & Gardiner în 1931, Tarnavsky în 1984, Tăcină în 1983 și

M. Boșcaiu în 1986 care studiază interdisciplinar și unii taxoni ai genului

Cerastium

din Piatra Craiului,Mihăilescu, 2001.

Studii corologice cu referire și la specii din Piatra Craiului au fost efectuate de: Slonovsky în 1977, 1979, V. Lupșa în 1977, Pop în 2001.

Contribuții importante la cunoașterea plantelor inferioare din Piatra Craiului le-au avut, pentru briofite - Ștefureac în 1951, Boros și Vajda în 1967, Dihoru & al. în 2003, Dihoru & Pop în 2006, Ștefănuț în 2006, Ștefănuț & Pop în 2006; pentru licheni - Marcoci în 2003, Marcoci în 2006; pentru ciuperci Richițeanu & Bontea în 1980, Chira & Chira în 2003, Jalbă în 2003.

Studiile referitoare la dinamica fitocenozelor de pe teritoriul parcului național sunt puține. Beldie, în 1952, face primele observații asupra succesiunii vegetației pe grohotișuri; Mihăilescu în 1995, 1996, 2001 face, de asemenea, unele observații cu privire la dinamica și evoluția vegetației din masiv; Alexiu & Stancu în 2006 publică câteva date referitoare la succesiunea florei și vegetației în urma tăierii rase a unui făget de pe Valea Dragoslovenilor.

Deși după anul 2000 există unele lucrări care se referă la monitorizarea biodiversității Parcului Național Piatra Craiului, lucrări realizate de Pop, 2003, 2004, 2005, 2006a, acestea conțin doar informații generale, legate de metodologia de monitorizare, protocoale de monitorizare. Studiile de monitorizare a vegetației pe termen îndelungat lipsesc, existând numai unele referiri la monitorizarea pe termen scurt a vegetației din pășunea Zănoaga și pădurea înconjurătoare, după Ioraș, 2003.

Cartarea fitocenozelor sau a diferitelor specii constituie un domeniu abordat destul de recent, excluzând primele hărți silvice care datează încă din 1886. Mihăilescu în 2001 realizează o primă hartă generală de vegetație, cu figurarea a nouă unități de cartare, iar în 2006 este publicată prima hartă a tipurilor principale de habitate de Pop & Vezeanu și o hartă a ariilor de importanță botanică de Pop, 2006 b. Primele hărți corologice ale unor specii de plante din Piatra Craiului au fost realizate pentru briofite de Ștefănuț & al. în 2006, pentru

Dianthus callizonus

de Onete & al. în 2006, pentru

Ligularia sibirica ,

Eleocharis carniolica ,

Cypripedium calceolus,

de Pop în 2007.

Cea mai nouă lucrare complexă o reprezintă teza de doctorat realizată de O. G. Pop -

“Cercetări asupra diversității fitotaxonomice din Parcul National Piatra Craiului cu accent pe monitorizarea grohotișurilor calcaroase”, realizată în 2009. În această lucrare este realizată prima hartă a habitatelor din parc la scara 1:5000 și sunt elucidate probleme importante referitoare la succesiunea și dinamica habitatelor pornind de la grohotișurile mobile, lipsite de vegetație, până la instalarea pădurii.

Flora

Flora micologică.

Până în prezent au fost identificate în această zonă peste 350 de specii de ciuperci, în marea lor majoritate parazite pe plantele superioare. Pe teritoriul parcului au fost descriși patru taxoni noi pentru știință:

Niptera plicata, Stictis pachyspora, Trichopeziza leucostoma, Ramularia sambucina f. ebuli . De asemenea, s-a identificat un număr mare de combinații ciupercă parazită - plantă gazdă noi pentru știință sau pentru România. Cu toate că există un număr mare de ciuperci parazite, starea fitosanitară a masivului este echilibrată, nefiind depistate atacuri masive care să pună în pericol în special plantele endemice sau rare. Cercetările finanțate de APNPC au dus la identificarea unui număr de 184 specii de macromicete.

Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat, înregistrându-se peste 214 de specii saxicole.

Mușchii/brioflora au fost cercetați de numeroși briologi încă de la sfârșitul secolului al XIX - lea, astfel încât sunt semnalate până în prezent peste 228 de specii, unele având un areal destul de restrâns pentru Carpații Românești

- Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa , altele fiind specii protejate de interes comunitar conform Directivei Habitate:

Mannia triandra ,

Buxbaumia viridis , specii de

Sphagnum .

Flora cormofită.

Până în anul 2001, în lista floristică a Parcului Național Piatra Craiului s-au înregistrat 1092 de taxoni de plante vasculare - 991 specii, 98 subspecii și 25 de hibrizi. Acești taxoni aparțin la 91 de familii, cea mai mare pondere având-o familiile:

Asteraceae

- 137,

Poaceae

- 103,

Rosaceae

- 53,

Caryophylaceae

- 51,

Brasicaceae

- 50,

Scrophulariaceae

- 50,

Ranununculaceae

- 49,

Lamiaceae

- 48,

Fabaceae

- 45,

Apiaceae

- 38,

Cyperaceae

- 33 și

Orchidaceae

- 33. Aceste 12 familii reprezintă fondul de bază din conspectul floristic al masivului după Mihăilescu, 2001. La acestea, se mai adaugă încă 5 specii semnalate exclusiv din zona Cheile Mari ale Dâmboviței, incluse în sectorul sudic al parcului național după

Alexiu, 1998.

Cercetările efectuate în perioada 2000-2009 au contribuit la completarea inventarului floristic al parcului național, prin semnalarea a 102 fitotaxoni, respectiv 80 de specii, 19 subspecii, 3 varietăți și 3 hibrizi, noi pentru flora vasculară a Pietrei Craiului. Ca urmare, inventarul floristic al Parcului Național Piatra Craiului cuprinde până în prezent 1199 taxoni, incluzînd cei 1097 taxoni identificați până în anul 2001 de pe întreg teritoriul parcului național după Pop, 2009.

Pe baza analizei literaturii de specialitate, au fost semnalați 9 taxoni care nu vegetează în România, introduși prin eroare în flora Pietrei Craiului după Pop, 2009.

Identificarea unui prim exemplar de

Woodsia pulchella,

respectiv

Woodsia glabella

auct. Eur. Centr., non R.Br., în anul 2000 în zona Prăpăstiile Zărneștiului după Ciocârlan & Pop, 2003, a permis corectarea unei erori ce datează din 1916. Această specie mai fusese înregistrată în Bucegi, fiind confundată în literatura de specialitate cu

Woodsia glabella

R.Br. Datorită acestui fapt, putem considera

W. pulchella

Bertol, ca fiind o specie nouă pentru flora României, semnalată pentru prima dată de noi, în anul 2003.

Cunoștințele referitoare la răspândirea în masiv a speciilor de floră au fost completate, în perioada 2000-2009, prin semnalarea a 42 de specii de interes conservativ din „Lista roșie a plantelor superioare din România” de Oltean & al., 1994 și a 78 de plante sporadice până la frecvente. De asemenea, au fost identificate 7 asociații vegetale noi pentru Piatra Craiului după Pop, 2009.

Cunoscând faptul că în flora României s-au înregistrat 3136 de specii spontane după Ciocârlan, 2000, se poate afirma că Parcul Național Piatra Craiului găzduiește peste 30 % din speciile de plante superioare din România.

Dintre speciile rare, menționăm: tisa -

Taxus baccata , zâmbrul -

Pinus cembra , angelica

-

Angelica archangelica,

sângele voinicului -

Nigritella nigra

și

Nigritella rubra

și altele asemenea. Cele mai reprezentative specii endemice carpatice sunt:

Achillea schurii ,

Primula wulfeniana subspecia baumgarteniana

întâlnită numai în Postăvarul și Piatra Craiului,

Festuca carpatica ,

Sesleria haynaldiana ,

Trisetum macrotrichum ,

Koeleria transsilvanica ,

Draba compacta ,

Hesperis moniliformis , macul galben -

Papaver alpinum subspecia corona- sancti-stephani . Endemite strict locale sunt garofița Pietrei Craiului -

Dianthus callizonus , simbolul floristic al masivului și

Aubrieta intermedia subspecia falcata . De asemenea, sunt prezente și specii de interes comunitar cum ar fi gălbenelele -

Ligularia sibirica

și

Liparis loeselli

care sunt specii protejate conform Directivei Habitate, fiind incluse și în Convenția de

la Berna, precum și clopoțeii de munte -

Campanula serrata , specie inclusă în anul 2003 în Anexa II a Directivei Habitate.

Lista speciilor endemice rare și protejate din Masivul Piatra Craiului, după Mihăilescu Simona, 2003, adaptată și completată, este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

Numărul speciilor de ciuperci, licheni, mușchi și plante superioare este prezentat în tabelul nr. 8.

Numărul total de specii de floră de pe teritoriul ariei protejate

Tabelul nr. 8

Grupul

Număr total de specii

Specii endemice carpatice

Specii endemice pentru Piatra Craiului

Ciuperci

>350

Licheni

>214

Mușchi

>228

Cormofite

1199

47

2

Vegetația

În raport cu condițiile climatice și edafice, vegetația Pietrei Craiului se repartizează în trei etaje, vizibile sub forma unor benzi altitudinale după Beldie, 1952; Mihăilescu, 2001; Danciu și alții, 2008:

etajul montan cu două subetaje:

subetajul montan mijlociu, care este cuprins între limite altitudinale 650 - 1200, cu extindere până la 1400 m, și corespunde etajului nemoral superior; se caracterizează prin prezența făgetelor

Symphyto cordati - Fagetum , a pădurilor de povârnișuri umbrite și chei

Phyllitidi - Fagetum , a făgeto-brădetelor

Pulmonario rubrae - Fagetum

și a pădurilor de fag cu molid

Leucanthemo waldsteineii - Fagetum ; vegetația de pajiști seminaturale a subetajului este constituită dintr-o bandă lată de fânețe, cu asociații ce aparțin în marea lor majoritate alianței

Cynosurion ;

subetajul montan superior, care este încadrat între 1200/1400 - 1600/1700 m și corespunde etajului boreal, al molidișurilor, mai răspândite fiind molidișurile asociației

Hieracio transsilvanici - Piceetum ; în cuprinsul acestui subetaj se întâlnesc asociații de

pajiști, incluzînd asociațiile din alianța

Potentillo - Nardion , specifice pășunilor, buruienișuri de văi montane, vegetație saxicolă și vegetația colonizatoare a grohotișurilor;

etajul subalpin este încadrat între 1600/1700 - 2000 m și cuprinde asociații de tufărișuri:

Rhododendro myrtifolii - Pinetum mugo ,

Campanulo abietinae - Juniperetum ,

Rhododendro myrtifolii - Vaccinietum ;

etajul alpin este reprezentat printr-o fâșie îngustă, începând de la 2000/2100 m până pe vârfurile cele mai înalte, la 2237 m, vegetația caracteristică fiind formată din asociații de stâncării

Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis

și asociații chionofile din alianța

Salicion herbaceae .

Limita naturală a vegetației forestiere este mai ridicată pe versantul estic comparativ cu versantul vestic. Diferența între cei doi versanți este de circa 200 m, fapt relevat de un transect de vegetație realizat de Mihăilescu în 2001, pe direcța NV-SE. Pe versantul vestic pădurea compactă urcă până la 1550 m altitudine, ultimele pâlcuri de molid fiind prezente până la 1650 m. Pe versantul estic, pădurea încheiată avansează până la 1800 m altitudine, exemplare izolate de molid fiind înregistrate până la 1870 m .

Pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului au fost identificate până în prezent un număr de 49 asociații vegetale, 3 subasociații și două faciesuri încadrate fitosociologic în 17 clase, 21 de ordine și 31 de alianțe după Mihăilescu, 2001. Vegetația acestui teritoriu cuprinde preponderent asociații vegetale cu caracter zonal, reprezentate de păduri și tufărișuri alpine și subalpine primare, adică jnepenișuri și pajiști alpine. Masivul Piatra Craiului aparține regiunii Euro-Siberiană, provincia Central europeană est carpatică, circumscripția Munților Bucegi și Bârsei.

Flora de interes conservativ

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 8 specii de plante de interes comunitar.

Acestea beneficiază direct sau indirect de măsurile de management incluse în acest Plan de management.

Plante inferioare

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menționate 2 specii de plante inferioare de interes comunitar/național, care au fost identificate și în teren:

Buxbaumia viridis

și

Mannia triandra.

1379

Mannia triandra

- frunza stâncilor

Descriere

Este o hepatică - specie inferioară de mușchi, de dimensiuni mici, cu talul de 2 - 4 mm lațime, dihotomic ramificat,

aproape lipit pe sol. Scvamele ventral hialine sau de culoare verde deschis. Anteridia dispusă terminal. Piciorul arhegonioforului aproape lipsit de scvame. În timp, suprafața dorsală a talului se fragmentează.

Distribuție, habitat

Este o specie circumpolară.

În Europa este un element montan-subalpin, fiind prezentă în Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Elveția, Franța, Germania, fosta Jugoslavia, Italia, Polonia, România, Rusia, Slovacia și Ungaria.

Specie foarte rară în România. A fost semnalată din Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului, Munții Făgaraș, Munții Ciucaș.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Având dimensiuni foarte mici nu se poate estima numărul indivizilor din această specie, care este probil, de ordinul sutelor.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Este o specie tericolă, rară în Piatra Craiului, care crește în zonele subalpine și alpine, pe sol neutru, substrat calcaros.

1386

Buxbaumia viridis -

mușchi de pămînt Descriere

Este o specie de mușchi la care gametofitul este foarte redus, sprofitul dominând ciclul de dezvoltare. Sprofitul este verde în stadiile tinere și este reprezentat de o setă de 0,5-1 cm și o capsulă de 5-7 mm. Capsula este acoperită de o membrană induzială care se exfoliază în condiții de uscăciune.

Distribuție, habitat

Este o spece răspândită în Europa, Asia și America de Nord. În Europa, apare sporadic. În România, mușchiul de pământ este destul de raspândit: Munții Maramureșului,

Munții Rodnei, Bazinul Bistrita Aurie, Muntele Rarău, Munceii Rarăului, Munții Bârgaului, Munții Stânisoarei, Munții Bârsei - Piatra Mare,

Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului, Munții Cibinului, Munții Lotrului, Munții Parâng, Munții Vladeasa.

Creste sporadic prin păduri montane, dezvoltându-se pe lemne putrede, mai rar pe soluri bogate în humus.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Având dimensiuni foarte mici nu se poate estima numărul indivizilor din această specie, care este probil, de ordinul miilor.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată pe valea pârâului Bulimani, Podul lui Calineț Valea Podurilor, Padina lui Călineț, Curmîtura, Poiana Zănoaga, Valea Șpirlea, lânga Cabana Garofita Pietrei Craiului.

Hărțile de distribuție ale speciilor de plante inferioare de interes comunitar/național sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management.

Plante superioare

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menționate 6 specii de plante inferioare de interes comunitar/național:

Cypripedium calceolus, Eleocharis carniolica, Tozzia carpatica, Liparis loeslii, Ligularia sibirica, Campanula serrata.

Specia

Liparis loeslii , menționată în literatură ca fiind prezentâ pe teritoriul ariei protejate nu a fost identificată în teren în cadrul studiilor realizate în proiectul POS Mediu și nici a studiilor realizate anterior de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului.

4070

Campanula serrata

- clopoței Descriere

Specia prezintă o rădăcină cu formă distinctivă - mai mult sau mai puțin napiform îngroșată. Rizom scurt, simplu sau ramificat. Tulpină este erectă sau ascendentă, uneori flexuoasă, muchiată, simplă sau ramificată, glabră până la păroasă, bogat foliată în partea de mijloc, înaltă de (8) 20 - 80 (100) cm. Frunzele fasciculelor sterile sunt ovate sau rotunde, la bază cordate sau reniforme, obtuze, crenate, lung pețiolate, iar la înflorire lipsesc. Frunzele tulpinale inferioare la înflorire sunt uscate sau absente, ovat lanceolate, sesile sau scurt pețiolate; cele tulpinale mijlocii sunt sesile sau subsesile, lanceolate, eliptice sau liniar lanceolate, atenuate spre ambele capete, cu marginile serate sau crenate, lungi de (1,5) 4 - 9

(12) cm și late de (2) 5 - 10 (15) mm, rar mai late, cele superioare liniar lanceolate sau liniare, toate glabre, uneori foarte mărunt păroase pe ambele fețe sau numai pe fața superioară. Inflorescența este un racem unilateral, multiflor sau pauciflor, uneori panicul, excepțional unifloră. Bobocii și florile sunt nutante, scurt pedicelate, cu bracteole liniare. Caliciu este 10 - nervat, cu laciniile liniar subulate, erecte sau patente, rar răsfrânte, egale cu 1/3 - 1/2 din corolă, excepțional mai lungi. Corola are culoare albastră cerulee, campanulată, lungă de 15 - 24 (30) mm, cu lobii până la 1/4 - 1/3 din lungimea ei. Staminele prezintă filamente lățite la bază, fin ciliate și cu antere liniare de lungimea filamentelor. Capsula este alungită, nutantă. Semințele sunt eliptice, plan turtite, brune gălbui. Înflorește în lunile iulie-septembrie.

Distribuție, habitat

Este o specie endemică carpatică, fiind întâlnită doar în zona acestor munți.

Campanula serrata

se întâlnește în poieni, fânețe și pășuni, pe stâncării și printre tufărișuri, din regiunea montană și până în zona alpină.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată la 500-1000 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În

aria

protejată

specia

apare

sporadic,

fiind

semnalată

din

Zărnești,

Valea Dâmbovicioarei, Toance, Poiana Frumoasă, Plaiul Găinii, Crăpătura, Șaua Crăpăturii, Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, Saivanul lui Bertilă.

1758

Ligularia sibirica

- gălbenele, curechi de munte

Descriere

Este o plantă cu rizom scurt și gros, cu numeroase rădăcini laterale lungi și fasciculate. Tulpina este

viguroasă, dreaptă, înalta de 50 - 120 (150) cm, cilindrică, striată, frunzoasă, glabrescentă sau de obicei aspru păroasă. Frunzele bazale și tulpinale sunt foarte lung pețiolate, triunghiular ovate sau triunghiular reniforme, cu lamina aproape la fel de lungă cât de lată, la vârf obtuze sau rotunjite, la bază adânc cordate (chiar până la jumătatea laminei), cu lobii bazali foarte divergenți, subhastați, rotunjiți sau unghiulari, pe margini accentuat dințate, viu verzi, glabre și netede, uneori pe dos la nervuri și pe pețiol dispers aspru păroase. Frunzele mijlocii sunt asemănătoare, scurt pețiolate cu vagina largă, prelungită, cele superioare fiind reduse la o vagină membranacee. Inflorescența, lungă, este un racem simplu, cu axa brună- purpurie, muchiată uneori glandulos păroasă. Antodiile în boboci sunt erecte, după înflorire devenind nutante, cu pedunculii încârligați. Involucrul este cilindric campanulat, lung de 9- 12mm, glabru la bază, cu 2 scvame liniare, lungi cât involucrul. Foliolele involucrale sunt verzi sau brune roșiatice, la bază uniseriate; spre vârf foliolelel sunt memebranos lățite, părțile lor membranoase fiind acoperite de foliolele lățite care alterneazp. Florile radiare femeiești sunt galbene, cu ligula lungă, de 15-16 mm și lată de 3-5 mm, la vârf rotunjită sau cu 3 dințișori. Florile centrale sunt hermafrodite, lungi cât involucrul, cu corola infundibuliformă, atenuată într-un tub subțire, tot atât de lung, cu antere cilindrice, lung exerte și stigmat pubescent pe întreaga sa latură internă. Achenele sunt glabre, cilindrice, lungi de circa 6 mm. Papusul semințelor este gălbui, puțin mai lung decât achenele, cu radiile foarte scurt dințate. Înflorește în lunile iulie-august.

Distribuție, habitat

Este o specie eurasiatică, răspândită din Siberia și Asia Centrală până în Europa.

În România, este destul de raspândită, de exemplu în judetele Bacău, Brașov, Cluj, Harghita, Maramureș, Prahova, Suceava .

Crește prin depresiuni, lunci, mlaștini, pajiști și păduri, în locuri mlaștinoase, buruienișuri de-a lungul văilor, în regiunea montană și subalpină.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este de aproxinativ 500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată inițial numai din zona Cheile Brusturetului, în aval de cabana Brusturet, pe o suprafață de circa 300 m². Recent, specia a fost identificată și în unele văi umede de pe versantul estic al masivului.

4116

Tozzia carpatica

- iarba gâtului

Descriere

Este o plantǎ semiparazită. Prezintă un rizom târâtor, ramificat și acoperit cu numeroase scvame. Tulpina este fragilă, de 10-15 cm, cu 4 muchii, ramificată de obicei de la bază, glabră sau cu peri pe muchii. Frunzele sunt opuse, lipsite de pețioli, lat ovate, la bază rotunjite sau slab cordate, acute sau obtuze, glabre lucioase, pe margine serate cu 1-3 dinți. Bracteele sunt asemănătoare cu frunzele, dar mai mici decât acestea. Inflorescențele sunt dispuse la vîrful ramurilor, fiind raceme scurte. Florile sunt galbene cu pediceli lungi de 1-3 mm, caliciu campanulat, slab bilabiat cu 5 dinți obtuzi. Corola este lungă de 6-8 mm, cu tub infuniduliform, teriminat cu 5 dinți obtuzi, formând două labii slab evidente - labiul superior plan, bifidat, cel inferior trifidat, cu lobi egali, obtuzi, foarte fin ciliați, roșu punctați. Staminele sunt în număr de 4, didiname, având tubul concrescut cu tubul corolei. Stigmatul este obtuz. Fructul este o capsulă globuloasă de 2-2,5 mm, uniloculară cu 1-2 semințe. Înflorește în lunile iulie-august.

Distribuție, habitat

Este o specie carpato-balcanică, fiind întâlnită în locuri ierboase și umede din zonele montane.

În România a fost semnalată din Munții Rodnei, Bucegi, Postăvaru, Făgăraș, Ceahlău, Maramureșului și altele asemenea.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată la aproximativ 50 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului este o specie rară, fiind semnalată din Valea Crăpăturii. 1898

Eleocharis carniolica

- pipiriguț

Descriere

Este o plantă perenă 10-20 cm, rar atingând 30 de cm înălțime. Spre deosebire de alte specii înrudite, nu prezintă stoloni. Planta este cespitoasă (formează tufă) cu tulpini numeroase, filiforme, prezentând 4 muchii. Spicele sunt lungi de 2-10 mm, alungit ovoidale, acuminate de culoare brun deschis, cu marginile mai deschise și nervura mediană verde. Setele perigonale sunt mai puține de 6 fiind mai scurte decât fructul. Prezintă 2 stigmate, mai rar 3. Fructul este obovodal cu o lungime de 1-1,5 mm, brun-lucios, neted, cu muchii ascuțite. Înflorește în lunile iulie-august.

Distribuție, habitat

Este o specie raspândită mai ales în centrul și estul Europei fiind semnalată în Cehia, Slovacia, România, Ucraina, Polonia și altele asemenea.

Pipiriguțul este o specie sporadică pentru România, caracteristică pajiștilor temporar inundate sau înmlăștinite. A fost identificată în județele Brașov, Cluj, Constanța, Covasna, Maramureș, Mehedinți, Mureș și altele asemenea, vegetând în locuri umede din zona pădurilor de stejar pâna în etajul bradului, pe marginea pâraielor sau în pajiști temporar

inundate.

Pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, specia apare sporadic în porțiunile mlaștinoase și în pajiștile umede din zona Vladușca și de pe Valea Bârsei Mari.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Populația speciei

În aria protejată populația speciei este estimată la 500-1000 exemplare. 1902

Cypripedium calceolus -

papucul doamnei

Descriere

Papucul doamnei este o specie de orhidee perenă. Rizomul este dispus aproape orizontal, repent, acoperit cu solzi și prezintă numeroase rădăcini relativ groase. Tulpina este înaltă, cilindrică, de 15

Ǧ

50 (70) cm, pubescentă, Frunzele tulpinale sunt dispuse altern, în număr de 3 Ǧ 4 (5), fiind lat eliptice, până la oblong lanceolate, acute, cu nervuri proeminente, cu baza amplexicaulă. Fața frunzelor este de culoare verde-viu, dosul frunzelor având o culoare mai palidă, pe nervuri scurt păroase iar pe margini scurt ciliate. Bracteile sunt foliacee, verzi, lat lanceolate, mai lungi decât ovarul. Florile sunt de obicei solitare, uneori cîte 2, mai rar 3 sau 4, unilaterale, mari de 3-4(10) cm în diametru. Tepalele în număr de 4 (cu excepția labelului) sunt patente, de culoare maronie, dispuse în cruce. Labelul este mai scurt decât celelalte tepale, mare, ovoidal, veziculos, în formă de papuc, cu marginile răsfrânte spre interior, ce mărginesc un orificiu îngust, rotund, cu puncte și vinișoare purpurii la interior. Gimnostemiu scurt, conic, la vârf trifidat. Semințe numeroase de dimensiuni foarte mici. Planta înflorește în lunile mai-iunie.

Distribuție, habitat

Specia este întâlnită în Europa și Asia de Nord. Aria de răspândire ocupă o mare parte a Europei, Anglia în nord Ǧ vest, Scandinavia în Nord, ajungând mai rar, în sud, în zonele muntoase mediteraneene. În est ajunge până în Siberia, Caucaz și Japonia.

În România, este destul de râspândită, fiind semnalată din județele Alba, Argeș, Bacău, Bistrița Năsăud, Buzău, Covasna, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț,

Sălaj, Suceava și altele asemenea. Crește sporadic prin păduri, la marginea pajiștilor, în locuri umbroase, preferând solurile calcaroase.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este de aproximativ 200 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată numai din zona Rucăr.

Hărțile de distribuție ale speciilor de plante superioare de interes comunitar/național sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management.

Fauna

Fauna de nevertebrate

Fauna de nevertebrate este foarte bogată prezentând un deosebit interes științific.

Este de remarcat prezența a 35 de specii endemice și a 91 de taxoni descriși ca fiind noi pentru

știință.

Menționăm

două

specii

endemice

pentru

Piatra

Craiului:

Nesticus constantinescui

și

Rhagidia carpatica . De asemenea menționăm prezența speciei rare

Octodrilus exacystis , endemică în Transilvania și în zonele subcarpatice ale Munteniei și Moldovei și

Sclerophaedon carpaticus , endemist al Carpaților Orientali și Meridionali.

Până în prezent au fost identificate peste 216 de specii de fluturi, aparținând la 22 familii de micro- și macrolepidoptere din potențialul de 1200. Datele disponibile indică prezența unei faune remarcabile în zona alpină, incluzând câteva subspecii endemice ale genului Erebia, respectiv

Erebia epiphron transsylvanica

și

Erebia pronoe,

precum și

Apamea zeta sandorkovacsi

și

Pieris bryoniae carpathiensis . În partea sudică a masivului, insuficient explorată încă, a fost identificată specia

Maculinea arion , protejată în majoritatea țărilor europene.

Studiile efectuate în vara anului 2000 în cadrul programului de inventariere a

biodiversității au dus la identificarea a peste 200 de specii de diptere. Specialiștii în domeniu consideră că pe teritoriul parcului ar trebui să existe circa 4000-5000 de specii de diptere. S- au înregistrat peste 65 de specii de aranee, 141 specii de acarieni și altele asemenea.

Fauna de vertebrate

În Piatra Craiului rețeaua hidrografică este mai redusă. Fauna acvatică este reprezentată printr-un mare număr de nevertebrate și 10 specii de pești oxifili și reofili specifici râurilor de munte: zglăvoaca -

Cotus gobio , păstrăvul -

Salmo trutta fario

și altele asemenea.

Dintre amfibieni și reptile se întâlnesc: salamandra sau sălămâzdra -

Salamandra salamandra ; tritonul cu creastă -

Triturus cristatus cristatus

care este specie de interes comunitar conform Directivei Habitate; tritonul de munte -

Triturus alpestris alpestris ; broasca roșie de munte -

Rana temporaria temporaria ; buhaiul de baltă -

Bombina variegata variegata

care este specie de interes comunitar; broasca râioasă brună -

Bufo bufo . Dintre reptile menționăm: vipera de munte -

Vipera berus berus ; șarpele de casă -

Natrix natrix ; șarpele de alun -

Coronella austriaca austriaca ; năpârca -

Anguis fragilis ; șopârla de munte -

Lacerta vivipara ; șopârla de câmp -

Lacerta agilis agilis ; gușterul -

Lacerta viridis viridis ; șopârla de ziduri -

Podarcis muralis . De menționat că toate speciile de amfibieni și reptile de pe teritoriul României sunt protejate, fiind incluse în anexele nr. 2 și 3 din Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa.

În ceea ce privește ornitofauna, până în prezent au fost identificate 108 specii dintre care 50 sunt menționate ca specii strict protejate în Convenția de la Berna - Convenția pentru protejarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa ratificată prin Legea nr. 13/1993, iar șase specii în Convenția de la Bonn - Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice ratificată prin Legea nr. 13/1998.

Față de alte masive muntoase, Piatra Craiului și-a pierdut în mare măsură fauna de răpitoare mari pe care o deținea în trecut, în prezent existând un număr foarte mic de exemplare de acvilă de munte -

Aquila chrysaetos,

care cuibăresc probabil în Munții Făgăraș .

Alte specii de răpitoare diurne și nocturne întâlnite în Parc sunt: acvila țipătoare mică -

Aquila pomarina ; șorecarul comun -

Buteo buteo ; uliul porumbar -

Accipiter gentilis ; uliul păsărar -

Accipiter nisus ; șoimul rândunelelor -

Falco subbuteo ; șoimul călător -

Falco peregrinus ; vânturelul roșu -

Falco tinunculus ; bufnița -

Bubo bubo . Cheile și zonele

stâncoase din Parc sunt populate de: fluturașul de stâncă -

Tichodroma muraria,

specie rară; brumărița de stâncă -

Prunella collaris ; drepneaua neagră -

Apus apus ; drepneaua mare -

Apus melba ; mierla de piatră -

Monticola saxatilis . Pădurile de fag, rășinoase, tufișurile și fânețele sunt populate de: pițigoiul de brădet -

Parus ater ; pițigoiul de munte -

Parus montanus ; pițigoiul moțat -

Parus cristatus ; alunar -

Nucifraga caryocatactes ; ciocănitoarea neagră -

Dryocopus martius ; sfrânciocul roșiatic -

Lanius collurio ; ochiul boului -

Troglodytes troglodytes ; corb -

Corvus corax ; mierla gulerată -

Turdus torquatus . Există și câteva specii de interes cinegetic: cocoșul de munte -

Tetrao urogallus ; ierunca -

Bonasia bonasia . La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent: codobatura albă

- Motacilla alba ; codobatura de munte -

Motacilla cinerea ; mierla de apă -

Cinclus cinclus .

Alte specii întâlnite la marginea parcului sunt: cioara grivă -

Corvus corone cornix ; barza albă -

Ciconia ciconia

și o specie rară, barza neagra -

Ciconia nigra .

Fauna de mamifere mici este bine reprezentată, fiind însă insuficient cunoscută. Până în prezent au fost identificate 21 specii de lilieci, care se adăpostesc în peșterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul Parcului. Dintre acestea 14 specii intră în categoria

specii strict protejate

conform Convenției de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Habitate:

Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euriale, Myotis bechsteinii, Myotis blythii, Myotis myotys, Barbastella barbastellus , iar o specie -

Vespertilio murinus

- este inclusă în Convenția de la Bonn. De menționat că pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de lilieci conform Legii nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Parcul Național Piatra Craiului găzduiește o populație bogată de carnivore mari: urs -

Ursus arctos ; lup -

Canis lupu s; râs -

Lynx lynx . Studiile realizate au arătat existența a trei culoare de circulație ale acestor specii între masivele Piatra Craiului și Bucegi, culoare cu un un regim special de protecție. Căpriorul -

Capreolus capreolus

și cerbul comun -

Cervus elaphus

sunt întâlniți în pădurile de la baza masivului. În prezent populația de capre negre -

Rupicapra rupicapra

care trăiește în zonele stăncoase ale masivului este de 150-200 de exemplare.

Alte specii întâlnite în aria protejată sunt porcul mistreț -

Sus scrofa;

bursucul -

Meles meles ; jderul de copac -

Martes martes ; jderul de piatră -

Martes foina ; pisica sălbatică -

Felix silvestris ; vidra -

Lutra lutra.

Numărul speciilor de faună este prezentat în tabelul nr. 9.

Numărul total de specii de faună de pe teritoriul ariei protejate

Tabelul nr. 9

Grupul

Număr total de specii

Specii endemice carpatice

Specii endemice pentru Piatra Craiului

Nevertebrate

>35

2

Fluturi

>216

Diptere

>200

Pești

10

Păsări

>108

Mamifere total

50

Lilieci

21

Fauna de interes conservativ

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 26 specii de faună de interes comunitar.

Nevertebrate

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menționate 7 specii de nevertebrate de interes național/comunitar:

Rosalia alpina, Morimus funereus, Carabus variolosus, Coenagrion mercuriale, Coenagrion ornatum, Pholidoptera transsylvanica, Chilostoma banaticum.

Dintre acestea nu au fost identificate în teren, în cadrul studiilor realizate în proiectul POS Mediu speciile

Morimus funereus

și

Coenagrion mercuriale.

O specie de interes comunitar nou identificată, care nu a fost inclusă în formularul standard este

Callimorpha quadripunctaria.

Prezentăm în continuare informații despre speciile de interes comunitar/național

identificate în teren.

1087

Rosalia alpina

- croitor alpin Descriere

Insecta adultă poate atinge 15-38 mm lungime și are un corp cu aspect catifelat, de culoare cenușiealbăstruie sau cenușie-verzuie, uneori aproape albastră. Elitrele sunt granulate la bază și prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmeridiană, câte o pată posthumerală mare și una anteapicală mică, fiecare dintre aceste elemente fiind mărginite cu o pubescență colorată deschis. Antenele sunt articulate și prezintă pe suprafața lor perișori lungi și negri, fiind mai lungi decât corpul gândacului ajung până la 50-55 mm. Ciclul de viață, de la stadiul de ou până la cel de adult sau imago, durează 2-3 ani. Femela depune ouăle primăvara, în spațiile oferite de scoarța arborilor. Larvele se dezvoltă în trunchiul fagilor, cu precădere, dar pot evolua către imago și în lemnul altor esențe ca: salcie, carpen, stejar, gorun, arin și măr. După parcurgerea stadiilor larvare, apar adulții care sunt foarte activi în zile însorite, dar zboară și în crepuscul. Zborul are loc în perioada iunie - septembrie, adulții se hrănesc, în principal, cu polen.

Aceste insecte sunt indicatori ai vârstei și ai stării de sănătate a pădurii.

Distribuție, habitat

Este o specie răspândită în Europa, din estul Spaniei până în Rusia. Lipsește în Marea Britanie și țările nordice.

În România, este o specie destul de rară, prezentă, localizat, în tot lanțul carpatic. Pădurile bătrâne de fag sunt habitatele caracteristice, această specie prefer arborii bătrâni, izolați din luminișuri sau de la marginea pădurii, mai ales cei parțial atacați de alți dăunători.

Croitorul alpin este o specie stenotopă, silvicolă, xilodetriticolă, lignicolă, xilofagă, saproxilică. Trăiește în complexul climatic al fagului, mai rar doar în cel al coniferelor și stejarului, fiind semnalată ocazional în complexul stepelor cu graminee. Femelele depun ouăle în trunchiul sau ramurile arborilor morți sau proaspăt tăiați. Sunt preferate zonele însorite și relativ uscate. Larva se dezvoltă în lemnul putred și trunchiurile scorburoase de

Fagus sylvatica , mai rar în

Acer

sp. și foarte rar în alte specii cu frunze căzătoare – specii de

Ulmus ,

Carpinus ,

Salix ,

Castanea ,

Fraxinus ,

Juglans ,

Tilia ,

Quercus ,

Alnus ,

Crataegus .

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este de cel mult 100 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Parcul Național Piatra Craiului specia este rară, fiind întâlnită în zonele cu făgete bătrâne, însorite, cu expoziție sudică.

4014

Carabus variolosus

- Carab amfibiu

Descriere

Lungimea corpului este cuprinsă între 20 - 33 mm. Corpul are culoare neagră, fără luciu metalic. Pronotul este rotunjit lateral, cu margini laterale înguste, puțin sinuate în partea bazală, cu unghiurile posterioare în formă de lobi tringhiulari relativ lungi, care depășesc baza lui și care sunt îndoiți în jos. Pe pronot, pe fiecare margine laterală există un por setiger median și unul bazal. Elitrele sunt puternic convexe, au umeri proeminenți și prezintă o sculptură caracteristică formată din rugozități puternice și gropițe adânci. Intervalele primare sunt careniforme, subțiri și întrerupte de gropițe mari. Spațiul dintre intervalele primare prezintă rugozități puternice. Intervalele secundare sunt neregulate și adesea întrerupte prin rugozități. Intervalele terțiare lipsesc sau sunt

transformate în granule fine aranjate predominant longitudinal. Capătul anterior al intervalului 3 primar proemină puternic. Între acest interval și seriaumbilicată se mai găsește un rând de gropițe mari. Adulții sunt activi de primăvara până toamna. Iernează în lemnul putred sau îngropați în sol foarte umed. Aceștia sunt prădători, hrănindu-se cu nevertebrate edafice și acvatice, precum crustacee și amfipode. Reproducerea are loc primăvara, iar activitatea maximă este spre toamnă. Larvele sunt active vara (mai-august), primii adulți apar în iulie sau început de august, iar hibernarea are loc în forma de imago. Suprapunerea între adulții celor două generații este foarte redusă.

Specia este un indicator biologic al stării de stării de conservare a zonelor umede din pădurile naturale.

Distribuție, habitat

În Europa, specia este răspândită în Bulgaria, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România, Slovacia, Ucraina, Cehia, Slovacia.

În România este larg răspândită în zona montană și mai rar în zona colinară, până la altitudini de 1.700 m, în păduri de amestec, cu soluri puțin acide. Ocupă habitate restrânse, localizate în apropierea zonelor umede.

Carabul amfibiu este o specie stenotopă, higrofilă, paludicolă, indicatoare a zonelor umede din pădurile naturale.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată la 2000-5000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată Piatra Craiului specia se poate identifica în apropierea râurilor, izvoarelor și a zonelor mlăștinoase.

4045

Coenagrion ornatum

- țărăncuță, libelulă ornată

Descriere

Specie de talie mica, 30-31 mm. Masculul are abdomenul de culoare albastră cu un desen distinctive de culoare neagră. Al doilea tergit abdominal S2, prezintă un desen în forma literei „U”, care este conectat printr-un picior de un inel negru posterior. Se pot întâlni, adesea, indivizi care au desenul de pe S2 cu brațele laterale izolate. Desenul de pe S3-S7 se termină într-un vîrf lung și ascuțit, fără brațe laterale. Apendicii abdominali superiori sunt mai scurți decât apendicii inferiori. Apendicii abdominali inferiori sunt mai scurți decât segmentul S10. Dungile antehumerale sunt complete și groase. Petele postoculare au marginea posterioară dințată. La femelă, marginea posterioară a pronotului prezintă un lob median cu o incizie apicală mediană, colorată în alb. Țărăncuța este o specie la care adulții sunt active primăvara și vara, zburând de la sfârșitul lunii mai până la mijlocul lunii iulie.

Specia este un indicator biologic al gradului de conservare a caracteristicilor naturale pentru pâraiele și râurile cu debit lent și pentru zonele mlăștinoase.

Distribuție, habitat

La nivel european specia este răspândită în Austria, Bosnia, Herzegovina, Bulgaria,

Croația, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Moldova, Muntenegru, România, Polonia, Italia, Elveția, Serbia, Solvenia, Slovacia.

În România specia este destul de rar semnalată, în Transilvania (Cluj, Târgu Mureș, Avrig), Banat, Oltenia, Maramureș și Dobrogea.

Specia trăiește în apropierea apelor puțin adânci, cu debit lent și cu substrat calcaros.

Țărăncuța este asociată vegetației cu specii de

Carex .

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată la cel mult 100 indivizi.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Parcul Național Piatra Craiului, specia poate fi identificată în zonele mlaștinoase formate pe traseul râurilor montane, cu debit mai lent.

4054

Pholidoptera transsylvanica

- cosaș transilvan

Descriere

Lungimea corpului este de 18-25 mm la masculi și de 21-29 mm la femele, plus un ovipozitor de 20-30 mm. Culoarea corpului este maro, cu fața ventral galben-albicioasă. Antenele se articulează la nivelul ochilor. Pe frunte prezintă o bandă lată albicioasă. Tarse formate din 4 articole. Primele două articole tarsale prezintă un șanț. Tibia anterioară cu 1-3 spini dorsali externi. Masculul prezintă stili, titilatori și organ stridulant. Prosternul nu are spini. Pronotul este trunchiat posterior, lobii acestuia prezentând o bandă albă pe marginea latero-posterioară. Aripile masculilor sunt rotunjite și solziforme, de culoare brună-ruginie și cu nervurile dispuse în rețea. La femelă aripile sunt mici, având o treime din lungimea pronotului. Aduții apar la sfârșitul lunii iunie pînă în octombrie și sunt omnivori. Ouăle sunt depuse în sol în perioada iulieseptembrie.

Specia este un indicator biologic al stării de conservare a pajiștilor montane și lizierelor de păduri naturale.

Distribuție, habitat

În Europa, specia a fost identificată în Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina și Romania. În România, este frecventă în munții Carpați, între 400 - 2.300 m altitudine.

Cosașul transilvan este o specie praticolă și geofilă, mezofilă până la higro-mezofilă, caracteristică pentru pajiștile, poienile și lizierele din zona montană.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată la 5000-10000 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată Piatra Craiului, specia poate săfie identificată în zonele de lizieră, în pajiștile aflate în apropierea zonelor ripariene și în poienile montane mai umede.

4057

Chilostoma banaticum

- melc carenat bănățean

Descriere

Cochilia este turtit-lentiformă, tare, rezistentă, neregulată, striată. Culoarea cochiliei este brun-roșcată până la brun-gălbuie, rareori cu nuanțe verzui, prevăzută cu o bandă brun-roșcată la periferie, cu o carenă mediană, mult mai evidentă în stadiu juvenil. Peristomul este îngroșat; prezintă un ombilic deschis. Dimensiunile cochiliei sunt: înălțimea 15-20 mm și lățimea 25-35 mm. Specia este de culoare cenușie sau brună.

Acest melc poate fi considerat un indicator al vârstei și stării de sănătate pentru zonele ripaiene și ecosisteme forestire.

Distribuție, habitat

Specia a fost identificată în estul și sudul Carpaților, în munții din Transilvania și în Germania. De asemenea a mai fost identificată în Ungaria, Croația, Serbia, Slovacia și Ukraina.

În România, distribuția sa cuprinde subcarpații și lanțul Carpatic din Munții Țibleș la nord, până în Munții Aninei la sud și Masivul Ciucaș la est, mai puțin în Carpații Orientali. În sudul Carpaților Meridionali coboară pe văile râurilor până în zona submontană.

Specia este un relict glaciar, al cărui centru de distribuție este considerat zona Banatului.

Ea este prezentă de-a lungul văilor din zona montană până la câmpie, preferând altitudini medii. Este o specie microfagă, mezobiontă, higrofilă,

preferă zonele împădurite sau cele cu vegetație abundentă. Se găsește pe sub pietre, printre lemne putrede, bușteni, pe stânci, pe plante, în frunzar pe sol, în păduri, tufărișuri, formațiuni vegetale dintre cele mai diverse, inclusiv parcuri și grădini, la marginea drumurilor, în locuri umbrite și umede, deseori în apropierea apelor.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată cel puțin 50 indivizi.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului specia este întâlnită pe marginea râurilor montane sau pe văi, acolo unde există vegetație abundentă.

1078

Callimorpha quadripunctaria

- fluture vărgat

Descriere

Fluturele vărgat este o specie cu activitate nocturnă, dar poate fi întâlnită și ziua. Avengura aripilor este de 40 - 60 mm. Aripile anterioare au culoarea neagră și prezintă striuri albe transversale. Aripile posterioare sunt de culoare roșie, marcate de pete negre-albăstrui. Toracele este alb și prezintă 3 dungi longitudinale negre. Abdomenul este portocaliu, fiecare tergit prezentînd o pată neagră dorsală. Masculii au antene pâroase, în timp ce femelele au antene simple. Depunerea ouălor are loc toamna, de la sfârșitul lunii septembrie până la începutul lunii noiembrie. Dezvoltarea ouălor necesită două săptămâni. Stadiul larvar durează aproximativ șase luni. Larvele trăiesc pe diferite specii de plante platan, viță de vie, salcâm, muri și alte specii de rosaceae, și altele asemenea. După năpârlire, omida începe să țeasă coconul. Stadiul de pupă durează aproximativ o lună, iar fluturele apare în lunile iunie - august, în funcție de altitudine și de temperatura lunară medie. Fluturele vărgat este o specie univoltină, cu o singură generație pe an. Adulții apar în luna iulie și sunt polifagi. Preferă diferite plante ierboase și arbustive, precum:

Eupatorium cannabinum ,

Mentha longifolia , specii de

Alnus ,

Rubus ,

Corylus .

Distribuție, habitat

În Europa, este răspîndită în Anglia, Franța, Spania, Grecia, Europa Centrală și de Est. În România, specia este râspândită pretutindeni, cu excepția Deltei Dunării.

Adesea este întâlnită în zone ripariene, pe văi înguste situate în areale montane sau de deal, în fânețe, pajiști, tufărișuri, liziere de păduri, luminișuri. Habitatele preferate sunt caracterizate de temperature mai joase și umiditate mai ridicată în comparație cu zonele adiacente celor ripariene. În timpul verii specia migrează pe văile umede și răcoroase, până la o altitudine de 1.200 m.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este estimată la 300 - 500 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată Piatra Craiului, specia poate fi identificată în pajiști, tufărișuri, liziere de păduri, luminișuri, zone ripariene, pe văi înguste.

Hărțile de distribuție ale speciilor nevertebrate de interes comunitar/național sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management.

Vertebrate

Ihtiofaună

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menționate 3 specii de ciclostomi și pești de interes național/comunitar:

Eudontomyzon mariae, Cottus gobio, Barbus meridionalis . Toate cele 3 specii au fost regăsite în teren în urma studiilor realizate în cadrul proiectului POS Mediu.

2484

Eudontomyzon mariae -

chișcar de râu, nouă-ochi

Descriere

Aspect caracteristic serpentiform, cu corp cilindric, gura în formă de ventuză prevăzută cu odontoizi („dințișori”) cornoși. Prezintă două înotătoare dorsale și una codală. Colorația este brun-gălbuie, iar în perioada de reproducere, adulții sunt cafeniu-aurii pe spate. Partea ventrală este întotdeauna argintie. În perioada de reproducere, cele două înotătoare dorsale devin mai mari, mai înalte și se ating între ele. Larvele sunt filtratoare, hrăindu-se cu detritus din depunerile mâloase. Stadiile larvare dureaza 3,5 - 4,5 ani, perioadă în care acestea se hrănesc numai cu detritus și microorganisme din mâlul râurilor. Metamorfoza lor are loc în lunile septembrie- decembrie. Adulții nu se hrănesc și mor imediat dupa reproducere, care are loc în aprilie - mai în zonele situate la altitudine mai joasă și mai târziu în zonele montane. Deci acești chișcari nu sunt prădători ai peștilor, cum de altfel sunt indivizii speciei

Eudontomyzon danfordi . Pot fi consumați de păstrăv.

Distribuție, habitat

Specia este răspândită în bazinul Dunării și al fluviilor din bazinul nordic al Mării Negre.

În România, există în râurile de deal și de munte,

pe versantii estici și sud-estici ai Carpaților din Oltenia, Muntenia, Moldova. Preferă zone cu apă bine oxigenată, dar și cu porțiuni mâloase, în care pot trăi larvele.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului, specia a fost identificată în râul Dâmbovița - în zona Rucăr. Se poate spune că populațiile de chișcar de râu există și în Cheile Mari ale Dâmboviței, incluse în perimetrul parcului.

1138

Barbus meridionalis

- moioagă, mreană vânătă Descriere

Lungimea corpului este de aproximativ 20 - 30 cm. Spatele este de culoare cenușiu- vineție. Pe partea ventrală este de culoare argintie. Cu excepția petelor negre de pe cap, spate, laturile corpului și în jurul înotătoarelor, nu are alte trăsături caracteristice. Înotătoarea dorsală are 7 - 9 radii moi și este lipsită de ultima radie, de obicei zimțată. Înotătoarea codală are 16 - 19 radii. Buza inferioară este groasă. Moioaga nu are dinți, iar nevertebratele cu care se hrănește sunt manevrate cu ajutorul “dinților faringieni” - o pereche de oase faringiene. Reproducerea are loc în lunile mai - iunie. Hrana mrenei vinete este formată în special din larve de insecte acvatice, viermi, crustacee mici și resturi vegetale. Depune ponta mai târziu decat mreana mare, fără să urce in susul apei. Primăvara formează grupuri mici, care depun icrele în apropierea malurilor.

Descriere generală

Are o răspândire relativ restrânsă, în Franța, Spania, România, Ucraina și Polonia.

În România, preferă cursurile superioare și cele mijlocii ale râurilor torenticole de munte, cu viteză mare de curgere, cu apă curată și bine oxigenată. Coboară și în regiunile deluroase.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Parcul Național Piatra Craiului a fost identificată în râul Dâmbovicioara. 1163

Cottus gobio

- zglăvoc

Descriere

Pește de talie mica, 8-10 cm, rar până la 13 cm, cu aspect caracteristic: cap lat, masiv, corpul subțiindu-se către coadă. Gura largă, cu deschiderea în vârful botului. Are două înotătoare dorsale, inegale și legate între ele printr-o punte subțire. Înotătoarea ventrală este situată între cele pectorale, late. Nu prezintă solzi. Colorația dorsală cenușiu-cafenie sau brun- măslinie, marmorată cu pete de culoare mai închisă. Partea ventrală este alb-cenușie. Este un

pește răpitor, important și necesar în apele de munte. Consumă diverse nevertebrate bentonice, icre și puietul altor pești, ouă și larve de amfibieni. Este la rândul său consumat de păstrăv. Are o importanța economică redusă, fiind pescuit și consumat sporadic, pentru carnea dulce. Mai este folosit și ca nadă pentru păstrăv. În lunile februarie - martie, femelele caută locuri linștite, de obicei pe sub pietre, în care depun 100 - 300 de icre, cu diametrul de 2 - 2,5

mm. Acele locuri sunt săpate de masculi și ei păzesc apoi ponta, de atacul altor răpitori. În funcție de temperature apei, eclozarea are loc după 20 - 30 de zile. Puietul, cu lungimi de 6 - 7 mm, formează mici bancuri, iar indivizii adulți obișnuiesc să trăiască solitar. La vârsta de un an, măsoară 40 - 50 mm lungime, la vârsta de doi ani au 60 cm, iar la trei ani ajung la 70 - 90

mm. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani. Longevitatea medie este de 3 - 4 ani, dar au fost raportate și excepții - indivizi cu vârsta de 10 ani.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa și vestul Asiei.

În România, este asociat cu păstrăvul indigen, în râuri și pâraie de munte din toată țara, unde stă ascuns pe fundul apei și pe sub pietre.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Parcul Național Piatra Craiului, zglăvocul a fost semnalat în râurile Bârsa Mare și Dâmbovița.

Herpetofaună

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menționate 3 specii de amfibieni de interes național/comunitar:

Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni . Toate cele 3 specii au fost regăsite în teren în urma studiilor realizate în cadrul proiectului POS Mediu.

2001

Triturus montandoni

- triton carpatic Descriere

Triton cu aspect moderat robust, talie medie, până la 10 cm lungime. Masculul în haina de nuntă nu are creastă, ci numai o muchie tegumentară în lungul coloanei vertebrale. Este colorat dorsal în nuanțe cenușiu-gălbui, pâna la brun-închis sau galben-verzui, cu marmorații mai închise. Pe abdomen este portocaliu intens, fără pete, dar cu cloaca neagră. Coada masculului în perioada de reproducere se prelungește cu un mic filament negru. Femela are o colorație dorsală brun-gălbuie, brun-roșcată, brun-negricioasă sau galben-verzuie, iar ventral, inclusiv cloaca, este portocalie, fără pete. În afara perioadei de reproducere, culorile ambelor sexe devin mai slab nuanțate și mai șterse, iar masculul pierde filamentul caudal și tivitura sau muchia dorsală.

Distribuție, habitat

Specia este endemică pentru zona cuprinsă între Munții Carpați și Sudeți. În Carpați a fost raportată din Cehia și Slovacia, sudul Poloniei și Carpații Paduroși din Ucraina până în Carpații Orientali ai României și în estul Carpaților Meridionali.

Specia este prezentă de la circa 200 m altitudine pâna la peste 2.000 m. Preferă habitatele cu păduri de fag, de amestec foioase - rășinoase, sau numai de rășinoase, uneori pajiștile subalpine sau alpine, sau chiar turbării. Pentru reproducere, necesită adăposturi terestre și mici bazine acvatice, permanente sau temporare. Adulții sunt preponderent tereștrii. Spre sfârșitul lunii martie, prin mlaștinile mici din regiunile muntoase apar mai întâi masculii și mai târziu femelele, pentru împerechere. După depunerea ouălor părăsesc apa și se retrag pe sub pietre, sub mușchi sau sub trunchiuri putrezite.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 500-1000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului specia a fost semnalată de la Bârsa Tămașului, Plaiul Foii, Șpirlea, Cheile Dâmboviței - Sătic, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului - Valea Seacă. Este probabil mai răspândit de-a lungul văilor, dar în populații localizate și nu foarte numeroase.

1166

Triturus cristatus

- triton cu creastă

Descriere

Triton cu aspect robust, talie relativ mare (9-13 cm masculul, 11-18 cm femela), membrele lungi în raport cu corpul. Pielea rugoasă. Masculii în perioada de reproducere au o creastă înaltă, cu aspect zimțat, neregulat. Culoarea masculului în „haina de nuntă” este cenușiu-verzuie pâna la brun-negricioasă pe spate, cu pete rotunde mai închise la culoare și cu marmorație neagră pe cap. Pe abdomen, culoarea este galbenă, cu pete rotunde negre, iar lateral apar puncte mici albe pe fondul brun; pe coadă există o dungă alb-sidefie. Femela este lipsită de creastă, dar are culoarea corpului similară cu a masculului, lipsind marmorația de pe cap și dunga de pe coadă. În afara perioadei de reproducere, masculul pierde și el creasta. Se hrănește cu larve de țânțari și în habitatele cu bălți temporare este un consumator important. Datorită toxicitatii secrețiilor glandelor epidermice, adulții au puțini prădători. În perioada octombrie - martie hibernează, apoi din martie până în iulie, femelele depun pe frunzele plantelor submerse, câte 2 - 3 ouă pe zi, până când ponta însumează 200 - 300 de ouă. Metamorfoza are loc după patru luni de la eclozare. Juvenilii duc o viață terestră, până la vârsta de 2 - 3 ani, când ating maturitatea sexuală și revin la mediul acvatic, pentru depunerea pontelor. Longevitatea obișnuită este de 10 ani, dar au fost raportate recorduri de până la 27 de ani.

Distribuție, habitat

Specie răspândită în Europa nordică, vestică, centrală și estică.

În România, se găsește sporadic în toată țara, în afară de zonele foarte joase de câmpie și de luncă, în Delta Dunării și Dobrogea. Ocupă habitate diverse (păduri, pajiști, zone stâncoase, chiar și unele zone antropizate), având nevoie de adăpost terestru (pietre, lemne, tufișuri, ierburi) și bazine acvatice, permanente sau temporare, de preferință fără pești, pentru reproducere.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului, specia a fost semnalată la Sătic și de-a lungul Prapastiilor Zarneștilor, în ambele cazuri, în populații foarte mici. Există mici populații în afara P.N.P.C., dar aproape de acesta: pe Bârsa Fierului și la Bran - în parcul castelului. Indivizi din ultima populație patrund, probabil, și în parc.

1193

Bombina variegata

- buhai de baltă cu burta galbenă

Descriere

Specie de anur relativ mică (până la 5 cm lungime), cu aspect robust, îndesat, dar și turtit. Pe spate are aspect rugos, dat de negii proeminenți, fiecare prevăzut cu spinișori ascuțiți. Pupila în formă de „inimioară”. Colorația dorsală este pământie sau cenușiu-cafenie, cu pete neregulate, de culoare mai închisă. Pe partea ventrală, colorația este vie, predominant galbenă, cu marmorație cenușiu-verzuie, predominând însă colorația deschisă. Masculul nu are saci vocali. De aceea, cântecul se aseamănă cu un „hum... hum...hum” rapid și slab. Este un important consumator de insecte zburătoare și diverse alte nevertebrate acvatice și terestre. Ca adult, are puțini prădători datorită secreției toxice a glandelor tegumentare. În perioada mai

- iunie, femelele depun 2 - 3 ponte, cu aspect de ciorchine. Într-o pontă sunt 2 - 30 (maximum 150) de ouă de câte 1,5 - 2 mm în diametru, depuse noaptea, pe ramuri sau pe plante submerse. Stratul gelatinos, cu rol de protecție a pontei are grosimea de 5 - 8 mm. Eclozarea are loc după 2 - 3 zile, iar metamorfoza mormolocilor se produce după 1 - 4 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an, iar longevitatea este de 9 - 10 ani.

Numele științific ( Bombina ) este onomatopeic, de la cântecul acestei broaștei, ce se poate transcrie „hum...hum” iar

variegata

se referă la modelul neregulat sau variat al petelor de culori de pe abdomen.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa Centrală și Sudică.

Pe teritoirul României apare în zone de munte și deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente: bălți, băltoace, mlaștini, șanțuri, gropi cu apă, dar și ape

curgătoare: pâraie, râuri și altele asemenea.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată buhaiul de baltă cu burta galbenă a fost observat la Gura Bârsei, la confluența Bârsa Mare - Bârsa Fierului, Șpirlea, Plaiul Foii, Prăpăstiile Zărneștilor, Valea Vlădușca, Măgura, Cheile Dâmboviței - Sătic, Cheile Cheii, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, Valea cu Apă, Valea Seacă. Este probabil răspândită, în număr mare, în regiuni întinse din parc. Se constată o dinamică multianuală negativă, cel puțin la nivel local.

În documentația inițială de constituire a Parcului Național Piatra Craiului sunt menționate și alte 6 specii de amfibieni, considerate ca fiind de interes conservativ și care au fost evaluate în cadrul proiectului POS Mediu:

Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Salamandra salamandra, Hyla arborea, Bufo bufo, Rana temporaria . Acestea vor fi prezentate în ceea ce urmează.

Triturus alpestris

- tritonul de munte

Descriere

Este un triton specific zonelor de deal de peste 500 m și de munte, până în zona golurilor alpine, fiind o specie de amfibieni foarte legată de habitatele acvatice. Are dimensiuni medii - până la 12 cm - având coada de lungime egală, sau puțin mai scurtă decât corpul. Prezintă o cută gulară bine conturată, iar coloritul diferă în funcție de gen: masculii prezintă o creastă scundă, punctată alternativ cu pete de culoare deschisă (alb-gălbui spre galben) și pete negre sau închise, colorit albastru sau cenușiu pe partea dorsală, marmorații albe cu pete negre pe părțile laterale și portocaliu aprins pe partea ventrală; femelele prezintă colorit dorsal albastru-cenușiu spre maro, cu marmorații olive, verzi sau maro de diferite nuanțe. Preferă ape curate, reci, oligotrofe, fără sau cu puțină vegetație, uneori și în ape lin

curgătoare. Hibernează în habitatele acvatice (în special tăuri de munte, fără pești) sau pe uscat, sub buturugi, grămezi de lemne/roci.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa Centrală și Sudică.

Preferă ape curate, reci, oligotrofe, fără sau cu puțină vegetație, uneori și în ape lin curgătoare. Hibernează în habitatele acvatice (în special tăuri de munte, fără pești) sau pe uscat, sub buturugi, grămezi de lemne / roci.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată specia a fost observată pe Valea Bîrsei, Prăpăstiile Zărneștiului, Prăpăstiile Zărneștilor, Valea Vlădușca, Măgura, Cheile Dâmboviței - Sătic, Cheile Cheii, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului.

Triturus vulgaris

- tritonul comun

Descriere

Ete cel mai răspândit triton din România - între 0 și 1-1500m, fiind foarte tolerant în privința condițiilor de mediu. Este cel mai mic triton din România.Tritonul comun are corpul zvelt, cu înălțimea mai mare decât lățimea, fără muchii dorso-laterale; masculii au în perioada de împerechere o creastă dorsală impresionantă, continuă, care se termină cu un vârf ascuțit. Nu prezintă cută gulară, iar pe bot prezintă 3 șanțuri longitudinale. Coloritul variază de la gri închis la galben-brun dorsal și pe laterale și, de obicei, cu model cu pete închise pe un fond galben-portocaliu pe partea ventrală. Tegumentul este neted. Este activ atât ziua cât și noaptea, între mijlocul lui februarie și octombrie.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa și Asia.

Pe teritoirul României poate fi întâlnit în bălți și zone umede, din Delta Dunării până în zona pădurilor de conifer.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată specia a fost observată pe Valea Bîrsei, Prăpăstiile Zărneștiului, Prăpăstiile Zărneștilor, Valea Vlădușca, Măgura, Cheile Dâmboviței - Sătic, Cheile Cheii, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului.

Salamandra salamandra

- salamndră, sălămâzdă

Descriere

Este cea mai mare specie de amfibieni cu coadă - ordinul Caudata, din România. Corpul este robust, masiv, coada este circulară în secțiune, mai scurtă decât corpul; prezintă tegument neted și lucios, ochi proeminenți. Coloritul este tipic: dorsal și ventral prezintă o alternanță între fundalul negru și pete neregulate galben deschis până la portocaliu aprins, formând un model unic individual. Glandele parotoide (toxice) pot fi punctate cu culoarea deschisă, spre avertizare.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa Centrală și Sudică.

Specia este strict terestră, intrând în apă doar pentru depunerea pontei. Este un animal de obicei crepuscular - nocturn, însă în condiții de umiditate ridicată poate fi văzut și ziua. Specia este asociată strict habitatelor forestiere, în special păduri de fag, și este răspândită în România de la 200 m până la limita golului alpin.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10000-50000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Național Piatra Craiului buhaiul specia este larg răspândită, find semnalată din toate zonele coperite cu pâduri de foiase sau de amestec foioase-conifere.

Hyla arborea

- brotăcel

Descriere

Este singura specie arboricolă de amfibieni din România. Este un amfibian gracil, zvelt, de dimensiuni mici - până în 5 cm. Botul este rotunjit, scurt, timpanul este vizibil. Prezintă tegument neted, iar vârfurile degetelor se termină cu discuri adezive caracteristice. Coloritul dorsal este verde crud, uniform, cu unele variații galben-brunii, cenușiu-maronii sau maroniu închis. Prezintă 2 dungi închise, care pornesc din dreptul nărilor sau a ochilor și se continuă până în zona lombară, delimitând coloritul dorsal de cel ventral. Ventral coloritul este de asemenea uniform (fără model) și este alb-gălbui. Orăcăitul este foarte puternic, putând fi auzit la un kilometru. În cea mai mare parte a timpului poate fi observat în coronament, culoarea homocromă asigurându-i o bună protecție. Reproducerea are loc în martie-aprilie, iar ponta este de formă sferică, de dimensiunile unei nuci, ancorate de obicei de plante. Metamorfoza are loc în iulie-august.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa, nord-vestul Africii, Asia temperată până în Japonia.

Brotăcelul este o specie de câmpie și deal, fiind răspândită până spre 1000 m. Preferă zonele împădurite sau cu tufărișuri, iar ca habitate de reproducere, preferă bălțile temporare sau permanente, cu vegetație bogată, mărginite de stuf, papură sau tufărișuri.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 500-1000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată specia a fost observată pe Valea Bârsa Mare, Cheile Dâmboviței - Sătic, Cheile Dâmbovicioarei.

Bufo bufo

- broasca râioasă brună

Descriere

Este o broască cu corp masiv, de dimensiuni mari (8-12 cm), femelele având de obicei corpul mult mai mare. Botul este rotunjit, prezintă glande parotoide în spatele ochilor și numeroși negi (veruci) pe partea dorsală, reprezentând glande toxice, fără niciun fel de legătură cu sarcoptul râiei. Coloritul dorsal este maro-roșcat până la maro-închis, măsliniu sau cenușiu. Reproducerea are loc în martie-aprilie, după care adulții părăsesc apa. Hibernează pe uscat.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa, Asia ajungând până în Siberia, nord-vestul Africii.

Este un amfibian terestru, crepuscular-nocturn, care intră în apă doar pentru reproducere. Este răspândit la deal și munte (până la peste 2.000 m alt.) și sporadic la șes.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Aria protejată specia a fost a fost observată în Prăpăstiile Zărneștilor, Valea Bârsei, Valea Tâmașului, Dealul Măgura, Brusturet.

Rana temporaria

- broasca roșie de munte

Descriere

Este un amfibian predominant terestru, foarte rezistent la temperaturi scăzute, cu un corp robust și masiv de până la 10 cm. Botul este obtuz, rotunjit, are timpanul vizibil și o pată neagră sau brună vine din dreptul nărilor, prin dreptul ochilor și îl înconjoară pe acesta. Reproducerea are loc foarte devreme, migrând uneori chiar pe zăpadă și depunând adesea ponta, când încă gheața nu s-a topit complet de pe suprafața habitatelor acvatice. Pontele sunt depuse sub forma unor aglomerări neregulate de ouă, care plutesc la suprafața apei. Specie crepuscular-nocturnă, uneori și diurnă, după ploaie sau în unele habitate umede sau acvatice, activă între februarie și octombrie (în funcție de altitudine).

Rana temporaria

este un amfibian tipic zonelor împădurite deluroase și de munte.

Distribuție, habitat

Specia este prezentă în Europa și Asia.

Pe teritoirul României trăiește în zonele de deal și de munte din România, între 200 și puțin peste 2.000 m. Este un amfibian predominant terestru.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10000-50000 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată, specia este larg răspândită.

Avifaună

Speciile de păsări de interes comunitar, incluse în Directiva Consiliului Europei 2009/147/CE referitoare la conservarea speciilor de păsări care trăiesc în mod natural în stare de sălbăticie pe teritoriul european al Statelor Membre, nu fac obiectul declarării și managementului ROSCI0194 Piatra Craiului.

În documentația inițială de constituire a Parcului Național Piatra Craiului sunt

menționate 5 specii de păsări, considerate ca fiind de interes conservativ și care au fost evaluate în cadrul proiectului POS Mediu:

Aquila chrysaetos, Picoides tridactylus, Tetrao urogallus, Nucifraga caryocatactes, Aegolius funereus , care vor fi prezentate în ceea ce urmează.

Aquila chrysaetos

-

acvilă de munte

Descriere

Atinge 75 - 88 cm. Specia atinge dimensiuni impresionante, fiind una din cele mai mari și impozante păsări răpitoare de zi din țara noastră. Are un colorit general brun, capul și ceafa având o culoare gălbuie. Juvenilii prezintă o pată albă vizibilă pe aripi, ușor observabilă pe ambele fețe ale aripii și de asemenea coada albă cu vârful negru. În zbor ține vârful aripilor puternic răsfirat, asa cum se întâmplă și la alte păsări răpitoare diurne. Zborul este planat și rotit, iar când surprinde prada la sol adesea efectuează picaje spectaculoase. Aripile sunt ușor ridicate în formă de „V” foarte deschis, caracter distinctiv față de alte specii de acvilă de talie mare. Hrana constă în păsări și mamifere, de talie foarte diferită, putând ridica spre exemplu, pui de capră neagră.

Distribuție, habitat

Specia are o răspândire largă, din vestul Europei și nordul Africii până în Kamchatka și Japonia. Ȋn centrul și estul Europei este răspândită în lungul zonelor muntoase.

În România este o specie destul de rară, prezentă punctiform în lungul lanțului carpatic, și în zonele mai joase unde există chei.

Habitatul acvilei de munte este reprezentat de zone montane, bogate în stâncării, dar preferă și cheile abrupte cu pereți înalți, diverse păduri bătrâne, terenuri deschise pentru vânătoare și altele asemenea.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

zbor.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată, nu s-au identificat perechi cuibăritoare, fiindobservate 2 exemplare în

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului, specia nu a fost identificată ca fiind cuibăritoare, cel puțin în ultimii 20 de ani, exemplarele identificate provenind probabil din familiile ce cuibăresc în masivele montane limitrofe (Bucegi, Făgăraș). Aparițiile sale sunt sporadice.

Tetrao urogallus

-

cocoș de munte

Descriere

Este cel mai mare tetraonid și galinaceu din avifauna noastră, măsurând 60 - 87 cm. Are o structură robustă, corpul voluminos și gâtul gros, aripile fiind relativ scurte și rotunjite. Există o diferență evidentă de talie si colorit între mascul și femelă. Masculul este vizibil mai mare decât femela și mult mai frumos colorat. Astfel, acesta este negru pe cap, ceafă, gât și partea inferioară. Aripa este brun-închisă, oarecum contrastând cu părțile negre. Alte caracteristici, sunt: o pată roșie desupra ochiului, burta cu pete mari albe pe fondul închis. Se identifică ușor și după coada lungă, pe care o desface în formă de evantai în timpul împerecherii (rotit). Femela, are un penaj relativ uniform, brun pătat, având gușa și pieptul roșcate. Coloritul șters al femelei reprezintă și o modalitate de protecție a acesteia în timpul reproducerii. Puii au un colorit tipic de galinaceu, pe fondul galben, cu pete negricioase. Una din caracteristicile definitorii ale speciei este sunetul produc de mascul în perioada împerecherii, cunoscut ca „tocat” și „tocilat”. Are un regim de hrană animal și vegetal: insecte în diferite stadii, viermi, diferite alte nevertebrate; în perioada creșterii, puii fiind hrăniți mai ales cu ouă, larve și pupe de furnici. Când hrana animală devine insuficientă sau lipsește, consumă: conuri mici, muguri, ace de molid, fructe, semințe și altele asemenea.

Distribuție, habitat

Distribuția sa urmeză mai ales pădurile boreale și temperate din Eurasia, din Scandinavia până în zona centrală a Siberiei.

În România este răspândit doar în lungul lanțului carpatic. Habitatul caracteristic este format din molidișurile din etajul superior al pădurilor, până la limita acesteora, în liziere, luminișuri, rariști, zone deschise din pădure, precum doborâturi de vânt, golul alpin unde se dezvoltă asociații vegetale cu Vaccinium și altele asemenea. Este o pasăre tericolă și arboricolă.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 50-100 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Ȋn Piatra Craiului, există mai multe locuri de rotit, răspândite pe toți versanții principali, fiind legat exclusiv de molidișurile de limită și de jnepenișuri. Aceste locuri de rotit sunt monitorizate anual, de către angajații PNPC.

Aegolius funereus

- minuniță

Descriere

Este o specie sedentară, care habitează pădurile dese de conifere. In general specia este monogamă cel puțin pentru un sezon de reproducere, dar a fost descrisă și poliginia și poliandria. Cuibărește în scorburi, dar mai ales în cuiburi părăsite de ciocănitori și în special de ciocănitoare neagră ( Dryocopus martius ). În Europa vestică și nordică, minunița ocupă frecvent cuiburile artificiale montate anume pentru ea, cale de populare a pădurilor echiene tinere. Ponta este formată din 4-5 ouă, uneori până la 8, depuse în intervalul martie-aprilie. Dezvoltarea embrionară durează 30-37 zile, iar puii devin zburători la vârsta de 31-36 zile. Hrana este formatăîn principal din micromamifere și mai rar paseriforme. În vestul Europei (posibil și la noi) dușmanii săi naturali sunt jderul și veverița (aceasta îi pradă cuiburile).

Efectivele europene ale minuniței totalizează între 110.000-350.000 perechi, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în Rusia, alte însemnate efective existând în Norvegia, Suedia și Finlanda.

În România, efectivul minuniței este dificil de evaluat, însă este probabil să nu existe mai mult de 1.000-2.000 de perechi în întreaga țară.

Distribuție, habitat

Este o specie cu areal holarctic cuibărind în taigaua Eurasiatică și Nord Americană. Arealul speciei are și un corespondent altitudinal, specia fiind prezentă și în etajul montan mijlociu și superior de vegetație dominate de păduri de conifere. Există cel puțin 7 subspecii în acest areal vast.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Ȋn Piatra Craiului cuibărește în toate molidișurile, de pe toți versanții, cuibărind în parcelele bătrâne.

Picoides tridactylus -

ciocănitoarea cu trei degete

Descriere

Este o ciocănitoare de talie medie, cu lungimea totală de 21 - 22 cm. Face parte din categoria ciocănitorilor pestrițe. Coloritul general este negru cu alb, astfel capul fiind negru, prezentând câteva dungi albe, cea mai lungă dintre ele de la ceafă până la târtiță. Partea inferioară este albicioasă, având numeroase striuri mai închise. Fața de celelalte ciocănitori care au roșu pe cap, masculul are creștetul galben. Produce diferite sunete, precum un: “chic” și altele asemenea. Se hrănește în principal cu insecte, mai rar cu diverse părți vegetale, precum semințele.

Distribuție, habitat

Fiind un element al avifaunei taigalei, are o distribuție circumpolară (Europa, Asia și America de Nord), doar câteva populații izolate cuibăresc în lanțurile muntoase din Europa sudică și centrală (Alpi, Carpați și altele asemenea.).

În România este răspândită exclusiv în Carpați. Habitatul tipic este format din pădurile de conifere din zona montană (molidișuri în special), preferându-le pe cele bătrâne, unde există suficient lemn mort. Preferă pentru hrănire doborâturile de vânt, unde există trunchiuri uscate, verticale sau doborâte.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Ȋn Piatra Craiului cuibărește în toate molidișurile,

de pe toți versanții, cuibărind în parcelele bătrâne.

Nucifraga caryocatactes

- alunar

Descriere

Este o pasăre de 32 - 33 cm. Are un cioc conic și puternic. Este o pasăre cu un penaj caracteristic. Creștetul este brun închis, aripa neagră cu câteva puncte albe, coada neagră cu vârful rectricelor alb, subcaudalele albe. Restul penajului este brun cu puncte albicioase. În zbor se observă subcaudalele albe contrastând cu restul penajului negricios, pasărea având capul și ciocul proeminente, aripile lungi și coada relativ scurtă. Vocea sa este tipică: cre cre…” nazal.

Hrana : insecte, alte nevertebrate, ouă și pui de păsări, unele mamifere mici, fructe și semințe, îndeosebi: alune, jir, ghindă

Distribuție, habitat

Populează pădurile întinse de amestec și cele de rășinoase, lizierele, suprafețele ocupate de alun, arborii izolați sau pâlcurile de arbori, zonele mai deschise cu vegetație lemnoasă din interiorul stațiunilor turistice montane sau a altor așezări omenești.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 50-100 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Ȋn Piatra Craiului cuibărește în pădurile de amestec și în molidișuri, pe toți versanții, cuibărind în parcelele bătrâne.

Mamifere

În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menționate 13 specii de mamifere de interes național/comunitar:

Barbastella barbastellus, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersi, Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale, Rhinolophus ferrumequinum, Ursus arctos ,

Canis lupus, Lynx lynx .

Toate cele 13 specii au fost regăsite în teren în urma studiilor realizate în cadrul proiectului POS Mediu.

1308

Barbastella barbastellus

- liliac cârn

Descriere

Cu talie medie între rinolofii din fauna României, indivizii acestei specii au lungimea cap + trunchi = 46 - 54 mm; anvergura aripilor = 250 - 280 mm. Se deosebește de alte specii de rinolofide, prin lungimea de 8 - 8,3 mm a primei falange a degetului IV, iar a doua falangă a aceluiași deget - de 14 - 15 mm. Pliurile nazale superioare sunt mai lungi decât cele inferioare și au vârfurile ascuțite. Potcoava nazală și aripile sunt de culoare cenușiu-deschisă. Blana cu peri moi, albicioși la bază, iar culoarea generală de pe spate este cenușiucafenie, cu slabe nuanțe de roz. Abdomenul albicios sau ușor gălbui. Părăsește refugiul de zi după asfințitul soarelui, când stâncile calcaroase încă degajă caldură.

Zboară energic, atât în locuri deschise, cât și pe sub coroanele arborilor. Împerecherile au loc toamna, iarfecundarea ovulului are loc primăvara. Gestația durează 7 săptămâni, după care se naște un singur pui. Alăptarea dureaza 4 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viață. Longevitatea este de 6 - 7 ani. Este una dintre cele mai rare specii de lilieci din Europa.

Distribuție, habitat

Specie sud-palearctică și afrotropicală. Din Europa, Carpații Apuseni și cei Meridionali ai României, reprezintă limita nordică a arealului.

Preferă formațiunile carstice pentru a se adăposti în timpul zilei. Pentru vânarea prăzilor, acești lilieci folosesc zonele împădurite din vecinătatea refugiilor.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Este o specie rară în perimetrul Parcului Național Piatra Craiului, nefiind identificată decât în vecinătatea Peșterii Urșilor/Colțul Surpat și în Peștera Liliecilor din satul Peștera.

1321

Myotis emarginatus

- liliac cu urechi crestate

Descriere

Este o specie de talie mică spre medie (între lilieci), cu urechile, de lungime medie și are caracteristică crestarea marginii treimii superioare externe a urechii, precum și 5 - 6 creste orizontale pe fața internă a urechii. Întinse anterior urechile depășesc vârful botului, cu aproximativ 2 mm. Tragusul este drept, lanceolat, cu mici crestături pe marginea sa externă, sub nivelul crestăturii urechii. Aripile sunt relativ late, cu chiropatatgiul atașat la baza degetului mare. Pintenul este drept și lung, aproape cât jumătate din lungimea uropatagiului, lipsește epiblema. Marginea externă a uropatagiului are peri rari, subțiri, scurți, drepț și moi. Blana are peri lungi, lânoși, ondulați. Culoarea generală este roșcat-cafenie pe spate și gălbui- cafenie pe abdomen.

Distribuție, habitat

Este o specie vest-palearctică, semnalată în sudul și centrul Europei, spre nord până în Olanda, sudul Germaniei și al Poloniei, în Cehia, Ucraina, Crimeea și în Caucaz. Recent a mai fost semnalată în câteva insule mediteraneene, din Asia și din Nordul Africii.

Pentru fauna României, specia a fost semnalată în Munții Făgăraș și Piatra Craiului, Peșterile Ungurului, Canaraua Fetii, La Adam și în câteva localități: Gherla, Alba Iulia, Iași, Gălășeni.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Fiind o specie termofilă, preferă, în principal, adăposturi călduroase, cum este cazul versanților calcaroși din Piatra Craiului. Coloniile de vară se pot instala în podurile oricăror construcții din zonele împădurite. În perioada octombrie - martie caută peșterile, galeriile de mină, fisurile stâncilor pentru hibernare.

1310

Miniopterus schreibersi

- liliac cu aripi lungi

Descriere

Vespertilionid de talie mijlocie, cu lungimea cap +trunchi= 50 - 62 mm; anvergura aripilor = 305 - 342 mm. Botul este scurt, iar fruntea bombată. Urechile scurte, de formă triunghiulară; întinse în sus nu ating linia medio-dorsală a capului. Pe laturile lor externe există câte 4 - 5 creste orizontale. Tragusul este scurt, curbat spre interior și cu vârful rotunjit. Blana de pe cap are perii deși, scurți și zbârliți. Culoarea blănii pe spate este cenușiu - cafenie, iar pe abdomen este cenușiu - deschisă. Migrează pe distanțe de peste 800 km.

Distribuție, habitat

Specie sud-palearctică și orientală, iar în Europa nu depășește nivelul latitudinal al Spaniei, Franței, Elveției, Austriei.

În România, liliacul cu aripi lungi este prezent în zonele carstice din Dobrogea și Carpați.

Preferă versanții munților calcaroși. Coloniile de creștere a puilor sunt în peșteri și numai ocazional în poduri de locuințe. Pentru hibernare aleg profunzimea peșterilor (la 7 - 12°C), a galeriilor de mină și tunelelor. Spre deosebire de coloniile mari din fauna României (cu câteva mii de indivizi) pe care le alcătuia specia cu 40 - 50 de ani în urmă, astăzi coloniile sale abia întrunesc 500 - 600 indivizi, iar tendința descreșterii populațiilor este continuă.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 50-100 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În Piatra Craiului este o specie rară. Preferă văile montane, urcând până la 1.000 m altitudine.

1323

Myotis bechsteini

- liliac cu urechi late

Descriere

Vespertilionid de talie medie, cu lungimea cap +trunchi = 45 - 55 mm; anvergura aripilor = 250 - 286 mm. Urechile sunt late și lungi, astfel încât întinse anterior, depășesc vârful botului. Pe marginile externe au câte 9 cute orizontale. Tragusul lung și ascuțit. Blana de culoare roșcat - cafenie pe spate și cenușiu- deschisă, pe abdomen. Ultima vertebră a cozii nu este prinsă în uropatagiu. Zborurile pentru hrănire încep după lăsarea întunericului. Vânează atât în locurile deschise, cât și pe sub coroanele arborilor, la 1 - 5 m înălțime de la sol.

Distribuție, habitat

Specie palearctică, în Europa - din sudul Angliei, Franței și Belgiei, până în Blacani și zona mediteraneană.

În România este întâlnită în peșteri din Dobrogea, Carpații Meridionali și Apuseni.

Preferă pădurile de foioase cu grad ridicat de umiditate, dar a fost identificat și din păduri de conifere, precum și în parcuri și grădini din zonele submontane.

Pentru coloniile de creștere a puilor se instalează în scorburi, în cuștile artificiale pentru păsări, mai rar în podurile locuințelor. Pentru hibernare utilizează peșterile, tunelele, fisurile de stânci, cu umiditate relativă crescută și în care temperatura nu scade sub 3°C.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Este o specie foarte rară în perimetrul Parcului Național Piatra Craiului, nefiind identificată decât cu ajutorul detectorului de lilieci.

1307

Myotis blythii

- liliac mic cu urechi de șoarece Descriere

Asemănător cu liliacul mare cu urechi de șoarece, are însă lungimea cap + trunchi = 62 - 71 mm; anvergura aripilor = 380 - 400 mm. Urechile înguste și mai scurte decât la M. myotis. Tragusul cu vârful ascuțit, dar îngust la bază și nu ajunge la jumătatea înălțimii urechii. Pe marginile externe ale urechilor există câte 5 - 6 cute orizontale. Botul îngust și ascuțit. Blana cenușie pe spate, cu slabă nuanță cafenie. Abdomenul este cenușiu-albicios. Botul, aripile și urechile sunt cenușiu-cafenii, iar tragusul este gălbuialbicios. Principalele componente ale hranei sunt fluturii de noapte și gândacii - ambele grupe cu numeroase specii daunătoare pădurilor și culturilor agricole.

Distribuție, habitat

Specie sud-palearctică și orientală, în Europa nu depășește nivelul latitudinal al Spaniei și Franței.

În România, este prezentă, practic, în toată țara, cu preferintă pentru peșteri și poduri de case părăsite.

Preferă versanții calcaroși, cu expunere sudică, acoperiți cu păduri și tufișuri, până la altitudinea de 1.000 m. Coloniile de creștere a puilor se pot organiza atât în peșteri, cât și în podurile clădirilor, bine încălzite de soare.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 150-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În perimetrul Parcului Național Piatra Craiului a fost identificată numai în Peștera Liliecilor - sat Peștera și în Avenul de sub Colții Grindului, în grupuri mici, de doar 2 - 5 indivizi.

1324

Myotis myotis

- liliac mare cu urechi de șoarece

Descriere

Este specia cea mai mare de lilieci vespertilionizi din fauna României. Lungimea cap + trunchi = 67 - 79 mm; anvergura aripilor = 350 - 430 mm. Botul scurt și trunchiat. Urechile lungi și late, cu vârfurile rotunjite și cu câte 7 - 8 cute orizontale, pe marginea lor externă. Marginea anterioară a urechii este curbată posterior. Tragusul are baza lată și lungimea până la jumătatea urechii. Blana este de culoare cenușiu-cafenie pe spate și cenușiu-albicioasă, pe abdomen. Își culege prăzile din locuri deschise, chiar din parcuri și de la lămpile pentru iluminatul stradal. Dieta este alcătuită, preponderent, din coleoptere, ortoptere, lepidoptere și aranee. Prin hrana consumată ține sub control ține sub control înmulțirea invazivă a multora dintre dăunătorii arborilor și plantelor decultura, precum și a insectelor producătoare dedisconfort pentru om.

Distribuție, habitat

Specie vest-palearctică, prezentă din sudul Europei până în Irlanda, Danemarca și țările scandinave.

În România, preferă peșterile din Dobrogea și din lanțul Carpaților.

Fiind iubitor de căldură (până la 45ºC), prefer podurile caselor pentru coloniile maternale și peșterile, tunelele, chiar cămările, pentru hibernare. Preferă zonele împădurite sau cu parcuri, pâna la altitudini de 600 - 700 m în timpul iernii și până 1.400 m - vara.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 150-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

A fost identificată în puține locuri (numai în Peștera Stanciului, Dâmbovicioara, Peștera Liliecilor - sat Peștera și Avenul de sub Colții Grindului) la nivelul parcului, este totuși o specie cu populații mai mari decât ale rinolofidelor.

1303

Rhinolophus hipposideros

- liliac mic cu nas potcoavă

Descriere

Este cel mai mic rinolofid din Europa, cu lungimea cap + trunchi = 37 - 45 mm și anvergura aripilor =192 - 254 mm. Foițele nazale superioare sunt scurte și cu vârfurile rotunjite, pe când cele inferioare - mult mai lungi și cu vârfurile ascuțite, când sunt privite din profil. Blana cu peri moi, de culoare cafenie pe spate și alb-cenușie pe partea ventrală a corpului. Urechile și patagiile - de culoare cenușiu-cafenie. Se recunoaște usor în adăposturi, căci are corpul în întregime acoperit de patagii. Hrana constă din fluturi de noapte și țânțari pe care îi culeg din zbor, iar păianjenii sunt colectați de pe sol, ramuri și de pe alte substraturi. În a doua jumătate a lunii iunie și în primele zile din iulie, femelele gestante nasc câte un singur pui, care cântărește doar 1,8 g. Pleoapele lipite la naștere se deschid la vârsta de 10 zile. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an.

Distribuție, habitat

Specie vest-palearctică și marginal afro-tropicală, în Europa nedepășind 52° latitudine nordică, iar în sud - Peninsula Iberică, Italia și Grecia.

În România are o răspândire largă, din Dobrogea până în întregul lanț al Carpaților.

De obicei, preferă locurile mai călduroase, de la baza dealurilor și din zonele submontane, dar împădurite. A fost însă raportată, până la 1.160 m altitudine.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Specie relativ larg răspândită în teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, fiind raportată din peșterile: Lupului, Urșilor (Colțul Spart), Padina Calului, Dâmbovicioara, Liliecilor (sat Peștera), Bursucului/Decolmatată, Tunelul cu cabluri, Stanciului, Doranca.

1306

Rhinolophus blasii

- liliacul lui Blasius

Descriere

Cu talie medie între rinolofii din fauna României, indivizii acestei specii au lungimea

cap + trunchi = 46 - 54 mm; anvergura aripilor = 250 - 280 mm. Se deosebește de alte specii de rinolofide, prin lungimea de 8 - 8,3 mm a primei falange a degetului IV, iar a doua falangă a aceluiași deget - de 14 - 15 mm. Pliurile nazale superioare sunt mai lungi decât cele inferioare și au vârfurile ascuțite. Potcoava nazală și aripile sunt de culoare cenușiu-deschisă. Blana cu peri moi, albicioși la bază, iar culoarea generală de pe spate este cenușiucafenie, cu slabe nuanțe de roz. Abdomenul albicios sau ușor gălbui. Părăsește refugiul de zi după asfințitul soarelui, când stâncile calcaroase încă degajă caldură. Zboară energic, atât în locuri deschise, cât și pe sub coroanele arborilor. Împerecherile au loc toamna, iar fecundarea ovulului are loc primăvara. Gestația durează 7 săptămâni, după care se naște un singur pui. Alăptarea dureaza 4 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viață. Longevitatea este de 6 - 7 ani. Este una dintre cele mai rare specii de lilieci din Europa.

Distribuție, habitat

Specie sud-palearctică și afrotropicală. Din Europa, Carpații Apuseni și cei Meridionali ai României, reprezintă limita nordică a arealului.

Preferă formațiunile carstice pentru a se adăposti în timpul zilei. Pentru vânarea prăzilor, acești lilieci folosesc zonele împădurite din vecinătatea refugiilor.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Este o specie rară în perimetrul Parcului Național Piatra Craiului, nefiind identificată decât în vecinătatea Peșterii Urșilor (Colțul Surpat) și în Peștera Liliecilor din satul Peștera.

1305

Rhinolophus euryale

- liliac mediteranean cu nas potcoavă

Descriere

Rinolofid de talie mijlocie, cu lungimea cap +trunchi = 43 - 58 mm; anvergura aripilor

= 300 - 320 mm. Pliurile nazale superioare sunt mai lungi decât cele inferioare, cu vârfurile ascuțite și ușor curbate în jos. Blana zbârlită, cu perii cenușii la bază, iar culoarea pe spate

este cenușiu-cafenie, cu nuanțe roșcate. Abdomenul este de culoare cenușie până la gălbui- albicioasă. Aripile late, cu a doua falangă a degetului IV de cel puțin două ori mai lungă decât prima. Împerecherile au loc toamna, dar fecundarea ovulului este amânată până primăvara. De aceea, gestația propriu-zisă este de numai 7 - 8 săptămâni, după care, de obicei, se naște un singur pui. Hrănindu-se cu insecte dintre lepidopterele nocturne, diptere și coleoptere, contribuie la prevenirea înmulțirii explozive a populațiilor unor specii dăunătoare pădurilor, plantelor spontane și cultivate.

Distribuție, habitat

Specie sud-vest palearctică. Din Europa, Ungaria și Carpații Apuseni cu cei Meridonali din România, reprezintă limita nordică a arealului.

Preferă munții calcaroși, cu numeroase formațiuni carstice și tunele, drept refugii atât pentru hibernare, cât și pentru coloniile de creștere a puilor.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 0-10 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În perimetrul Parcului Național Piatra Craiului este o specie extrem de rară, nefiind identificată decât cu ajutorul detectorului de lilieci, în vecinătatea Peșterii Stanciului.

1304

Rhinolophus ferrumequinum

- liliac mare cu nas potcoavă

Descriere

Cel mai mare rinolofid din fauna României și a Europei, are lungimea cap + trunchi = 57 - 71 mm; anvergura aripilor = 350 - 400 mm. Se mai deosebește de alte rinolofide prin forma rotunjită a pliurilor nazale.Blana cu peri moi, de culoare cenușie pe partea dorsală și cenușiu-albicioasă sau alb-gălbuie pe abdomen. Patagiile și urechile sunt cenușiu-cafenii. Reproducerea are loc din toamnă până în primăvară, când femelele se separă de masculi și formează coloniile maternale. Puii au pleoapele lipite pentru primele patru zile de la naștere. Încep să zboare la vârsta de trei săptămâni, dar devin independenți și își pot procura singuri hrana la vârsta de 7 - 8 săptămâni.

Distribuție, habitat

Specie central asiatic - europeană, cu reprezentanți în centrul și sudul Europei. În nord nu depășește latitudinea de 51°41’, iar în sud zona Balcani și a țărilor circummediteraneene.

În România, specia a fost semnalată în Dobrogea și lanțul Carpaților, cu mai puține raportări în cei Răsăriteni și de Curbură.

Preferă peșterile pentru odihna din timpul zilei. După lăsarea întunericului iese în habitatele de hrănire, din vecinătatea adăposturilor, vânând din zbor coleoptere, diptere, ortoptere, fluturi.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Este o specie relativ larg raspândită pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, fiind identificată în peșterile: Stanciului, Liliecilor (sat Peștera), Uscată din Valea Rea, din Diaclaza, Padina Calului, Hoților, Dâmbovicioara. Are însă populații mici, alcătuind colonii de doar 4 - 15 indivizi.

1352

Canis lupus

- lup

Descriere

Carnivor de talie mare, cu lungimea cap + trunchi = 800 - 1.000 mm; înălțimea la greabăn = 850 - 950 mm; coada = 300 - 400 mm. Botul scurt și ascuțit. Urechile întotdeauna drepte. Coada nu este niciodată ridicată sau rulată pe spate, cum se întâmplă la unele rase de câini. Culoarea blănii este destul de uniform, cafeniu-cenușie pe spate și ceva mai deschisă, pe abdomen. Consumând iepuri, păsări și rozătoare controlează populațiile speciilor respective și le curăță de indivizii bolnavi, cu tare și semne de degenerări. O acțiune selectivă o are și asupra căprioarelor, cerbilor și caprelor negre.

Distribuție, habitat

Specie holarctică, în Europa dispărută din țările vestice, dar prezent încă în Portugalia, Spania, Italia, în Balcani, Carpați și partea europeană a Rusiei.

În România - retras din zonele de câmpie și deal, a mai rămas în pădurile Carpaților.

Preferă zonele împădurite, dar pentru căutarea hranei iese și în locuri deschise, intrând chiar și în localităti. Adăposturile și le face pe sub lespezi de piatră și sub rădăcinile arborilor din pădurile compacte. De obicei, preferă locurile mai călduroase, de la baza dealurilor și din zonele submontane, dar împădurite. A fost însă raportat pe altitudine, pâna la 1160 m.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Pe teritoriul ariei protejate este o prezență constantă, populația rezidentă fiind de 10 -15 indivizi.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Specia preferă versanții împăduriți, semne ale prezenței acesteia fiind identificate pe tot teritoriul ariei protejate, chiar și în zona subalpină.

1354

Ursus arctos

- urs brun

Descriere

Este cel mai mare carnivor din fauna României și a Europei, cu lungimea cap + trunchi

= 1,5 - 2,5 m și înălțimea la greabăn = 1,5 m. Corpul cu constituție robustă, membrele și coada scurte. Ochii și urechile mici. Blana de culoare cafeniu-închisă, până la negricioasă pe spate și gălbuie pe abdomen. Hrana este constituită din ierburi, rădăcini, mușchi de pământ, ciuperci și fructe (zmeură, afine, mure, prune, pere), apoi furnici, șoareci, păsări. Mai puțin are succes la prinderea artiodactilelor (ciute, căprioare, capre negre), bune alergătoare.

Ocazional, ursul atacă și mănâncă animale domestice. Dacă omul neglijejază și lasă resturi de hrană, ursul se obișnuiește și vine în mod repetat să le caute. Se și spune că „ un urs hrănit este un urs mort ” deoarece acesta renunță la a-și mai căuta prăzi și devine vulnerabil când nu mai găsește hrana lăsată de om. Nici puii de urs crescuți de om, nu sunt suficient de competitivi, când sunt lăsați în stare liberă, mai ales femelele fiind izgonite din teritoriile controlate de masculii dominanți. Nu în puține cazuri, proprietarii păgubiți prin răpirea

animalelor domestice, ucid cu brutalitate sau împușcă urșii prădători. Asemenea măsuri extreme au fost și cauza dispariției speciei din unele țări vest și central europene.

Distribuție, habitat

Specie holarctică. În Europa ursul este prezent în Suedia, Norvegia, Finlanda, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, spre sud - până în Italia și Grecia, iar spre est - în zonele muntoase din partea europeană a Rusiei.

În România specia este întâlnită în zonele împădurite din lanțul Carpaților. Conform evaluărilor anuale, în fauna României există circa 5.000 - 6.000 de indivizi.

Preferă zonele cu păduri compacte, ajungând însă și în pajiștile alpine. În situații de faomete intră în localităti și atacă animalele domestice.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Pe teritoriul ariei protejate este o prezență constantă, populația rezidentă fiind de 10 -15 indivizi.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Specia preferă versanții împăduriți, semne ale prezenței acesteia fiind identificate pe tot teritoriul ariei protejate, chiar și în zona subalpină.

1361

Lynx lynx

- râs

Descriere

Mai mare și mai înalt decât pisica sălbatică, are lungimea cap + trunchi = 700 - 1300 mm; înălțimea la greabăn = 500 - 600 mm; coada = 100 - 160 mm. Greutatea este variabilă, între 8 - 30 kg. La urechi și favoriți are smocuri de peri mai lungi decât pe restul blănii. Blana este de culoare cenușie, cu pete cafenii. Picioarele îmblănite până la baza ghearelor. Iepurii, șoarecii și păsările sunt principalele componente ale hranei râsului. Din punct de vedere ecologic, specia exrcită un control important asupra

asupra populațiilor de rozătoare. O acțiune selectivă o are și asupra căprioarelor, cerbilor și caprelor negre. Împerecherile au loc în perioada ianuarie - aprilie. Gestația durează 67 - 74 zile, după care se nasc 4 - 6 pui, de

culoare cenușiu-cafenie, cu pleoapele lipte pentru primele 12 zile de viață. Culoarea blănii puilor este asemăntoare cu cea a adulților, după 11 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 - 3 ani. Longevitatea este de 20 - 21 ani.

Distribuție, habitat

Specie palearctică, întâlnită în Europa - din Scandinavia până în estul Siberiei și Sakhalin, apoi în Carpați, Balcani, Alpi și Pirinei.

În România - în pădurile de altitudine din lanțul Carpaților. Estimările asupra populațiilor de

Lynx lynx

la aproximativ 1.500 - 2.000 indivizi pe teritoriul României, pot fi optimiste, din cauza teritoriului individual foarte extins. Într-o noapte, un individ poate parcurge 40 km depărtare de la culcuț. Preferă în mod deosebit pădurile de conifere, dar coboară și în cele compacte, lespezi de piatră, lăstăriș și altele asemenea.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Pe teritoriul ariei protejate este o prezență constantă, populația rezidentă fiind de 8 -10 indivizi.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Specia preferă versanții împăduriți, semne ale prezenței acesteia fiind identificate pe tot teritoriul ariei protejate, chiar și în zona subalpină.

În documentația inițială de constituire a Parcului Național Piatra Craiului sunt menționate și alte 5 specii de lilieci, considerate ca fiind de interes conservativ și care au fost evaluate în cadrul proiectului POS Mediu:

Myotis nattereri, Myotis daubentonii, Nyctalus leisleri, Plecotus auritus, Vespertilio murinus . Acestea vor fi prezentate în ceea ce urmează.

Myotis nattereri

- liliacul lui Natterer

Descriere

Ca și caractere distinctive, specia are marginea liberă a uropatagiului acoperită de peri scurți, în formă de cârlig, urechi lungi deschise la culoare, cu un tragus foarte lung, mai lung decât jumătatea urechii, în formă de lance.

Are un zbor manevrabil, uneori foarte lent și planat în apropierea vegetației sau a solului, capturând o parte a prăzii de pe frunze sau de pe sol. Vânează frecvent și deasupra suprafețelor de apă. Emite la aproximativ 42 kHz, cu ritm foarte rapid în spațiu închis. Ritmul de emitere al ultrasunetelor este cel mai neregulat dintre toate speciile genului

Myotis .

Acuplarea are loc toamna, dar ovulația și fecundația au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naștere în perioada mai-iunie. Femela naște 1 pui.

Distribuție, habitat

Arealul: din Irlanda până în Japonia. În Europa: Suedia, Norvegia, Spania, Italia, România, sudul Rusiei. La nivel național nu există pentru observații suficiente legate distribuție.

Este prezent de la altitudini joase până în zona montană. Adăposturile de vară pot fi atât în scorburi cât și în clădiri. Hibernează în adăposturi subterane, peșteri, mine, tuneluri, pivnițe, fisuri în stâncă. Folosește habitate foarte variate de la păduri de foioase la cele de conifere, grădini, livezi, pășuni, vegetația situată la malul apelor.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 10-50 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În perimetrul Parcului Național Piatra Craiului este o specie rară, fiind identificată în peștera de sub Pietricica și în tunelul (mina) din cariera Zărnești.

Myotis daubentonii

- liliacul de apă

Descriere

Această specie, ca și caracter determinant, prezintă uropatagiu cu fire de păr albicioase, foarte fine, pe partea inferioară, de-a lungul tibiei până la pinten. Blana este deasă și de culoare gri-maroniu pe partea dorsală și gri-albicioasă pe partea ventrală.

Adăposturile de vară sunt situate în clădiri, poduri, cavități ale zidurilor, turnuri de biserici, dar și în scorburi. Hibernează în general în adăposturi subterane naturale și artificiale:

peșteri, mine, tuneluri, pivnițe. Vânează în general peste suprafețe de apă calmă, râuri, canale late, lacuri.

Acuplarea are loc toamna, dar ovulația și fecundația au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naștere în perioada mai-iunie. Femela naște 1-2 pui. Coloniile de naștere se formează în poduri, scorburi - în apropierea apelor.

Distribuție, habitat

Arealul: din Irlanda și Spania până la Sahalin. Granița de nord depășește 60° latitudine, iar spre sud - Italia, Dunărea inferioară, Volga, Mongolia de N, NE Chinei. La nivel național nu există pentru observații suficiente legate distribuție.

Vara aproape exclusiv poate fi găsit la altitudini mici, în zona de șes, dar în perioada de hibernare apare și în zona montană. Are un zbor mai rapid, iar deasupra apei zboară la o înălțime mai mare decât liliacul de apă. Mai rar poate fi observat vânând și deasupra pajiștilor sau la marginea pădurilor.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 50-100 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În anul aria protejată, specia a fost identificată vânând deasupra apelor, la barajul Sătic, râul Sătic, în Cheile Dâmboviței în Peștera de sub Pietricica și Peștera Colțul Surpat.

Nyctalus leisleri

- liliacul mic de amurg

Descriere

Specie de dimensiuni medii. Blană cu aspect uniform, maro spre maro închis, fără nuanță roșiatică. Blana de pe partea dorsală bicoloră, cu rădăcini mai închise. Baza interioară a urechii și pliul ce conectează urechea de gură sunt, adesea, mai deschise la culoare decât restul urechii.

Acuplarea are loc toamna, dar ovulația și fecundația au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naștere în perioada mai-iunie. Femela naște 1 pui. Coloniile de

naștere rar sunt localizate la altitudini de peste 800m.

Distribuție, habitat

Arealul: din Irlanda până în zona Volga. În Nord ajunge până la 60o latitudine, iar în sud până în Caucaz, Asia Mică și India. Este o specie comună.

Un liliac tipic de pădure, habitatele preferate sunt pădurile mature de foioase. Adăposturile de vară sunt în general în scorburi, liliacul mic de amurg preferând mai mult cavitățile naturale, față de scorburile făcute de ciocănitoare, care în general sunt ocupate de lilieci de amurg. Rar poate ocupa adăposturi și în clădiri. Hibernează în primul rând în scorburi, dar și în clădiri, foarte rar în fisuri de stâncă. Poate fi observat vânând deasemenea și peste suprafețe de apă cu dimensiuni mai mari sau în jurul stâlpilor de iluminat. Are un zbor rapid, direct; vânează în pădure sau la marginea acesteia, de-a lungul unor drumuri forestiere, în general la nivelul coronamentului sau deasupra acestuia.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 0-10 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În aria protejată, specia a fost identificată o singură dată în Sătic.

Plecotus auritus

- liliacul urecheat brun Descriere

Este o specie de dimensiuni medii, cu lungimea corpului de 4,2-5,3 cm si urechi foarte mari, de 3,1-4,1 cm. Are spatele de culoare brun cenusiu, burta cenusiu deschis cu nuante gălbui.

Specie rezistentă la frig. Iarna se adăpostește în galerii de mină, cariere de piatră, puțuri calcaroase, peșteri. În timpul repausului își culcă pavilioanele urechilor sub patagiu.

Acuplarea are loc toamna, dar ovulația și fecundația au loc primăvara. Specie monoestriană (o singură naștere în perioada mai-iunie). Femela naște 1-2 pui (Valenciuc, 2002).

Distribuție, habitat

Arealul: Anglia-Europa-Siberia, Sahalin, Japonia, Mongolia, Munții Altai, Caucaz și nordul Africii.

Specie rară, se regăseste atât în perioadele de maternitate cât si în cele de hibernare mai ales în scorburile copacilor sau în clădiri din zona de munte, mai rar în pesteri.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 0-10 exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

În perimetrul Parcului Național Piatra Craiului este o specie extrem de rară, nefiind identificată decât la intrarea în Peștera de sub Pietricica.

Vespertilio murinus

- liliacul bicolor

Descriere

Este o specie de dimensiuni medii, cu lungimea corpului de 4,8-6,4 cm si aripi relativ înguste. Spatele are culoare maronie cu vârful firelor alb-argintii, burta este gri - albicioasă, iar la nivelul gâtului blana este aproape albă în contrast cu blana spatelui. Are două perechi de glande mamare.

Specie rezistentă la frig. Iarna se adăpostește în galerii de mină, cariere de piatră, puțuri calcaroase, peșteri. În timpul repausului își culcă pavilioanele urechilor sub patagiu.

Acuplarea are loc toamna, dar ovulația și fecundația au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naștere în perioada mai-iunie. Femela naște 2 pui/an.

Distribuție, habitat

Arealul: din Anglia până în Japonia. În Nord ajunge până la 60o latitudine, iar în sud până la Marea Neagră, Caucaz, Turkestan, Iran, Kașmir, Mongolia. Specie cândva abundentă în toată Europa, astăzi este rară si periclitată, populațiile fiind mult diminuate.

Preferă pădurile dese. Iarna se adăpostește în scorburi, crăpăturile lemnelor, ruine,

peșteri, și altele asemenea. Vara se adăpostește în scorburi, fisuri ale stâncilor, clădiri.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

În aria protejată populația speciei este este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare.

Localizare pe teritoriul ariei protejate

Pe teritoriul ariei protejate, specia a fost identificată zburând în număr mare de indivizi în fața Peșterii Stanciului, iar în transecte a fost înregistrată în numeroase alte zone.

Hărțile de distribuție ale speciilor de vertebrate de interes comunitar/național sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management.

Informatii socio-economice

Informații socio-economice și culturale

Comunitățile locale și factorii interesați

Comunitățile locale

Geografic, în zona de nord a Pietrei Craiului este situat: orașul Zărnești, în est: comuna Bran, comuna Moeciu, comuna Fundata, iar în sud: comuna Dâmbovicioara și comuna Rucăr.

Populația după recensământul din 2011 pe comunitățile importante pentru Parc este: orașul Zărnești - 21681, comuna Bran - 5181, satul Măgura din comuna Moeciu - 553, satul Peștera din comuna Moeciu - 493, comuna Fundata - 852, comuna Dâmbovicioara - 943, respectiv satul Dâmbovicioara - 298, satul Ciocanu - 100, satul Podu Dâmboviței - 545 și comuna Rucăr - 5752, respectiv satul Rucăr - 5610, satul Sătic - 142 locuitori.

Orașul Zărnești a constituit cea mai puternică forță industrială: Celohart -hârtie, UM Tohan - uzină mecanică, secție de exploatare și preindustrializare a lemnului. Industria se găsește în situație precară, datorită recesiunii. Localitățile Bran, Moeciu, Dâmbovicioara și Rucăr au dezvoltată zootehnia tradițională și activități legate de exploatarea forestieră. Activități de slabă intensitate sunt agricultura și pomicultura. Zootehnia, pomicultura și agricultura au un pronunțat caracter de subsidență. În ultimul deceniu s-a înregistrat dezvoltarea turismului rural în zona de est și sud a zonei. Aceasta este spectaculoasă în Bran și Moeciu și ponderată în Fundata, Dâmbovicioara și Rucăr. Exista un potențial turistic nevalorificat foarte mare.

Pădurile se află în prezent în procent de 19,3% în proprietatea statului, iar suprafața totală administrată este de 36,5%, restul categoriilor de proprietari fiind persoanele fizice cu 36,6%, primăriile cu 6,82%, obștile cu 2,42%, bisericile cu 0,7%, administrarea în cazul obștilor, bisericilor și primăriilor fiind realizată în mare parte de către ocoale silvice private. Pe raza județului Argeș datorită faptului că ponderea pădurilor aflate în proprietatea persoanelor fizice este mult mai mare comparativ cu situația din județul Brașov, există o presiune negativă deosebit de mare asupra acestor suprafețe, presiune exercitată de către proprietarii de păduri, care, animați de posibilitatea unor câștiguri materiale rapide, încalcă frecvent regimul silvic. APNPC depune eforturi continue de stopare a fenomenelor negative care apar pe aceste suprafețe, simțindu-se nevoia unui sprijin mult mai energic din partea instituțiilor cu abilități de control, în special Garda de Mediu și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare. Iminenta retrocedare în continuare a pădurilor către persoanele fizice va creea probleme și mai mari administrației parcului în controlarea efectelor nedorite mai sus amintite, simțindu-se tot mai acut necesitatea găsirii unor modalități de despăgubire sau acordare de plăți compensatorii proprietarilor de vegetație forestieră de pe raza PNPC.

Pășunile sunt deținute de comunitățile locale și de obști pe raza județului Argeș. Există fânețe particulare. Vetrele satelor din Parc, adică Peștera și Măgura sunt folosite ca terenuri agricole, casele fiind foarte împrăștiate.

Principalele surse de venit pentru localnici diferă în funcție de zonă. Astfel pentru locuitorii satelor de munte Măgura și Peștera ponderea veniturilor din zootehnie și mai puțin din cultivarea plantelor este mult mai mare comparativ cu restul localităților datorită poziției altitudinale pe care o au acestea și reliefului accidentat. Pășunile din interiorul Parcului de pe raza județului Brașov sunt preponderent deținute de comuna Moeciu, efectivele ridicate de ovine și bovine ale localnicilor conducând la apariția în trecut a suprapășunatului. De asemenea în aceste sate nu există proprietari de păduri pe suprafețe întinse după cum este

cazul în zona de sud a Parcului în Rucăr și Dâmbovicioara. Prin urmare și veniturile rezultate din exploatarea masei lemnoase sunt reduse. O parte din populație este angajată în Zărnești la diferite firme din cadrul Parcului Industrial, precum și la alți agenți economici cu capital privat. De asemenea, mai există persoane angajate în localitățile mai îndepărtate și în Municipiul Brașov. În ultimii ani s-a constat un fenomen crescut de realizare de construcții în zonă, construcții aparținând persoanelor provenind din alte localități, și implicit vânzare de terenuri de către proprietari. Unele dintre aceste construcții nu se încadrează în stilul arhitectonic tradițional. Motivele unei dezvoltări mult reduse a turismului rural în zonă, comparativ cu zona Moeciu Bran, sunt reprezentate de lipsa infrastructurii, drumurile județene spre Măgura și Peștera prezentându-se într-o stare proastă, pe timpul iernii existând perioade în care sunt totalmente impracticabile, mai ales cele din interiorul localităților; de asemenea, există probleme legate de asigurarea necesarului de apă, majoritatea construcțiilor fiind situate pe vârful dealurilor, iar pânza freatică fiind la mare adâncime și neexistând decât pentru mici grupuri de case sisteme de alimentare centralizate; de asemenea, nu există sisteme de evacuare a apelor reziduale; dificilă este și evacuarea deșeurilor datorită condiției drumurilor, în localitate neexistând un sistem centralizat de colectare a acestora. Cu toate aceste dificultăți, există câteva pensiuni în zonă, APNPC sprijinând în ultimii ani dezvoltarea afacerilor în domeniul turismului rural prin finanțarea de proiecte în cadrul Programului de Granturi Mici. De asemenea, Administrația Parcului elaborează în prezent un catalog legat de respectarea caracterului tradițional al construcțiilor în zonă. Pe lângă cele mai sus menționate, nici accesul la informație nu este atât de facil precum în restul localităților.

Orașul Zărnești se confruntă cu o rată deosebit de ridicată a șomajului - peste 60%, datorată recesiunii sectorului industrial din localitate. Marea majoritate a șomerilor nu sunt localnici, ci provin din alte zone geografice ale țării, stabilindu-se în Zărnești înainte de 1989. Acest segment de populație locuiește în zona cartierelor muncitorești și nu deține prorietăți pe raza parcului sau în apropierea acestuia. Pentru deținătorii de terenuri, ponderea venituri din cultura plantelor, în special cartoful, este mai mare decât în cazul localităților Măgura și Peștera, efectivele de animale, în special ovine, fiind mai mici decât în cele două localități amintite. Efectele negative cauzate de către proprietarii de terenuri din Zărnești de pe raza parcului se referă mai mult la presiunea crescută de realizare de construcții în zona de pe Valea Bârsei Mari. De asemenea, ca și în cazul satelor Măgura și Peștera, ponderea deținătorilor de păduri persoane fizice este redusă pe zona parcului. În ultimii ani, în orașul Zărnești există o tendință în creștere de dezvoltare a turismului, numărul de pensiuni crescând simțitor, în viitor ponderea veniturilor din turism având un rol important. Desigur, fenomenul

se resimte în zona de case din imediata apropiere a masivului și mai puțin în Tohanul Vechi. Probleme cu infrastructura există și în Zărnești, mai ales starea proastă a drumurilor, dar mare parte dintre locuințe beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă și gaz, evacuare a apelor uzate, de colectare a deșeurilor, precum și de o mult mai mare accesibilitate datorată poziției geografice.

Satul Șirnea are un relief asemănător cu Măgura și Peștera, dar accesibilitatea este mult mai mare datorită drumurilor care se află într-o stare mai bună și a apropierii de DN 73 Brașov- Pitești. În ceea ce privește sursele de venituri ale localnicilor, acestea sunt asemănătoare cu cele ale locuitorilor din Peștera și Măgura, cu deosebirea că aici dezvoltarea turismului rural este mult mai importantă. Animalele localnicilor pășunează în zonele de islaz comunal, care sunt situate în afara limitei parcului, și prin urmare considerăm că această localitate are cele mai puține influențe negative asupra acestuia.

Comunele Dâmbovicioara și Rucăr se caracterizează prin faptul că locuitorii acestora dețin suprafețe mult mai întinse atât de pădure, cât și de pășune, ceea ce a generat numeroase aspecte negative enumerate anterior Populația locală obține venituri mai mult din zootehnie decât din cultivarea plantelor, suprafețele propice unor astfel de activități fiind reduse. În ultimii ani există o tendință crescută de dezvoltare a activităților legate de turismul rural și aici un rol important jucându-l finanțările din cadrul Programului de Granturi Mici. Accesibilitatea localităților este destul de bună, mai puțin în satul Ciocanu, probleme legate de colectarea deșeurilor apărând pe raza satului Dâmbovicioara. Populația locală lucrează în domeniul exploatării și prelucrării masei lemnoase, la diferite firme private, în special în Rucăr, precum și în Orașul Câmpulung, situat în apropiere. Veniturile obținute în urma exploatărilor de masă lemnoasă au contribuit la o dezvoltare dezechilibrată a construcțiilor în special pe raza comunei Rucăr.

Aspecte socio-culturale

Orașul Zărnești face pare din zona etnografică a Țării Bârsei, apropiată și foarte asemănătoare cu cea a Branului.

Referitor la gospodăriile din această zonă, ele posedau un teren de regulă mai mare decât strictul necesar pentru casa de locuit și dependințe. Pe acest teren se afla casa de locuit, un șopron deschis pentru păstrarea uneltelor agricole și o șură unde se afla un grajd pentru animale, o arie și un plevnicior pentru fân și paie. În spatele șurii era grădina de zarzavat și pomi, groapa pentru bălegarul de grajd și W.C. Gospodăria era înconjurată cu gard

superficial, atât cât să nu poată pătrunde animalele.

Casa de locuit era ridicată din lemn, fiind așezată pe un postament de piatră. Avea acoperiș de șindrilă în patru ape. Camerele erau orientate cu fața spre curte. Casa avea de obicei trei camere: casa mare, tinda și căsuța. În spatele tindei se afla celarul, din care se urca în pod. Intrarea se făcea din curte direct în tindă, iar de aici în celelalte încăperi. În casa mare nu se prea dormea. Acesta era un mic muzeu de artă populară, unde pe pat sau în lada de zestre se păstrau adevărate comori ale portului popular, țoale și coverturi, ștergare, perne, iar pe pereții camerei aproape de tavan se înșirau polițe din lemn, superb zugrăvite în culori vii pe care erau așezate sau atârnate în cuie, căni, ulcele și blide din lut ars, frumos ornate în motive geometrice sau florale.

Portul popular zărneștean este simplu. Are în schimb multă originalitate și este reprezentativ. Componentele principale ale portului bărbătesc sunt: cioarecii foarte strâmți, cămașa lungă și largă, peste cămașă un pieptar viu colorat, pe cap căciulă neagră cu vârful îndoit spre dreapta, în picioare opinci sau ghete, iar mai recent cizme model ofițeresc. Când gerul se întețește se îmbracă un zecheoi din stofă groasă de pănură de culoare maro.

Portul femeiesc este la fel de simplu: ie scurtă strânsă în talie de o fustă cu danteluță la poale peste care se înfășoară fota, peste un brâuleț înflorat lucrat de mână, pui pe ie cusuți cu fir negru. Iarna femeile măritate poartă ghebă. Acesta era portul tradițional feminin local. Din păcate, în ultimele decenii a suferit influențe din alte zone folclorice, devenind ceva hibrid, în raport cu portul popular bărbătesc.

Dintre ocupațiile tradiționale amintim păstoritul care a fost practicat neîntrerupt de către înaintași. Agricultura a devenit o ocupație predominantă a locuitorilor din zonă, asigurându-le acestora un trai decent.

Arhitectura populară caracteristică zonei Muscel este relevantă pentru caracterizarea arhitecturii din Rucărul secolului al XVII-lea. Casele erau construite „după obiceiul valahilor” din trunchiuri suprapuse, cu acoperiș țuguiat de șindrilă „în scoc” prin care ieșea fumul, deoarece casele nu aveau coșuri.

Bârnele erau „îmbucate” și prinse între ele cu cuie de lemn de cătină. Acoperișul cu patru fețe era țuguiat sau turtit. Casele se tencuiau cu lut alb. Planul generalizat al locuințelor cuprindea: tinda, celarul, odaia de locuit.

La sfârșitul secolului XIX se generează tipul de casă cu două nivele: pivniță la parter și camerele de locuit la etaj. Organizarea interioarelor relevă existența unei industrii textile casnice în care erau antrenate majoritatea femeilor din localitate. Instalații tehnice populare funcționau în perioada interbelică pe râul Dâmbovița la Valea Cheii și pe Râușor.

La sfârșitul sec. al XIX- lea se confecționau în școala de meserii lăzi de zestre care concurau cu cele executate la Brașov. În târgul săptămânal de duminică se desfăceau produse ale industriei casnice textile: costume populare, covoare.

Portul popular din Rucăr a impresionat prin autenticitatea și frumusețea inegalabilă mari artiști ai penelului ca Nicolae Grigorescu, precum și pe Nicolae Iorga, care în „Priveliști din țară” consemna o imagine caracteristică Rucărului de la începutul secolului XX: „țărani cu sumane negre și cojocele cusute, țărănci ale căror bogăție de fluturi și podoabe e acoperită în parte de mantali cafenii, unele dintre ele poartă ștrengărește pe albul fin ce li se înfășură fața oacheșă, o pălăriuță bărbătească. Alexandru Vlahuță releva de asemenea în „România pitorească”: „portul rucărencelor adevărat românesc, țesut, lucrat și înflorit de mâna lor c-o măiestrie pe care nu știu singure de unde au învățat-o”.

Referitor la tipurile de case pe care le întâlnim în aceste localitățile Peștera și Măgura avem case cu două încăperi cu o singură intrare, cu tindă și casă, case cu trei încăperi cu tindă mediană, casă și casa mare, case cu patru și mai multe încăperi, precum și case pe două niveluri. Ca materiale de construcție este folosit preponderent lemnul, casele fiind construite din bârne orizontale, iar ca temelie având zidărie de piatră, la cele mai noi zid de ciment. Bârnele sunt cioplite cu barda pe două sau patru fețe. Mai târziu se va folosi pentru pereți și cărămida. Pentru acoperiș s-a folosit pe scară largă șindrila, iar mai nou se folosește țigla.

Dintre îndeletnicirile principale ale locuitorilor amintim: creșterea animalelor, prelucrarea principalelor produse pastorale, exploatarea lemnului și, mai nou, agro-turismul.

În toate comunele și orașele există școli generale I-VIII. În Zărnești, Bran și Rucăr sunt licee sau grupuri școlare industriale IX-XII sau școli profesionale sau postliceale.

Ca și un fenomen generalizat în toate localitățile din vecinătatea parcului putem aminti declinul tradițiilor și dispariția produselor tradiționale, cu o acutizare în zona satelor Peștera și Măgura datorită migrației populației spre alte zone. Tot în aceste sate se constată, datorită acelorași cauze, și tendința de îmbătrânire a populației.

De asemenea, nu există preocupări cu privire la realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei.

Din aspectele menționate mai sus rezultă importanța deosebită a comunităților asupra implementării Planului de Management și mai ales aspectele negative care pot apărea în urma unei dezvoltări necontrolate și a lipsei unor strategii la nivel local care să aibă în vedere prezența parcului în imediata apropiere a comunităților amintite.

Factori interesați

Lista celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la aria naturală protejată este prezentată în tabelul nr. 10.

Lista celor mai importanți factori interesați

Tabelul nr. 10

Nr.

Denumire factor interesat

Aria de interes

1

Primăria Moeciu

Dezvoltare durabilă

2

Primăria Dragoslavele

Dezvoltare durabilă

3

Primăria Dâmbovicioara

Dezvoltare durabilă

4

Primăria Rucăr

Dezvoltare durabilă

5

Primăria Fundata

Dezvoltare durabilă

6

Primăria Bran

Dezvoltare durabilă

7

Administrația Parcului Național Piatra

Craiului R.A.

Menținerea statutului de conservare

8

Agenția pentru Protecția Mediului

Brașov

Monitorizarea activitatilor custodelui

9

Agenția pentru Protecția Mediului

Argeș

Monitorizarea activitatilor custodelui

10

Vizitatori

Vizitare pe traseele turistice montane

11

Ocolul Silvic Dragoslavele, Ocolul Silvic Carpathia, Ocolul Silvic Bucegi- Piatra Craiului, Regia Publică Locală a Pădurilor Piatra Craiului, Ocolul Silvic

Câmpulung, Ocolul Silvic Brașov

Asigurarea continuității habitatului forestier

12

Proprietari de terenuri

Menținerea activităților tradiționale,

valorificare durabilă a proprietăților

13

Asociația de Vânătoare Jderul 2006 Argeș, Asociația Județeană a Vânătorilor Sportivi Brașov, Asociația

Ocolul Silvic Carpathia

Menținerea populațiilor speciilor de faună, și a cotelor de recoltă

14

ONG-uri

Păstrarea identității cuturale, păstrarea

capitalului natural, creșterea nivelului

educativ

Pădurile deținute de stat sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Brașov și Campulung, cele ale comunelor și ale obștilor sunt administrate pe bază de contract fie de ocoalele de stat, fie de cele private, Regia Publică Locală a Pădurilor Piatra Craiului - Zărnești, Ocolul Silvic Păpușa - Rucăr, Ocolul Silvic Dragoslavele - Dragoslavele, Ocolul Silvic Bucegi-Piatra Craiului - Moeciu. Există și Ocolul Silvic Carpathia, dar întreaga suprafață este în zona de protecție strictă sau protecție integrală. Pășunile sunt administrate de primării și obști, pe perioada verii sunt date spre exploatare/pășunat stăpânilor de munte, de obicei în urma unei licitații sau consultări a obștii.

Activitatea primăriilor e supervizată de Consiliile locale ale comunelor, iar a acestora de Consiliile Județene Brașov și Argeș.

La nivel statal, autoritățile naționale cu atribuții sunt cele pentru domeniile dezvoltării regionale și administrației publice, afaceri interne, agriculturii, mediului și Academia Română, prin Comisia Monumentelor Naturii.

Fânețele și terenurile agricole sunt deținute de persoane particulare.

Fondurile cinegetice sunt deținute de stat și administrate de diferite entități, conform datelor din tabelul nr. 11.

Fondurile cinegetice și gestionarii acestora

147

Tabelul nr. 11

Nr.

Fond cinegetic - număr și denumire

Gestionar

Suprafață

totală

(ha)

Din

care

pe

raza

ariei

protejate în %

Fondurile cinegetice și gestionarii acestora din Parcul Național Piatra Craiului

1

22 - Rucăr

Asociația Ocolul Silvic Carpathia

10843

0

2

23 - Dâmbovicioara

Jderul Argeș 2006

11875

31

3

28 - Moeciu

Asociația Județeană a Vânătorilor

Sportivi Brașov

11107

10

4

29 - Piatra Craiului

Asociația Județeană a Vânătorilor

Sportivi Brașov

10469

65

5

31 - Bârsa

Asociația de Vânători Bârsa Brașov

13126

1

Fondurile cinegetice și gestionarii acestora din ROSCI0194 Piatra Craiului

1

22 - Rucăr

Asociația Ocolul Silvic Carpathia

10843

6

2

23 - Dâmbovicioara

Jderul Argeș 2006

11875

51

3

28 - Moeciu

Asociația Județeană a Vânătorilor

Sportivi Brașov

11107

0,5

4

29 - Piatra Craiului

Asociația Județeană a Vânătorilor

Sportivi Brașov

10469

56

5

31 - Bârsa

Asociația de Vânători Bârsa Brașov

13126

1

Există interese în privința conservării naturii: Administrația Parcului Național Piatra Craiului R.A., Fundația Conservation Carpathia.

Există firme și asociații de turism rural: Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural Brașov și Argeș, Asociația de turism Plaiuri Zărneștene, Asociația pentru Promovarea Programelor pentru Tineret- Pitești.

ONG-uri: Clubul pentru Protecția Naturii și Turism - Brașov; Amicii Salvamont- Brașov; România Pitorească- Pitești, Liliecii Brașov, Asociația Renaturopa, Asociația Sport & Natură Piatra Craiului Zărnești, Asociația Alpin Club Brașov, Asociația Alpin Club Zărnești, Asociația Floare de Colț Brașov, Asociația Focul Viu București, Asociația SKV.

Formațiile Salvamont Zărnești și Câmpulung.

Utilizarea terenurilor

Păduri

Pădurile din cadrul ariei protejate aparțin din punct de vedere administrativ ocoalelor silvice: Brașov, Regia Publică Locală a Pădurilor Zărnești, Bucegi Piatra Craiului, Păpușa Rucăr, Asociația Ocolul Silvic Carpathia și Dragoslavele. Pădurile sunt încadrate din punct de vedere amenajistic în grupa I funcțională cu rol de protecție și producție - 92% și în grupa a II-a funcțională cu rol de producție - 2%, restul fiind terenuri cu altă destinație decât cultura silvică. 43% din păduri sunt excluse de la tăieri, iar pe 24% se efectuează numai tăieri de conservare.

Pentru

aceste

ocoale

managementul

pădurilor

se

realizează

pe

baza amenajamentelor silvice detaliate în tabelul nr. 12.

Ocoale silvice, păduri particulare și amenajamente silvice

Tabelul nr. 12

Nr.

Ocolul Silvic

Anul realizării Amenajamentului -

stadiu actual

Proiectant

1

Ocolul Silvic Brașov sau fostul

Ocolul Silvic Zărnești

2005

ICAS Brașov

2

Ocolul Silvic Câmpulung sau fostul

Ocolul Silvic Rucăr

2010

ICAS Pitești

3

Ocolul

Silvic

Bucegi-Piatra

Craiului

2004

S.C.

Tehnoforest

S.R.L. Brașov

4

Ocolul Silvic Păpușa -Rucăr

2015

S.C. Uno Trading

S.R.L. Brașov

5

Ocolul Silvic Dragoslavele

2004

S.C. Alfrid S.R.L.-

Pitești

6

Regia Publică Locală a Pădurilor

Zărnești R.A.

2014

S.C.

IRISILVA

S.R.L. Brașov

7

Asociația Ocolul Silvic Carpathia

2015

S.C. Forest Grup Proiect

S.R.L.

București

8

Pădurea particulară Stănescu

2012

S.C. Uno Trading

S.R.L. Brașov

9

Pădurea particulară Băjan Cornelia

2010

SC Lintescu Forest

2003 S.R.L. Pitești

Pășuni. Pășunile din Parc se află în administrația orașului Zărnești: Tămașul, comunelor Moeciu: Zănoaga, Curmătura și Vlădușca, și Dâmbovicioara: Pietricica, Plaiul Mare, Funduri Prelungi și Funduri, și sunt pășunate de animalele locuitorilor din comunele mai sus amintite, dar și din alte localități din vecinătatea Parcului.

Fânețe. Fânețele sunt folosite de către populația locală în scopul obținerii de furaj pentru animale, cu excepția fânețelor care sunt în administrația ocoalelor silvice și sunt folosite pentru hrana suplimentară a vânatului.

Mici ferme individuale/gospodării.

Zone conservate: creastă, chei, păduri inaccesibile. Zona de creastă aflată în raza județului Brașov este în administrația primăriei Zărnești, iar cea din raza județului Argeș este în administrația OS Rucăr și este folosită numai în scopuri turistice. Cheile sunt incluse în amenajamentele silvice ca terenuri neproductive fiind folosite în scopuri turistice. Pădurile inaccesibile sunt incluse, de asemenea, în amenajamentele silvice, ele vegetând în stare naturală.

Relații:

Populația locală folosește fânețele.

Populația locală administrează fermele.

Investitorii în turism schimbă folosința terenului din ferme în construcții.

Turiștii vizitează ariile conservate.

Turiștii vizitează gospodăriile.

Consiliul local închiriază pășunile, în conformitate cu hotărârile aprobate.

Stăpânii de munte exploatează pășunile.

Pădurea furnizează lemn și slujbe populației.

Stăpânii de munte pășunează ilegal în ariile conservate și păduri.

Harta utilizării terenurilor este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de Management.

Situația juridică a terenurilor

Situația juridică a terenurilor este prezentată în tabelele nr. 13 și 14.

Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor este inclusă în Anexa nr. 17 la Planul de Management.

Administratori și gestionari

Administratorii și gestionarii terenurilor din aria protejată sunt prezentați în tabelele nr.

15 și 16.

Harta tipurilor de administrare ale terenurilor este inclusă în Anexa nr. 18 la Planul de Management.

Managementul apelor

Managementul apelor și al lucrărilor hidrotehnice de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului și situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului este asigurat de către Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea și Olt, respectiv Sistemul de Gospodărire al Apelor Argeș și Brașov, cu scopul de a asigura sănătatea și siguranța populației, din considerente de interes/utilitate publică, inclusiv de ordin social sau economic. În vederea executării lucrărilor de întreținere, reabilitare și modernizare a construcțiilor hidrotehnice din administrarea Administrației Naționale “Apele Române”, atât în regim normal cât și în regim de urgență, sunt permise intervențiile, potrivit prevederilor legale.

Drepturi de proprietate în cadrul Parcului Național Piatra Craiului

151

Tabelul nr. 13

Total suprafață - ha

14766

Biserica Ortodoxă Zărnești

153.67

pădure

148.82

teren neproductiv

4.86

Consiliul Local al Comunei Bran

4.79

pășune

4.79

Consiliul Local al Comunei Dâmbovicioara

607.69

pădure

93.42

pășune

514.26

Consiliul Local al Comunei Fundata

5.69

pășune

5.69

Consiliul Local al Comunei Moieciu

1683.51

pădure

475.71

pășune

1200.27

pășune împădurită

1.81

teren neproductiv

5.71

Consiliul Local al Comunei Rucăr

131.64

pășune

131.64

Consiliul Local al Orașului Zărnești

1685.29

pădure

607.50

pășune

582.68

pășune împădurită

0.26

teren neproductiv

494.84

Fundația Conservation Carpathia

2309.86

pădure

2200.55

pășune

6.08

teren neproductiv

103.23

Întreprindere individuală

2.39

pășune

2.39

Obștea Dragoslavele

7.59

pădure

7.59

Obștea Moșnenilor Rucăreni și Dâmbovicioreni

344.28

pădure

344.28

Persoană fizică

4219.90

curți construcții

7.70

teren neproductiv

185.33

pădure

2418.51

pășune

1453.78

pășune împădurită

0.12

rețele electrice

0.32

152

teren arabil

0.40

terenuri administrative

4.55

Persoană juridică

1.46

pășune

0.30

terenuri administrative

1.17

Statul român

3757.44

curți construcții

5.71

pădure

3615.62

rețele electrice

0.16

teren neproductiv

134.16

pășune

1.80

Drepturi de proprietate în ROSCI 0194 Piatra Craiului

153

Tabelul nr. 14

Total suprafață - ha

15867.04

Biserica Ortodoxă Zărnești

152.05

pădure

147.30

Teren neproductiv

4.74

Consiliul Local al Comunei Bran

3.82

pășune

2.78

pășune împădurită

1.04

Consiliul Local al Comunei Dâmbovicioara

1070.30

pădure

93.42

pășune

976.87

Consiliul Local al Comunei Fundata

13.49

pășune

13.49

Consiliul Local al Comunei Moieciu

789.41

pădure

475.71

pășune

306.17

pășune împădurită

1.81

teren neproductiv

5.71

Consiliul Local al Comunei Rucăr

331.81

pășune

331.81

Consiliul Local al Orașului Zărnești

1698.87

pădure

607.94

pășune

595.83

pășune împădurită

0.26

stâncărie

494.84

Fundația Conservation Carpathia

2502.43

pădure

2392.23

154

pășune

6.8

rețele electrice

0.16

teren neproductiv

103.23

Obștea Dragoslavele

4.85

pădure

4.85

Obștea Moșnenilor Rucăreni și Dâmbovicioreni

344.28

pădure

344.28

Persoană fizică

4963.32

curți construcții

8.51

teren neproductiv

290.93

pădure

3349.59

pășune

1159,39

pășune împădurită

0.12

rețele electrice

0.71

teren arabil

0.47

terenuri administrative

4.41

Persoană fizică autorizată

59.79

pășune

59.79

Persoană juridică

6.72

pășune

5.55

terenuri administrative

1.17

155

Statul român

4075.10

curți construcții

6.57

pădure

3895.63

pășune împădurită

0.92

rețele electrice

0.40

teren neproductiv

166.12

pășune

5.46

156

Drepturi de administrare în Parcului Național Piatra Craiului

Tabelul nr. 15

Total suprafață - ha

14766

Consiliul Local al Comunei Bran

4.79

pășune

4.79

Consiliul Local al Comunei Dâmbovicioara

514.26

pășune

514.26

Consiliul Local al Comunei Fundata

5.69

pășune

5.69

Consiliul Local al Comunei Moieciu

1190.36

pășune

1190.36

Consiliul Local al Comunei Rucăr

131.64

pășune

131.64

Consiliul Local al Orașului Zărnești

1061.47

pășune

582.68

teren neproductiv

478.79

Întreprindere individuală

2.39

pășune

2.35

OS Carpathia

2309.86

pădure

2200.55

pășune

6.08

teren neproductiv

103.23

OS Dragoslavele

7.59

pădure

7.59

OS Papușa-Rucăr

956.14

teren neproductiv

22.27

pădure

932.32

pășune

1.55

Persoană fizică

2716.14

curți construcții și pășune

4.55

curți construcții

7.70

pădure

1179.05

pășune

1450.75

157

pășune împădurită

0.12

rețele electrice

0.32

teren neproductiv

73.26

teren arabil

0.40

Persoană fizică (fără contract de administrare)

56.71

pădure

56.71

Persoană juridică

1.46

curți construcții și pășune

1.17

pășune

0.30

RNP ROMSILVA, OS Brașov

2880.32

pădure

2839.21

teren neproductiv

39.63

pășune

1.48

RNP ROMSILVA, OS Câmpulung

1634.79

curți construcții

5.71

pădure

1442.81

rețele electrice

0.16

teren neproductiv

184.33

pășune

1.79

RPL Bucegi-Piatra Craiului RA

543.27

pădure

525.83

158

pășune

8.55

pășune împădurită

1.81

teren neproductiv

5.71

pășune

1.36

RPLP Piatra Craiului RA

749.12

pădure

727.95

pășune împădurită

0.26

teren neproductiv

20.91

Drepturi de administrare în ROSCI 0194 Piatra Craiului

159

Tabelul nr. 16

Total suprafață - ha

15867.04

Consiliul Local al Comunei Bran

3.82

pășune

2.78

pășune împădurită

1.04

Consiliul Local al Comunei Dâmbovicioara

976.87

pășune

976.87

Consiliul Local al Comunei Fundata

13.49

pășune

13.49

Consiliul Local al Comunei Moieciu

296.26

pășune

296.26

Consiliul Local al Comunei Rucăr

331.81

pășune

331.81

Consiliul Local al Orașului Zărnești

1074.62

pășune

595.83

teren neproductiv

478.79

OS Carpathia

2502.43

pădure

2392.23

pășune

6,8

rețele electrice

0.16

teren neproductiv

103.23

OS Dragoslavele

4.85

pădure

4.85

OS Papușa-Rucăr

957.38

teren neproductiv

22.27

pădure

933.56

pășune

1.55

Persoană fizică

2661.47

curți construcții și pășune

4.41

curți construcții

7.70

pădure

1418.56

160

pășune

1153.7

pășune împădurită

0.12

rețele electrice

0.71

teren neproductiv

75.81

teren arabil

0.47

Persoană fizică (fără contract de administrare)

704.04

curți construcții

0.81

pădure

625.93

teren neproductiv

77.31

Persoană fizică autorizată

59.79

pășune

59.79

Persoană juridică

6.72

curți construcții și pășune

1.17

pășune

5.55

RNP ROMSILVA, OS Brașov

2784.36

pădure

2743.25

teren neproductiv

39.63

pășune

1.48

RNP ROMSILVA, OS Câmpulung

2197.93

curți construcții

6.57

pădure

1939.89

161

pășune împădurită

0.92

rețele electrice

0.40

teren neproductiv

242.03

pășune

8.13

RPL Bucegi-Piatra Craiului RA

543.00

pădure

525.56

pășune

9.91

pășune împădurită

1.81

teren neproductiv

5.71

RPLP Piatra Craiului RA

748.19

pădure

727.14

pășune împădurită

0.26

teren neproductiv

20.79

162

Administrarea fondului forestier se face în baza amenajamentelor silvice.

Infrastructură și construcții

Pe teritoriul ariei protejate, în afara zonelor de intravilan, există următoarele construcții:

cabana Curmătura în proprietate privată;

cabana Brusturet în proprietate privată;

refugiile din Vârful Ascuțit sau Refugiul C. Lehman, Șaua Funduri, Șpirlea, Șaua Grind, Diana, Cabana Ascunsă, refugiul Grind în administrarea APNPC;

refugiile Salvamont Curmătura și Prăpăstii în proprietatea Serviciului Public SALVAMONT Zărnești;

cabana Garofița Pietrei Craiului, în proprietate privată;

cabana Valea lui Ivan în proprietate privată;

cabana de vânătoare de la Brusturet în proprietatea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, în administrarea Asociației de vânătoare Hunter Club Pitești;

cabana Pietricica, în proprietate privată;

saivan+casă în proprietate privată în zona Văii Crăpăturii;

saivan proprietate privată în zona Podu lui Venghel;

imobil proprietate privată în zona Podu lui Călineț;

2 imobile proprietate privată în zona Valea Tămașului;

imobil în proprietate privată în zona Văii Crăpăturii;

imobil în proprietate privată în zona Peșterii Dâmbovicioara;

biserică+2 case în proprietate privată la Colții Chiliilor;

3 imobile proprietate privată în zona Plaiu Foii.

Stâne:

Zănoaga;

Curmătura - 2;

Vladușca - 2;

Coja - 2;

Pietrele - 2;

Grind;

Curmătura Groapelor;

Plai - 2;

Tămășel;

Funduri;

Pietricica.

Patrimoniu cultural

Prezența mărturiilor arheologice și istorice. Date istorice Zărnești

Pe teritoriul Zărneștiului s-au găsit două pietre funerare și unele cărămizi pe suprafețele cărora se află imprimată ștampila legiunii a XIII-a Gemina. O altă descoperire importantă o reprezintă tezaurul monetar descoperit la Zărnești-Bran constând din monede mici de bronz datând din secolele III-IV e.n., având pe ele efigia mai multor împărați romani.

Legenda locală vorbește de existența unei „Villa Zernensis”, care se trăgea de la un baci pe nume „Zerne” și al cărui fiu ar fi închegat o așezare pe nume „satul lui Zerne” în memoria tatălui lui.

La începutul mileniului trecut, Transilvania, formată din mici voievodate, devine o pradă ușoară pentru invazia maghiară.

Secolele XIII-XIV cuprind perioada colonizărilor săsești în Transilvania, Banat, respectiv țara Bârsei și primele atestări documentare ale Tohanului din 1294, respectiv Zărnești din 1367 sub denumirile de „Tuhan” și „Zernehaza”. Tohanu nou este atestat documentar de abia în 1769 și apare ca rezultat al expulzării locuitorilor Tohanului din vechea vatră deoarece nu vroiau să-și schimbe religia strămoșească.

Epoca medie este marcată de o serie de năvăliri în Țara Bârsei care nu au ocolit localitățile Zărnești și Tohan. De asemenea, este semnalat interesul marilor latifundiari maghiari și sași de a intra în posesia așezărilor mai sus amintite până în secolul al XVI-lea, când intră sub administrația orașului Brașov.

Prima invazie turcească în Țara Bârsei are loc în 1421, când satele Tohan și Zărnești sunt incendiate. Populația se retrage în zona unde se află astăzi schitul de la „Colții Chiliilor”. Ulterior mai au loc și alte invazii, populația retrăgându-se în munți din calea năvălitorilor.

În 1660 locuitorii din zonă îl sprijină pe Gheorghe Rakoczi la cucerirea cetății Bran.

Ultima incursiune turcească are loc în 1690 când are loc „Lupta de la Zărnești”.

La 1848 românii din Țara Bârsei se ridică și ei la luptă pentru drepturi egale cu celelalte minorități privilegiate. Revoluția a avut un efect benefic asupra românilor din Transilvania, prin desființarea iobăgiei din imperiul austriac.

Tinerii din Zărnești vor participa și ei la evenimentele din 1877-1878 împotriva Imperiului Otoman.

Primul război mondial și-a întins tentaculele distrugătoare și asupra acestei așezări.

Acum cade martir dr. av. Ioan Senchea.

Perioada

interbelică

este

caracterizată

prin

stabilitate,

liniște

și

prosperitate economică, culminând cu anii 1938.

Al doilea război mondial răpește numeroși tineri din localitate, iar alții vor fi luați prizonieri.

Peștera și Măgura

Perioada Paleoliticulului mijlociu și superior: unelte de silex descoperite în peșterile de la Valea Coacăzei, Peștera Mare din satul Peștera și cea de la Gura Cheii Râșnov, la 15 km E de Zărnești. Eneoliticul este reprezentat de fragmente de silex din topor, vârf de lance la Drumul Carului din Moeciu de Jos.

Arealul ocupat în prezent de satele Peștera și Măgura erau ocupate de păduri. Specialiștii geografi au arătat că “în platformă se remarcă în mod deosebit intervenția de durată a omului, care a transformat pe suprafețe întregi vegetația primară forestieră într-o vegetație secundară ierboasă cu pajiști”. S-au produs defrișări masive în aceste areale pentru necesități de cultură și pășunat.

Prin migrația populației din Zărnești și Tohan care a crescut în decursul timpului, zona s-a populat. Mari suprafețe erau arendate de către Brașov locuitorilor pentru pășunat.

Muntele Vlădușca era pășunat de la 1650. Numele vine de la o persoană numită Vlădușcă, ce arendează muntele în 1701 .

Rucăr și Dâmbovicioara

Cele mai vechi urme ale existenței umane pe teritoriul localității Rucăr datează din perioada stăpânirii romane în Dacia, la Rucăr fiind construit un „castellum” distrus în timpul evenimentelor din 117-118 d.Ch. Cea mai veche atestare documentară se consemnează, în cazul satului Rucăr, la 1377. Rucărul a fost martorul deselor treceri de oști înspre Transilvania, sau de aici spre Țara Românească: Vlad Țepeș în 1459 spre Transilvania, Ștefan Bathory în 1476 spre Țara Românească, Mihnea al III-lea la 1658. Pe teritoriul satului

s-au dat luptele lui Radu de la Afumați cu turcii. Sigismund de Bathory a poposit la Rucăr cu oastea timp de o săptămână. Sunt binecunoscute în sat urmele răscoalei lui Tudor Vladimirescu din 1821. O parte din armata lui Ipsilanti și a lui Tudor a trăit o vreme pe teritoriul Rucărului. În 1848 se retrage guvernul provizoriu. Războiul de independență a cerut multe jertfe și din Rucăr. În timp de pace Rucărul dispunea de o formație grănicerească pentru paza frontierei și a trecătorii. În 1916 au venit la Rucăr mai multe formațiuni militare și s-au construit mai multe drumuri strategice înlesnindu-se transportul munițiilor și a echipamentului militar.

După îndârjite lupte de stradă, brigada a VII-a alpină a ocupat Rucărul la 1 octombrie 1916. În cursul zilei de 2 octombrie a intrat în Rucăr și divizia 76 germană. O parte însemnată a satului a fost distrusă de tunurile germane. Au ars și au fost distruse 148 de case. În memoria tinerilor căzuți în război satul a ridicat în centru, pe șoseaua națională Rucăr- Brașov un monument.

Încă înainte de venirea romanilor și așezarea lor în vechea Dacie, în partea superioară râului Dâmbovița, oamenii acestor locuri și-au organizat viața și munca în devălmășie.

Aici în partea de nord a județului Muscel, s-au înjghebat primele formațiuni politice numite cnezate, având în frunte un cneaz, rezultând din unirea mai multor obști. În zona Parcului obștile moșnenilor rucăreni dețineau următorii munți: Păltinetul, Valea Largă, Valea lui Ivan, Tămășelul, Tămașul Mare, Cascoe, Plaghia.

Stăpânită în devălmășie de către cnezi/moșneni rucăreni urmași ai moșilor și cetelor, averea obștească începe treptat să treacă în stăpânire domnească și apoi boierească.

Astfel, pe la anul 1421 este semnalat la Rucăr un țar numit Alexandru care se dă fiu al marelui voievod Mircea. În secolul al XV- lea și în primul deceniu al secolului al XVI- lea o parte din moșia obștească rucăreană devine domnească, iar în anul 1502 devine și boierească sub stăpânirea jupânului Neagoe.

În perioada următoare Rucărul cu toți munții trece în proprietatea voievodului Mihai Viteazul, iar după trecerea acestuia în neființă revine în stăpânirea doamnei Florica, fiica voievodului.

Prin hrisovul dat de voievodul Matei Basarab la 28 decembrie 1633, strămoșii rucărenilor de astăzi s-au răscumpărat din rumânie de la stăpânii lor, devenind iarăși stăpâni peste moșia obștească. Vremurile grele care s-au abătut asupra satului, dările din ce în ce mai mari, abuzurile vameșului conducător al vămii domnești, i-au determinat pe mulți rucăreni să ia drumul pribegiei. Ei au ajuns până în Moldova în ținutul Vrancei. Emigrarea în Moldova a continuat și în secolul al XVIII-lea.

În vederea stăpânirii părții ce a revenit moșnenilor în proprietatea obștească, obștea prin preoții și bătrânii sau “uncheșii” satului au elaborat Cărți de moș, act de proprietate recunoscut atât de moșneni cât și de autorități. În anul 1797 moșnenii s-au adunat în curtea bisericii și au hotărât ce parte revine fiecărui moș cu cetașii lui, eliberându-se 54 carâi de moși.

Ca urmare a răscoalei din 1911, potrivit Codului Silvic a avut loc întocmirea actelor necesare constituirii obștei.

Semnificație și interes pentru zonă

În 1873 - 10 alpiniști brașoveni hotărăsc pe creasta Pietrei Craiului, entuziasmați de frumusețea acestui munte, înființarea Clubului Alpin al Transilvaniei sau Siebenburgisher Alpinverein in Kronstadt, ce a intrat ulterior în componența unuia din cele mai importante cluburi alpine din Europa - Clubul Carpatin al Transilvaniei sau Siebenburgisher Karpaten Verein - S.K.V.. Scopul asociației era: “ cercetarea Carpaților Transilvaniei și regiunilor învecinate pentru efectuarea de excursii și înviorarea interesului pentru acești munți“.

Realizări - excursii colective, publicații, întreținerea potecilor, construirea de adăposturi și reglementarea profesiunii de călăuză. Anuarele S.K.V. apărute în 56 de volume din 1881 - 1944, sunt adevărate enciclopedii ce conțin date despre faună, floră din Carpați, inclusiv din Piatra Craiului.

Emmanuel de Martonne, care a trăit între 1873 - 1955, în lucrarea “ Lucrări geografice despre România”, descrie Piatra Craiului ca fiind “Un accident în geografia Carpaților Meridionali“.

2.4.1.6.2. Administrare în trecut

La 25 aprilie 1651, Gheorghe Rakoczi al II - lea, principele Transilvaniei, atribuie brașovenilor printr-o scrisoare “donațională și de schimb“ cetatea și domeniul Bran. Prin acest act Brașovul devine proprietar al cetății Bran și satelor aparținătoare.

În 1880 - se înființează Ocolul Silvic Zărnești sub administrație forestieră austro -

ungară.

Majoritatea terenurilor care formează în prezent pășunile comunelor Moeciu și

Dâmbovicioara incluse în Parc au fost la origine păduri. Ele au fost transformate în pășuni datorită creșterii populației din zonă. Pășunile actuale au fost obținute de comunele Moeciu și

Dâmbovicoara prin împroprietărire în urma Reformei Agrare din 1921. În anul 1949, în urma deciziei 1918 a Consiliului de Stat, actualele pășuni au trecut în administrarea organelor agricole aparținând Ministerului Agriculturii. În anul 1983, prin Decretul prezidențial nr. 72/1983, toate pășunile montane au fost preluate de Ministerul Silviculturii; Zănoaga, Curmătura și Vlădușca la Ocolul Silvic Zărnești, iar Pietricica, Plaiul Mare, Funduri și Funduri Prelungi, la Ocolul Silvic Rucăr. Pentru aceste pășuni s-au întocmit amenajamente silvopastorale după care au fost gospodărite până în 1990. După aceasta cele 7 trupuri de pășune au trecut din nou în posesia și administrarea comunelor Moeciu și Dâmbovicioara, situație ce se menține și în prezent.

În 1948, prin constituție, toate pădurile sunt trecute în proprietatea statului român.

În 1938 are loc prima acțiune de protecție în Piatra Craiului când în Jurnalul Consiliului de Miniștri

nr. 645

s-a înființat Rezervația Naturală Piatra Craiului, pe o suprafață de 440 ha.

Suprafața ocrotită crește succesiv până în anul 1990. Prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător nr. 7/1990, Piatra Craiului este menționată drept Parc Național, statut susținut de Legea mediului nr. 137/1995, prin care 2 600 ha devin rezervație integrală și 5 500 ha zonă tampon.

În 1992 cu ocazia lucrărilor de reamenajare executate de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Brașov se ține cont de prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător nr. 7/1990 privind constituirea rezervației integrale și zonei tampon.

Peisajul

Principalul peisaj din Piatra Craiului poate fi considerat masivul calcaros înconjurat de păduri și pajiști, în unele locuri apărând și o componentă umană, respectiv satele risipite și odăile.

Principalele unități peisagistice sunt:

creasta calcaroasă, impresionantă, cu altitudini de peste 2000 m, ce se desfășoară pe 25 km lungime;

pajiștile alpine, stâncoase, cu specii de plante calcifile, cu insule de jneapăn, adevărate bijuterii ale parcului. În timpul verii aici apare și elementul antropic, respectiv ciobani cu turme de oi;

grohotișurile calcaroase, de o mare frumusețe, caracteristice pentru Piatra Craiului;

pădurile, de fag, de amestec și de conifere, care urcă de multe ori până în stâncărie;

fânețele de la baza masivului;

peisaj antropic - satele Peștera și Măgura cu case risipite, și odăi, cu gospodării tradiționale.

Turism și facilități de turism

Cea mai dezvoltată formă de turism în zonele înconjurătoare ariei protjate este agroturismul care funcționează atât în cadrul unor asociații de turism la nivel regional și național, cât și la nivel individual. Pe teritoriul Parcului cele mai întâlnite activități turistice se leagă de drumeții și ascensiuni montane precum și de activitățile specifice de camping .

Evaluare

Cea mai la îndemână metodă de a cunoaște caracteristicile, structura activităților de vizitare în Parcul Național Patra Craiului este monitorizarea vizitatorilor prin sondaje efectuate pe bază de chestionare. Chestionarele se adresează turiștilor întâlniți în parc, iar completarea, centralizarea și interpretarea rezultatelor duc la conturarea imaginii activităților și facilităților de vizitare din parc și din comunitățile locale.

Primele runde complete de monitorizare a activităților turistice s-au desfășurat în anii 2000 și respectiv 2003, când s-a urmărit obținerea

aprecierii cantitative și calitative a fluxului turistic în zonă. Ulterior s-a realizat doar monitorizarea cantitativă a fluxului turistic în Parcul Național Piatra Craiului.

Aceste prime rezultate ne ajută la înțelegerea fenomenului de vizitare în Piatra Craiului și, de asemenea, la găsirea unor soluții de organizare a vizitării.

Pe parcursul implementării planului de management al vizitatorilor, “monitorizarea vizitării” devine un important instrument de control al eficacității acestuia și asigură feed- backul permanent necesar corectării din mers a strategiei. Desigur, monitorizarea vizitatorilor are în mod necesar un caracter permanent și devine un instrument necesar păstrării echilibrului fragil între scopul principal al existenței PNPC, conservarea biodiversității și dezvoltarea turismului în zonă.

Conform sondajului menționat mai sus, anual Parcul Național Piatra Craiului este vizitat de circa 110000 de vizitatori. Privind motivele venirii în Piatra Craiului acestea sunt în ordinea importanței după cum urmează: Muntele, Natura, Evadare din oraș, pentru a fi singur,

pentru a fi cu familia, pentru a campa. Astfel, enumerarea relevă faptul că cele mai frecvente motive ale vizitării sunt legate de unicitatea reliefului și naturii în Piatra Craiului.

Din totalul turiștilor, circa 48% sunt tineri între 18-29 ani, 45% au vârste cuprinse între 30-49 ani, iar 6% sunt tineri sub 18 ani. Aceste procente arată ponderea ridicată a numărului de vizitatori tineri din totalul fluxului de vizitatori și indică necesitatea existenței unui sistem bine pus la punct de informare și educare a vizitatorilor, atât din punct de vedere al periculozității masivului muntos, cât și referitor la potențialul impact negativ al unor activități care nu se încadrează în standardele de vizitare a unui parc național. Oportunitatea deosebită a prezenței tinerilor în Parcul Național Piatra Craiului o contituie dorința acestora de a ajuta și de a se implica în acțiuni pozitive de voluntariat pentru protejarea naturii, fapt care

sporește

importanța

activităților

de

educare

care

trebuie

desfășurate

de

către administrația parcului.

Un aspect important al fenomenului de vizitare este durata vizitei în parc: circa 25% din turiști stau o zi sau mai puțin, 40% între două și trei zile, 25% stau între patru zile și o săptămâna. Numai 10% din turiști stau mai mult de o săptămână. Dintre vizitatorii care stau mai mult decât o zi în parc, 64% din turiști folosesc camparea la cort, iar dintre aceștia 24% nu folosesc zonele cvasiorganizate pentru campare din Plaiul Foii, Curmătura, Brusturet. Aproximativ jumătate dintre vizitatorii care stau mai mult de o zi desfășoară numai activități specifice campării: plimbări scurte, grătare, activități recreative în jurul cortului, în special în zonele de pe Valea Bârsei-Plaiul Foii, zona Văii Dâmbovicioarei-Brusturet. Un aspect special este reprezentat de zona de campare de la Curmătura unde anual campează peste 15000 de vizitatori și care datorită faptului că este o zonă sensibilă din punct de vedere al conservării biodiversității, necesită măsuri speciale de informare-îndrumare și educare a vizitatorilor.

Vizavi de structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare folosite, din totalul vizitatorilor Parcului Național, numai 20% folosesc pensiunile din comunitățile locale, iar 27% înnoptează la cabanele montane și refugiile alpine. Deși numărul pensiunilor din Parcul Național precum și din zonele adiacente a crescut la câteva sute în Măgura, Peștera Șirnea, Zărnești, Moieciu, Dâmbovicioara, Sătic, Ciocanu, dintre vizitatorii parcului național doar 20% folosesc aceste structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Mai mult de 60% din clienții pensiunilor nu întreprind practic excursii în masivul Piatra Craiului, ci se mulțumesc cu contemplarea peisajelor rurale și montane, cu experimentarea mâncărurilor și obiceiurilor tradiționale, se odihnesc în condiții de liniște și aer curat. Materiale informative precum și sprijin acordat de către echipele Salvamont și administrația parcului sunt necesare în zona refugiilor montane.

Dintre vizitatorii parcului, circa 65% menționează zona de creastă, împărțită în două sectoare, ca fiind destinația principală a vizitei, trecerea prin această zonă având un caracter pasager în timp ce zonele unde se înregistrează durate mai lungi de ședere sunt cele tradiționale pentru campări: Plaiul Foii, Brusturet, Curmătura.

La capitolul cheltuieli pe perioada vizitei, turiștii, în mare majoritate, își permit să cheltuiască numai 50-80 lei pe zi.

Un aspect important al structurii populației care vizitează Piatra Craiului îl constituie proporția relativ scăzută a turiștilor străini care vizitează PNPC, respectiv 4%. Din cauza acestui procent mic, evaluarea fenomenului de vizitare este semnificativă numai pentru turiștii români. În ultimii ani, însă, s-a constatat un aflux mai mare al turiștilor străini, estimările fiind că acest procent se situează în prezent în jurul valorii de 10%.

Numărul de vizitatori în parc este în creștere și implicit impactul potențial asupra zonelor naturale ale parcului va crește în următorii ani dacă nu se implementează măsuri coerente de informare - educare a vizitatorilor și dirijare a fluxului turistic.

Facilități

Conform datelor obținute de la Ministerul

Economiei, în Bran, Zărnești, Predeluț, Moeciu, Peștera, Măgura, Fundata, Șirnea existǎ circa 200 pensiuni autorizate oficial. Un număr destul de mare de pensiuni nu sunt încă autorizate sau sunt în curs de autorizare. Clasificarea pensiunilor este de la una la trei ”margarete”, cu media la două “margarete”. Dintre asociațiile la nivel național, cea mai reprezentativă este Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural cu un număr de 120 de pensiuni acreditate în zona Bran, Moeciu,Predeluț, Șirnea și un număr de 30 de pensiuni pe raza comunei Rucăr. Sistemul de clasificare a pensiunilor ANTREC este similar celui oficial, în loc de stele sunt clasificate simbolic cu margarete. Categoria medie este cea două „margarete” cu grup sanitar, apă caldă, încălzire cu lemne în sobe de teracotă. O parte din pensiuni sunt

încadrate la trei

„margarete”, având condiții mai deosebite de cazare.

Din datele sumare de mai sus se poate concluziona că există un mare număr de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona adiacentă PNPC. Desigur, ar fi necesară o clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în funcție de apropierea de PNPC, de statutul comunităților față de Parc, de confortul pensiunilor. Din punct de vedere teoretic, oricare din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente ar putea deservi turiști care vizitează Parcul, distanțele față de acesta fiind relativ

mici: 2-15 km.

Comunitățile locale care au influență asupra Parcului datorită poziției, activităților tradiționale desfășurate, proprietăților pe care le au în Parc sunt: Măgura, Peștera, Zărnești, Rucăr, Dâmbovicioara. Conform datelor de la Ministerul Economiei pensiunile autorizate din aceste localități sunt în număr de 15 în Peștera, 12 în Măgura, 20 în Zărnești, 30 pensiuni pe raza comunelor Rucăr și Dâmbovicioara.

O categorie aparte de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare este constituită de cabanele montane din Parc sau aflate în imediata vecinătate a acestuia. Aceste cabane sunt în zona nordică: Gura Râului cu o capacitate de circa 50 locuri, Plaiul Foii cu o capacitate de 50 locuri, Curmătura cu o capacitate de 55 turiști, Cabana de vânătoare Gura Bârsei, iar în zona sudică: cabana Brusturet cu o capacitate de 40 locuri, cabana Garofița Pietrei Craiului cu 50 locuri, cabana

Valea lui Ivan cu 10 locuri, ultima fiind retrocedată vechiului proprietar.

Campingurile reprezintă, de asemenea, o categorie importantă de facilități turistice, acualmente existând campinguri la Plaiul Foii, Curmătura, Brusturet, Fântâna lui Botorog. Lipsa facilităților necesare face ca aceste structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare să nu se ridice la standardele unui camping modern.

În zona montană a Parcului există un număr de refugii montane destinate adăpostirii turiștilor pe perioadă scurtă: Refugiul Vârful Ascuțit, Refugiul Grind, Refugiul Spirlea, Refugiul Saua Funduri, Refugiul Șaua Grind, Cabana Ascunsă, Refugiul Diana. Până la această dată nu există un sistem informațional coerent care să asigure turiștilor toate informațiile necesare la sosirea în zonele adiacente Parcului, adică puncte de informare cu ghizi și dotate cu toate materialele necesare. De asemenea, se resimte lipsa totală sau prezența unor materiale incomplete ca broșuri cu hărți și descrieri de trasee incomplete, fără informații detaliate privind modul de a ajunge în localitățile adiacente Parcului și fără prezentarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente, contacte cu ghizi locali. În ultimii ani Administrația Parcului a reușit să editeze o hartă turistică completă, aflată în anul 2010 la cea de-a treia ediție.

Pe suprafața parcului există 42 de trasee turistice marcate și omologate, cu diverse grade de dificultate, conform anexei nr. 4.

Serviciile de ghizi sunt într-o fază incipientă, există un număr restrâns de ghizi calificați pentru zona montană, lipsește sistemul informațional care să facă legătura între doritorii de excursii și ghizi. Singura organizație abilitată de Ministerul Economiei să califice ghizi montani este „Asociația Ghizilor Montani din România”.

Administrația parcului este în curs de realizare a unui protocol de colaborare cu Asociația Ghizilor Montani.

Există o pagină WEB a parcului -

www.pcrai.ro .

Drumuri: 90 % din limita Parcului este accesibilă din drum auto.

Un rol important în Piatra Craiului îl joacă echipele de intervenție Salvamont care asigură salvarea în condiții de urgență a turiștilor accidentați sau aflați în situații dificile în zona montană. Este vorba despre două echipe: una în partea nordică și una în partea sudică a masivului, care funcționează în cadrul primăriilor Zărnești și respectiv Câmpulung Muscel.

Organizații non-guvernamentale: Clubul pentru Protecția Naturii și Turism- Brașov; Amicii

Salvamont-

Brașov;

România

Pitorească-

Pitești,

Liliecii

Brașov,

Asociația Renaturopa, Asociația Sport & Natură Piatra Craiului Zărnești, Asociația Alpin Club Brașov, Asociația Alpin Club Zărnești, Asociația Floare de Colț Brașov, Asociația Focul Viu București.

Asociații de turism: Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural; Asociația de turism Plaiuri Zărneștene; Asociația pentru Promovarea Programelor pentru Tineret, Agenția Carpathian Natural Tours organizează ture tematice cu ghid pentru turiști străini, Fundația Carpathia, care deține suprafețe importante în partea de sud al parcului, achiziționate în scopul conservării.

Atracțiile turistice din zona adiacentă parcului se pot clasifica în:

Atracții cultural istorice și atracții legate de obiceiuri, tradiții și produse locale

Din această categorie, un punct important este constituit de nucleele de turism rural din zona culoarului Bran Rucăr și mai nou de nucleul de ecoturism din Zărnești. Tot din această categorie un punct important este constituit de Castelul Bran situat în comuna Bran, la o distanță de 300 metri de limita Parcului Național Piatra Craiului. Legenda “Dracula”, țesută în jurul castelului Bran, are aspecte pozitive legate de prezența unui număr mare de vizitatori străini și aspecte negative legate de crearea unei imagini negative unor specii de animale din fauna spontană: lup, lilieci și crearea imaginii conform căreia în natura din zonă sunt elemente supranaturale periculoase.

Atracții strict legate de natură

Existența în apropierea Parcului a punctelor de hrănire-observare a urșilor de pe raza localităților Zărnești și Rucăr, tot mai solicitate de turiștii străini care doresc să observe animale sălbatice în natură și pe bază cărora se pot dezvolta programe turistice.

Stațiuni turistice:

Prezența la 30 de km depărtare de Parc a celei mai mari stațiuni de schi din România -

Poiana Brașov este, desigur, importantă, o parte din turiștii veniți în această stațiune putând fi angrenați în programe de vizitare a PNPC.

2.4.1.8. Educație și facilități de educație

În zonă, majoritatea populației este educată la nivel de liceu, școală profesională sau școală generală.

Tendință actuală: nivelul redus de trai determină scăderea continuă a nivelului de educație la clasele I-VIII.

Bugetele de învățământ ale școlilor din zonă sunt reduse, cadrele didactice calificate preferă zone urbane.

Date statistice referitoare la unitățile de învățământ sunt prezentate în tabelul nr. 17.

Date statistice referitoare la unitățile de învățământ din zona ariei protejate

175

Tabelul nr. 17

Localități/învățământ

Zărnești

Moeciu

Rucăr

Dâmbovicioara

Preșcolar

Grădinițe

4

5

3

2

Copii înscriși

787

150

181

30

Personal didactic

59

7

9

2

Primar și gimnazial

Școli

3

5

2

2

Elevi înscriși

1836

345

757

73

Personal didactic

140

60

54

9

Liceal

Licee

2

-

1

-

Elevi înscriși

710

-

250

-

Personal didactic

100

-

28

-

Brașovul - centru universitar - se află la 30 km de Zărnești.

Există o strategie din partea Administrațiai Parcului Național Piatra Craiului privind activitatea educațională cu specific ecologic, strategie care se centrează în jurul manualului educativ ecologic „Piatra Craiului”.

Manualul educativ ecologic referitor la Parcul Național Piatra Craiului se predă în toate școlile din comunitățile locale, respectiv 11 școli generale, și a fost introdus în alte 25 de școli generale din județele Brașov și Argeș.

Copiii care parcurg materialul sunt incluși într-un program de activități practico- educative care implică excursii, concursuri, tabere.

În cadrul activității de conștientizare publică, cel mai important grup țintă ales îl constituie copiii de vârstă școlară. Țelurile programului pe termen lung se leagă de formarea în rândul copiilor din comunitățile locale și nu numai, a unui comportament responsabil față de natură în general și față de PNPC în particular. Pe termen scurt, programul mizează pe influența puternică pe care o au copiii asupra părinților și asupra comunităților locale în general.

Dintre

rezultatele

programului

menționăm

apropierea

continuă

de

membrii comunităților locale, participarea din ce în ce mai largă a copiilor la acțiuni de ecologizare în Parc, solicitările din partea inspectoratelor școlare de a lărgi pe cât posibil programul educațional și în zone situate la distanță de Parc, reducerea cantităților de deșeuri depozitate necorespunzător de membrii comunităților locale în zona PNPC, îmbunătățirea imaginii Parcului în comunitățile locale.

2.4.1.8. Cercetare și facilități de cercetare

Administrația dispune de o încăpere amenajată ca laborator, de un microscop performant la care se poate atașa o cameră foto, de informații detaliate topografice cu zona parcului și a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului, de o bibliotecă cu peste 200 de volume editate în România și în strainătate, axate pe activități de conservarea naturii și a biodiversității și conexe, diverse determinatoare.

Consiliul Științific al parcului este alcătuit din specialiști reputați, specializați pe majoritatea domeniilor relevante pentru activitatea de conservare din parc, și care pot să îndrume și să sprijine activitatea de cercetare.

2.5. Resurse de management și infrastructura ariei protejate

Sediul administrației parcului se află pe str. Topliței nr. 150, 505800, Zărnești, jud.

Brașov.

În cadrul administrației lucrează 13 persoane, având următoarele atribuții:

director parc;

responsabil comunități locale, educație și investiții;

contabil șef;

responsabil pază și eco-turism;

specialist în științele vieții;

specialist tehnologie informațională și conștientizare publică;

7 rangeri.

Administrația Parcului Național Piatra Craiului R.A. deține un Centru de vizitare cu birouri în localitatea Zărnești și un Punct de informare în interiorul parcului, lângă Cabana Plaiu Foii. Administrația mai deține 5 refugii montane: Vârful Ascuțit, Șaua Grindului, Șaua Funduri, Șpirlea, Diana, toate realizate din module de fibră de sticlă.

Pe suprafața parcului mai există și refugiul Grind, construit anterior înființării parcului, precum și refugiul Cabana Ascunsă, în vecinătatea Padinii lui Călineț.

Administrația este dotată cu 1 autovehicul de teren, 2 utilitare de teren, 1 autoturism,

1 ATV, 1 sanie cu motor, 6 biciclete, precum și echipamente de birou și tehnologie informațională, inclusiv echipamente GIS, GPS.

Administrația deține echipament de teren pentru voluntari și colaboratori, incluzând corturi, binocluri, saci de dormit, cât și echipamente utilizate în analiza florei, faunei precum plase ornitologice,

instrumente de măsurat,

determinatoare.

În

dotarea

personalului administrației există telefoane mobile și stații radio.

Acoperirea cu hărți

Există planuri de bază 1:50000 IGFCOT, 1:5000 sau 1:10000 IGFCOT, ambele cu acoperire completă.

Administrația deține pe lângă hărțile topografice un set de hărți silvice, la scara 1:20000 și 1:50000.

De asemenea, există hărți digitale cu ape, curbe de nivel, folosința terenului, drumuri,

MDT.

Numărul de foi de hartă OCOT, la scara 1:5000 și 1:10000 este de 33.

Politica Administrația Parcului Național Piatra Craiului R.A. este de a produce date digitale pentru toate straturile de interes și de a le integrara într-un sistem de analiză a diverselor fenomene. Pentru aceasta a fost achiziționată o imagine satelitară de mare rezoluție, de la satelitul Ikonos.

Plecând de la aceasta, toate informațiile existente pe hărți vor fi trecute în format digital, aceasta constituind infrastructura de date a Parcului.

Ulterior, datele stocate de urmărire a diverselor fenomene vor genera suport pentru analizele cronologice.

Acoperirea aerofotografică și imagini satelitare și terestre

Există

achiziționate

imagini

satelitare

Ikonos

cu

rezoluție

de

1x1m

spectru pancromatic, cât și rgb la 4x4m. De asemenea, s-au achiziționat ortoimagini anii 2004/2005 cu

mărime

pixel

0,5x0,5

m,

în

sistem

de

proiecție

Stereo

1970.

EVALUĂRI ȘI AMENINȚĂRI

Evaluarea stării de conservare a cadrului fizico-geografic

Cadrul fizico-geografic prin componentele sale justifică crearea Parcului. Creasta calcaroasă, impresionează prin lungimea sa de circa 25 km, fiind cea mai lungă din România. Masivul apare ca un imens martor de eroziune calcaros, fiind în același timp un accident tectonic pozitiv. Relieful carstic prin cele două componente ale sale, exocarstul și endocarstul, amplifică importanța geologică și geomorfologică a masivului - cheile: Prăpăstiile Zărneștiului, Cheile Dâmbovicioarei, numărul mare de peșteri de dimensiuni mici, avenele: Avenul de sub Vârful Grind este golul subteran cu cea mai mare adâncime din România, peste -540 m, după informațiile deținute până în prezent.

Formele unice ale reliefului stâncos, create prin modelarea calcarului de către apă, creează un peisaj impresionant cu o mare valoare estetică.

Pereții cheilor și celelalte formațiuni exocarstice se autoconservă în general, datorită poziționării și a inaccesibilității lor.

Peșterile sunt afectate de prezența antropică, turiștii și localnici aruncând deșeuri, făcând focul în aceste cavități.

Cursurile de apă subterană sunt în general bine protejate prin însăși poziționarea lor în formațiunile carstice, dar există pericolul de poluare directă sau indirectă.

Evaluarea stării de conservare a biodiversității

Evaluarea generală a stării de conservare a biodiversității

Habitatele reprezentative pentru Piatra Craiului sunt pajiștile alpine, grohotișurile calcaroase, stâncăriile care adăpostesc cele mai mari aglomerări de specii endemice din masiv. Aceste habitate se găsesc în general într-o stare bună de conservare.

Starea de conservare a pășunilor este în continuă înrăutățire. Administrația parcului a început să pună în practică măsuri de management adecvate pentru a evita degradarea totală a covorului vegetal și apariția unui fenomen puternic de eroziune a solului.

De o mare importanță sunt molidișurile de limită altitudinală pe calcare, unice în România. Din suprafața totală a pădurilor, 43% sunt excluse de la tăiere, iar pe 24 % din

suprafață, se practică tăieri de conservare.

Starea de conservare actuală a fânețelor este bună, aici practicându-se un cosit tradițional de sute de ani. Cositul se efectuează pe porțiuni mici, vara târziu, începând cu luna iunie, continuându-se până în august după fructificarea speciilor protejate de plante care se găsesc aici. Acest mod de cosire târzie permite plantelor să fructifice și realizează totodată și o împrăștiere a semințelor pe fâneață. Cositul efectuat în acest mod permite o bună dezvoltare și menținere a unor populații bogate de specii de floră protejate ca

Trollius europaeus

- bulbuci, diferite specii de orhidaceae și altele asemenea.

Starea de conservare a grohotișurilor calcaroase este bună. Singura amenințare în prezent vine partea turiștilor care circulă pe trasee nemarcate, favorizând deplasarea grohotișurilor și distrugerea vegetației destul de fragilă în aceste zone.

Cursurile importante de apă: Bârsele, Dâmbovița, Dâmbovicioara sunt în general într- o stare bună biodiversitatea nefiind amenințată în mod vizibil de poluarea apei. Excepția o constituie zonele în care se remarcă prezența gunoiului menajer provenit de la cabane și gospodării particulare ca valea Brusturetului.

Biodiversitatea este bogată având în vedere situarea masivului în zona temperat- continentală a Europei.

Parcul Național Piatra Craiului este renumit în mod special pentru diversitatea sa floristică, din totalul de 1108 specii, 200 fiind incluse în “Lista Roșie a Plantelor Superioare din România” ca specii rare, endemice, vulnerabile sau periclitate. Se remarcă prezența unui număr de 43 de specii endemice carpatice și a două endemisme locale, cel mai important fiind garofița Pietrei Craiului, aleasă ca emblemă a Parcului. Cele mai mari aglomerări din flora endemică se întâlnesc în zona pajiștilor alpine, grohotișurilor și stâncăriilor calcaroase. De asemenea fânețele de la baza masivului adăpostesc populații bogate de specii protejate.

O specie de importanță comunitară o reprezintă gălbenelele -

Ligularia sibirica

întâlnită pe valea Brusturetului, care se găsește într-o stare de conservare nefavorbailă-rea.

Fauna este bogată, dar încă insuficient cunoscută. Se remarcă prezența a 35 de specii de nevertebrate endemice. Aici au fost descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru știință. Menționăm existența a două specii endemice pentru Piatra Craiului:

Nesticus constantinescui

și

Rhagidia carpatica , care au fost semnalate din Peștera Mare a lui Prepeleac și din Peștera Mică a lui Prepeleac, situate în Prăpăstiile Zărneștilor. Aceste specii au o mare importanță științifică, habitatul lor fiind amenințat de influența antropică.

Din cele 108 de specii de păsări identificate până în prezent, 50 se regăsesc în convențiile internaționale ca fiind specii importante și protejate ca atare. Sunt caracteristice și

importante în special speciile caracteristice zonelor stâncoase din Parc ca fluturașul de stâncă

-

Trichodroma muraria . S-a înregistrat un număr extrem de mic de exemplare de acvilă de munte

Aquila

chrysaetos,

existând

pericolul

dispariției

acestora

din

masiv

datorită antropizării și a intensificării turismului în zonele de cuibărit, dar probabil nu mai cuibăresc deja aici, ci numai în Făgăraș.

În parc s-a înregistrat un număr mare de specii de lilieci, respectiv 21 specii. Aceștia au un rol ecologic important. Prezența unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor măsuri adecvate de protejare a lor.

Piatra Craiului adăpostește efective bogate de carnivore și erbivore mari, aflate într-o bună stare de conservare. Populațiile de capră neagră se află însă în declin, în ultima vreme fiind observate tot mai puține exemplare.

Evaluarea starii de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes comunitar s-a realizat pe baza studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS.

Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărui habitat de interes național/comunitar este redată în tabelul nr. 18.

182

Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărui habitat de interes comunitar din ROSCI0194 Piatra Craiului suprapus parțial cu Parcul Național Piatra Craiului, identificat în sit

Tabelul nr. 18

Nr.

Tipul de habitat

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

suprafeței ocupate

structurii și funcțiilor specifice tipului de

habitat

perspectivelor tipului de habitat în viitor, în urma aplicării măsurilor

de management

globală

1

3220 Vegetație herbacee de pe

malurile râurilor montane

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

2

3230

Vegetație

lemnoasă

cu

Myricaria germanica

de-a lungul râurilor montane

nefavorabilă

- inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă - inadecvată

3

4060 Tufărișuri alpine și boreale

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

4

4070* Tufărișuri cu

Pinus mugo

și

Rhododendron myrtifolium

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

5

6170 Pajiști calcifile alpine și

subalpine

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

6

6430 Comunități de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Nr.

Tipul de habitat

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

suprafeței ocupate

structurii și funcțiilor specifice tipului de

habitat

perspectivelor tipului de habitat în viitor, în urma aplicării măsurilor

de management

globală

nivelul câmpiilor, la cel montan și

alpin

7

6520 Fânețe montane

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

8

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin

(Thlaspietea rotundifolii)

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

9

8210 Versanți stâncoși calcaroși

cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

10

8310 Peșteri în care accesul

publicului este interzis

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

11

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-

Fagetum

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

12

9150 Păduri medio-europene de

fag din Cephalanthero-Fagion

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

13

91E0* Păduri aluviale cu

Alnus

nefavorabilă

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă -

183

Nr.

Tipul de habitat

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

suprafeței ocupate

structurii și funcțiilor specifice tipului de

habitat

perspectivelor tipului de habitat în viitor, în urma aplicării măsurilor

de management

globală

glutinosa

și

Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

- inadecvată

inadecvată

14

91Q0 Păduri relictare de Pinus

sylvestris pe substrat calcaros

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

15

91V0 Păduri dacice de fag

(Symphyto-Fagion)

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

16

9410 Păduri acidofile de

Picea

abies

din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

184

Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar s-a realizat pe baza studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS.

Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii de interes național/comunitar este redată în tabelele nr. 19, 20 și 21.

186

Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar din ROSCI0194 Piatra Craiului suprapus parțial cu Parcul Național Piatra Craiului, identificate în sit

Tabelul nr. 19

Nr.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei, în urma aplicării măsurilor de

management

globală

Specii de nevertebrate

1

Rosalia alpina

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă

-

inadecvată

2

Carabus variolosus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

3

Coenagrion ornatum

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă

-

inadecvată

4

Pholidoptera transsylvanica

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

5

Chilostoma banaticum

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

6

Callimorpha quadripunctaria

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Specii de pești

1

Eudontomyzon mariae

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

favorabilă

nefavorabilă

-

inadecvată

2

Cottus gobio

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Nr.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei, în urma aplicării măsurilor de

management

globală

3

Barbus meridionalis

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă

-

inadecvată

nefavorabilă

-

inadecvată

Specii de amfibieni

1

Bombina variegata

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

2

Triturus cristatus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

3

Triturus montandoni .

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Specii de mamifere

1

Canis lupus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

2

Lynx lynx

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

3

Ursus arctos

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

4

Barbastella barbastellus,

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

5

Myotis emarginatus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

6

Miniopterus schreibersi

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

7

Myotis bechsteini

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

8

Myotis blythii

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

9

Myotis myotis

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

187

Nr.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei, în urma aplicării măsurilor de

management

globală

10

Rhinolophus hipposideros

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

11

Rhinolophus blasii

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

12

Rhinolophus euryale

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

13

Rhinolophus ferrumequinum

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

188

Sinteza evaluării stării de conservare a altor specii de interes conservativ din Parcul Național Piatra Craiului studiate în proiectul POS Mediu

Tabelul nr. 20

Nr.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei

globală

Specii de amfibieni

1

Triturus alpestris

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

2

Triturus vulgaris

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

3

Salamandra salamandra

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

4

Hyla arborea

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Nr.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei

globală

5

Bufo bufo

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

5

Rana temporaria

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Specii de păsări

6

Aquila chrysaetos

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă - inadecvată

7

Tetrao urogallus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

8

Aegolius funereus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

9

Picoides tridactylus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

10

Nucifraga caryocatactes

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Specii de mamifere

11

Myotis nattereri

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

12

Myotis daubentonii

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

13

Nyctalus leisleri

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

14

Plecotus auritus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

15

Vespertilio murinus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

189

190

Sinteza evaluării stării de conservare a speciilor emblemă ale Parcului Național Piatra Craiului

Tabelul nr. 21

Nr.

crt.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei

globală

Specii de floră

1

Dianthus callizonus

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Specii de faună

3

Rupicapra rupicapra

favorabilă

favorabilă

favorabilă

favorabilă

Evaluarea stării de conservare a peisajului

Peisajul specific Parcului Național Piatra Craiului rezultat din interacțiunea factorilor fizici, biologici și antropici se afla în prezent într-o bună stare de conservare. Peisajul este însă alterat în unele zone de rezultatele activităților antropice: cariera dezafectată dinspre Prăpăstiile Zărneștiului, construcțiile haotice din Valea Dâmboviței și Dâmbovicioarei, mai puțin din Valea Bârsei; depozitările necontrolate de deșeuri menajere.

Păduri

Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Zonarea funcțională permite conservarea parcelelor din zona de protecție integrală și tampon. Există zone în parc în OS Rucăr, unde retrocedarea pădurilor realizată prin Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, a dus la tăieri rase a unor suprafețe de pădure de către proprietari. În special în anii 2004-2005, și mai apoi sporadic până în 2007, ambii versanți împăduriți ai parcului din județul Argeș au fost supuși unor presiuni din partea noilor proprietari, rezultând o suprafață de aproximativ 290 ha tăieri rase în arboretele de molid. În prezent, aproximativ 50% din aceste suprafețe sunt regenerate, fie artificial, prin plantații, fie pe cale naturală. Administrația realizează un studiu privind starea acestor suprafețe, urmând sa fie apoi stabilit un plan de regenerare a acestora, fie pe cale naturală, fie prin plantații.

Pășuni

Studiul de pășunat realizat în anul 2000, demonstrează că toate pășunile din Parcul Național sunt suprapășunate și că biodiversitatea lor este afectată de acest fenomen.

Fânețe

Unele fânețe sunt împădurite, iar pe altele se practică și fermierit de scară mică. În fânețe se desfășoară activități tradiționale: cositul și pășunatul după cosit, toamna, cu un număr mic de animale de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantități de material lemnos pentru activități gospodărești sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se folosesc îngrășăminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrășăminte organice: gunoi de grajd. Aceste fânețe prezintă o stare bună de conservare și o biodiversitate ridicată.

Evaluarea stării de conservare a moștenirii culturale

Unul din motivele primelor acțiuni de protecție în zona Parcului Național Piatra Craiului îl constituie diversitatea peisajului care a condus la dezvoltarea unui patrimoniu cultural bogat.

Creasta calcaroasă impunătoare și sălbatică, întreruptă de jnepenișuri și pășuni alpine înconjurate de păduri de molid și de amestec, creează un peisaj unic în România. Diversitatea peisajului este sporită de pășunile izolate care creează spații deschise în interiorul pădurii. Acestea sunt ocupate pe timpul verii de turme de oi și vite, potrivit tradițiilor zonei.

Un element caracteristic pentru Parcul Național Piatra Craiului este faptul că se întinde pe 2 județe, Brașov și Argeș, care în trecut au fost incluse în 2 regiuni istorice ale României, care au suferit influențe diferite, Țara Românească și Transilvania. Din acest motiv este interesant de văzut cum cele 2 culturi au evoluat în condiții de mediu asemănătoare. Satele risipite și izolate de la poalele masivului se integrează cu toate aceste elemente naturale, creând o atmosferă de libertate și spațiu. Prelungirea mediului natural în modul de construcție a caselor, apariția unor elemente asemănătoare cum ar fi lemnul și piatra, forma acoperișurilor creează impresia de contopire între natural și uman. Un element important în evoluția nivelului de trai în satele din vecinătatea Pietrei Craiului a fost faptul că nu a fost posibilă aplicarea colectivizării în agricultură, fapt care a permis oamenilor să își genereze și să își păstreze veniturile obținute. De asemenea, nici pășunatul nu a fost afectat în perioada comunistă. Parte din aceste venituri se regăsesc în dezvoltarea

actuală a infrastructurii, care a permis o creștere rapidă a turismului rural.

Industrializarea în Zărnești a dus la crearea de locuri de muncă și de venituri pentru populația locală, dar în ultimii 10 ani, din cauza prăbușirii industriei locale, nivelul de trai a scăzut odată cu creșterea șomajului. Colectivizarea asociată industrializării nu a permis dezvoltarea unei infrastructuri care să fie folosită în prezent pentru turism.

Gradul redus de accesibilitate, fragmentarea terenului, clima aspră, dar și condițiile grele de viață au menținut obiceiurile și activitățile tradiționale de folosire a resurselor naturale și a terenurilor, schimbarea acestora necesitând eforturi financiare care depășesc veniturile din zonă. Comunitățile umane reduse ca număr au trebuit să fie unite pentru a face față condițiilor grele de viață, întrajutorarea dintre membrii comunităților ducând la păstrarea obiceiurilor și tradițiilor locale.

Printre obiceiurile tradiționale care caracterizează zona se pot aminti dansurile care au

un repertoriu foarte bogat, cuprinzând: ardeleana, breaza, brâul, polca, sârba, hora, șapte taine. Ciclul celor șapte taine este un caz aleatoriu, legat de unele credințe în ritualul de nuntă. Este un dans de rezistență în doi, pe care tinerii necăsătoriți îl abordează cu entuziasm, fiindcă se spune că el unește fata și băiatul precum se leagă între ele jocurile celor Șapte taine, de la primul până la ultimul fără întrerupere. Obiceiurile familiale, ca și cele calendaristice, acumulate de-a lungul secolelor exprimă o imensă gamă de valori ale culturii populare tradiționale, izvor de inspirație în creațiile literare, în artele vizuale, cât și în cele muzicale. Obiceiul legat de naștere se desfășoară în cadrul familiei, la care participă uneori și persoane apropiate acesteia. Obiceiurile de nuntă au devenit extrem de orășenești în ultima perioadă. Ceremonialul funerar respectă în esență ritualurile creștine, care diferă însă de la o așezare la alta. Mai există de asemenea și obiceiuri calendaristice cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Un alt factor care a contribuit la pierderea acestor tradiții a fost faptul că pentru o lungă perioadă, majoritatea tinerilor părăseau aceste zone, pentru a se muta în alte localități cu condiții mai ușoare de trai, acest fenomen afectând în special satele mici și greu accesibile. În ultimul timp însa, se poate vedea o încetinire a acestui proces, datorită lipsei de locuri de muncă în zonele înconjurătoare.

Dezvoltarea haotică și necontrolată a construcțiilor, însoțită de apariția în zonă a oamenilor veniți din alte părți ale țării, care au posibilități financiare mult mai mari, fapt ce le-a permis cumpărarea de terenuri sau imobile în zonă, și care nu respectă tradițiile și dezvoltarea de până acum, pot afecta și schimba obiceiurile și peisajul rural rezultat din întrepătrunderea mediului natural cu cel antropic.

Oamenii din zonă trebuie conștientizați de valorile care există aici, precum și de interesul pentru modul în care sunt păstrate tradițiile și valorile locale, pentru că tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață.

Punctele de atracție ale turiștilor în zonă trebuie să fie atât tradițiile locale, cât și frumusețea

și

bogăția

naturală

a

arealului,

iar

veniturile

provenite

din

practicarea ecoturismului trebuie să rămână în cadrul comunităților locale pentru a duce atât la creșterea nivelului de trai, cât și la un interes sporit pentru păstrarea valorilor naturale și respectarea și conservarea tradițiilor.

O altă activitate care însoțește ecoturismul este comercializarea de produse locale tradiționale și de artizanat, pentru care, o dată cu apariția turiștilor în zonă, se creează o piață de desfacere.

Evaluarea utilizării terenurilor și a resurselor naturale

Principalele tipuri de utilizare a resurselor de pe teritoriul ariei protejate sunt:

suprafețele adecvate cultivării, din jurul gospodăriilor țărănești, pe care se practică o agricultură la scară redusă, proprietarii particulari fiind beneficiarii recoltelor obținute de pe aceste terenuri;

fânețele, sunt folosite pentru producerea de furaje uscate necesare hrănirii animalelor pe timpul iernii, beneficiarii fiind tot proprietarii particulari;

pășunile, aparțin comunităților, localnicii folosindu-le pe timpul verii pentru pășunatul animalelor proprii;

pășunile împădurite și pădurile particulare, aparțin comunităților și proprietarilor particulari, pe acestea efectuându-se tăieri la scară redusă pentru satisfacerea nevoilor locale de lemn, în același timp fiind folosite și pentru pășunat;

pădurile, administrate de structuri silvice de stat sau private, sunt gospodărite în concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice. Există însă, în special în zona de sud a parcului, în județul Argeș, mulți proprietari persoane fizice care nu au amenajamente întocmite, acest fapt dând naștere la o situație conflictuală cu autoritățile silvice și cu administrația parcului, din cauza imposibilității realizării de exploatări forestiere;

produse accesorii ca fructe de pădure, plante medicinale, mușchi, ciuperci, dar în cantități reduse.

Localnicii care trăiesc în jurul Pietrei Craiului nu au căutat să subjuge natura, ci au practicat o agricultură la scară mică, fără a epuiza resursele solului, au folosit îngrășăminte organice pentru fertilizare, păstoritul a avut legătura cu ciclurile vegetației, târlirea și transhumanța au contribuit la menținerea resurselor naturale, au folosit resursele numai pentru nevoile proprii, integrându-se mediului natural de care depindea viața lor. În ultimul timp însă, datorita condițiilor foarte grele de trai, se constată o schimbare a mentalității populației din zonă, care mărește presiunea asupra utilizării resurselor naturale.

Prima acțiune de protecție a Pietrei Craiului datează din 28 martie 1938, când Consiliul de Miniștri a declarat aceasta zonă rezervație naturală, datorită “caracterului unic al masivului, unde se întâlnesc specii rare ca

Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuartia trassilvanica, Leontopodium alpinum,

și frumuseții deosebite a peisajului. În acel an au fost cuprinse într-o rezervație o suprafață de numai 440 de ha.

Gospodărirea în regim silvic a pădurilor de pe suprafața ariei protejate, care a ținut cont și de valoarea ecologică deosebită și de biodiversitatea ridicată din zonă, a fost poate

singura acțiune reală de protecție realizată în trecut și care a dus la existența unor însemnate suprafețe de păduri naturale. Amenajamentele silvice elaborate în trecut au ținut cont de valoarea biodiversității existente în această zonă și au inclus majoritatea arboretelor în grupa I funcțională și au exclus unele arborete de la tăieri și, respectiv, au prevăzut executarea doar de lucrări de conservare, ceea ce a condus la o mai bună conservare a biodiversității.

Începând cu anul 2000 s-a constatat o creștere a numărului de animale din zonă, care a depășit posibilitățile pe care le oferă pășunile, ducând la o degradare a acestora, precum și la influențe negative în zona de pădure și stâncărie înconjurătoare. Acest lucru s-a produs datorită scăderii nivelului de trai și creșterii șomajului în rândul populației locale, lucru care a condus la folosirea resurselor naturale pentru generarea de venituri suplimentare sau pentru schimbarea unor produse locale contra altora, care lipsesc din zonă.

Începând cu anul 2009, s-a remarcat o tendință tot mai accentuată de abandon a pășunilor, ceea ce poate conduce la pătrunderea pădurii în pășuni și în timp, la dispariția acestor habitate.

Totodată, în urma retrocedării pădurilor către foștii proprietari și în cazul nerespectării regimului silvic de către aceștia, se produce o exploatare irațională a acestor păduri, cu efecte negative asupra biodiversității, solului și a peisajului.

Fondurile cinegetice de pe cuprinsul Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului aparțin statului și sunt gestionate de către asociații de vânătoare care asigură paza și liniștea vânatului, realizează evaluări anuale, vânătoarea fiind însă interzisă la toate speciile pe suprafața parcului.

Activități tradiționale, cum ar fi pășunatul, cositul și chiar exploatarea pădurilor, dacă sunt făcute în mod rațional și nu deteriorează mediul natural, trebuiesc menținute, pentru că o parte a mediului natural a evoluat de-a lungul anilor sub influența acestora, iar încetarea bruscă a lor poate duce la modificări ale peisajului și chiar la scăderea bogăției de specii.

Alte activități cu impact negativ ar fi și colectarea de materiale de construcție disponibile în zonă ca pietre, pietriș și nisip, precum și recoltarea de arbuști în scopul folosirii acestora pentru garduri vii.

Pentru a reduce impacturile negative ale acestor activități, trebuie găsite surse alternative generatoare de venituri, care să ducă la scăderea presiunii asupra resurselor naturale. Una din aceste resurse o reprezintă ecoturismul.

Evaluarea potențialului turistic și de recreere

Piatra Craiului constituie o atracție turistică majoră în România, iar valoarea ei turistică va crește probabil în viitor, atât pe plan național cât și internațional.

Turiștii care vizitează zona sunt în număr de circa 110000/an.

Pe teritoriul rezervației științifice accesul turiștilor este reglementat și supravegheat, făcându-se numai pe traseele marcate.

Obiectivele de interes turistic sunt grupate în două categorii: peisaj și recreere.

Peisaj: Creasta stâncoasă, Cheile: Prăpăstiile Zărneștilor, Dâmbovicioarei și Dâmboviței, Pădurile naturale, Fânețele din V. Bârsei, Pășunile, Satele Peștera, Măgura, Șirnea.

Recreere: Drumeție pe traseele existente și întreținute, alpinism pe diverse trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate, vizitarea peșterilor, fotografiere pentru vânători de poze, turism specializat pe domenii ca geologie, speologie, botanică, ornitologie, faună, excursii în proiect, schi fond și de tură, campare la Brusturet, Plaiu Foii, Curmătura, picnic pe Valea Bârsei, Valea Prăpăstiilor, Valea Dâmbovicioarei, Valea Dâmboviței, închirieri de camere în gospodării și pensiuni, case de vacanță construite de persoane din afara zonei.

Evaluarea facilităților existente:

drumuri publice și forestiere ce permit accesul în Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului;

cabane turistice și ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva accesibile pe drum auto și poteci;

pensiuni în toate localitățile din zona ariei protejate sau în zona adiacentă;

refugii funcționale în câteva puncte din aria protejată atât în nord cât și în sud;

camparea se face în zone accesibile pe drum auto dar și numai pe jos, zone care deocamdată nu oferă anumite utilități;

rețeaua traseelor turistice marcate este mai deasă în partea de nord; traseele au grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor categoriilor de turiști.

Efectele ale activităților de turism și recreere asupra Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului sunt prezentate sintetic în tabelele nr. 22 și 23.

Efectele ale activităților de turism și recreere asupra Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului asupra peisajului

Tabelul nr. 22

Activitate

Efecte

Sens

Drumeție

Eroziune, distrugerea țelinii, deranjarea zonei, gunoi pe

trasee, posibile accidente

negativ

Alpinism

Eroziune, deranjarea zonei, gunoi pe trasee, distrugerea vegetației instalate în colțurile de stâncă, crearea de noi trasee pentru acesul la cele de alpinism sau escaladă în

afara celor marcate și omologate.

negativ

Vizitarea peșterilor

Gunoaie, deranjarea populațiilor de lilieci, poluarea luminoasă,

distrugerea

și

furtul

concrețiunilor

speologice.

negativ

Campare

Gunoaie, zgomot,

compactarea solului.

lipsa

WC

duce

la

poluare,

negativ

Picnic

Fum, pericol de foc, gunoaie, zgomot, lipsa WC duce

la poluare, compactarea solului.

negativ

Închirieri de camere în gospodării și pensiuni; case de vacanță construite de persoane din afara zonei.

Oportunități de creare de infrastructură suplimentară

pozitiv

Baza de impozitare se mărește

pozitiv

Crearea de oportunități de finanțare suplimentară

pozitiv

Creșterea presiunii pe infrastructura existentă: apă, electricitate, drum, lipsa canalizării accentuează poluarea în adâncime. Apar case cu arhitectură diferită

de cea locală, tradițională.

negativ

Fotografierea

Sursă de venit și creșterea conștientizării

pozitiv

Turism specializat

Sursă de venit și creșterea conștientizării

pozitiv

Efectele ale activităților de turism și recreere asupra Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului în relația dintre vizitatori și populația locală

Tabelul nr. 23

Asupra

Efecte

sens

Populației locale

Creșterea veniturilor și implicit a bazei de impozitare

pozitiv

Mărirea

nivelului

conștientizării

de

cunoaștere

și

creșterea

pozitiv

Pierderea unor obiceiuri

negativ

Îmbunătățirea stilului de viață

pozitiv

Păstrarea populației tinere care va rămâne în sate într-o

proporție mai mare

pozitiv

Creșterea conștientizării și responsabilității

pozitiv

Presiune mai mare asupra facilităților existente

Gunoi, drumuri, furnizare de apă, lipsa canalizării va deveni o problemă foarte mare.

negativ

Vizitatorilor

Impune conștientizarea, vizitatorii sunt mai educați

pozitiv

Descoperă tradițiile locului

pozitiv

Se relaxează, fac exerciții fizice

pozitiv

Impactul turiștilor asupra biodiversității este prezentat la evaluarea stării biodiversității. Dacă vizitatorii vin cu câini, aceștia pot deranja animalele sălbatice.

De asemenea, este posibil ca unele arii să fie protejate prin închiderea accesului public, dacă monitoringul relevă că aria poate fi deranjată radical prin turismul din zona respectivă.

Zona Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului are un mare potențial turistic, dar dacă dezvoltarea turismului în aria protejată se va face necontrolat și haotic, fără a ține cont de valorile sale, există pericolul ca acestea să fie afectate în mod ireversibil.

Evaluare pentru educație și conștientizare

Populația locală nu are încă o imagine clară asupra activităților și scopurilor Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului și confundă obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce se desfășoară în zonă, în special legate de conservarea carnivorelor mari. Se poate menționa că nivelul de conștientizare este mai ridicat în cadrul școlilor și liceelor din localitățile din zonă; o parte din vizitatori au cunoștințe despre existența Parcului

Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului și obiectivele lor.

Caracteristicile zonei

Există școli de nivele diferite în toate localitățile și licee în Zărnești și Rucăr. Școlile sunt deschise pentru parteneriat cu parcul, fie datorită nevoilor de suport material și inovator, fie datorită conștientizării necesității unei educații ecologice în școli.

Există școli cu preocupări în acest sens ca Școala nr. 1 Zărnești, Grupul Școlar Forestier Rucăr, Școala Dâmbovicioara, Școala nr. 3 Zărnești, Liceul teoretic Zărnești, Școala Generală Șirnea, Școala Generală Măgura, Școala Generală Peștera, Școala Generală 1 Rucăr, Școala Generală Podu Dâmboviței.

Există un contact nemijlocit al comunităților cu Parcul, prin activitățile lor mai mult sau mai puțin tradiționale, precum: creșterea vitelor și pășunatul, activități meșteșugărești.

Există ONG-uri cu activități educative, de conștientizare, de refacere și marcare a traseelor turistice.

Comunitățile au un acces mai mult sau mai puțin limitat la mass - media și informare, de exemplu Zărnești și Măgura se află la poli diametral opuși.

Topografia locului ajută la direcționarea turiștilor și facilitarea transmiterii mesajului.

Beneficii ale conștientizării:

Printre membrii populației locale se pot identifica persoane/organizații/finanțatori care să devină purtătorii informației dintre administrația parcului, populația locală și vizitatori.

Comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra PNPC și a mediului în general.

Creșterea numărului de vizitatori. Aceștia vor trebui să fie abordați ca 2 categorii:

Vizitatori care se concentrează în zonele de agrement ușor accesibile - acest fapt permite o conștientizare masivă și încurajarea acestora de a rămâne în aceste zone ce au un nivel de conștientizare, în general, mai ridicat ;

Vizitatori care preferă parcurgerea traseelor mai dificile din masiv.

Atragerea și încurajarea copiilor pentru realizarea de activități în domeniul protecției mediului.

Educația ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei și comunității.

Beneficiile conștientizării sunt promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversității, creșterea numărului de turiști în zonă, turiștii având mai multe cunoștințe despre valorile existente în zonă și care se transformă în “ambasadori” ai Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului.

Pentru programele de conștientizare trebuie avute în vedere următoarele grupuri țintă:

proprietari de terenuri, crescători de animale, stăpâni de munte;

copii, în special elevi;

profesori;

vizitatori;

administrație publică locală;

mass-media;

agenți economici;

sponsori;

ONG-uri;

organizații regionale, naționale;

preoți, grupuri religioase.

Pentru realizarea conștientizării în funcție de grupurile țintă trebuie folosite următoarele mesaje cheie:

păstrarea unicității peisajului;

nevoia conservării și protejării biodiversității;

dezvoltare durabilă a zonei;

implicarea comunităților în activitățile Parcului;

promovarea imaginii Parcului.

Ca parc național, Piatra Craiului reprezintă o bună oportunitate pentru a conduce cercetări. Această arie poate susține proiecte de cercetări sociologice și științifice în medii academice și de conservare. Exemple de cercetări efectuate recent sunt supravegherea speciilor de plante și animale în parc și studiul tendințelor turiștilor în și în jurul Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului.

Viitoarele cercetări trebuie să includă un inventar complet, multisezonal al numărului de turiști în zonă. Datele curente sunt valabile numai vara care este vârf de sezon și toamna și sunt reprezentative pentru un singur an. O serie de date multianuale vor permite

administrației parcului să urmărească tendințele turismului și impacturile pozitive sau negative ale acestuia în zonă.

Impacturi și amenințări

Impacturi și amenințări pentru aria protejată în ansamblu

Actuala suprafață a Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului a constituit încă din cele mai vechi timpuri o sursă de existență și de venituri pentru comunitățile locale și începând cu secolul al XIX-lea a devenit și o atracție turistică. Ca urmare, biodiversitatea este supusă unei presiuni continue, care se accentuează tot mai mult în ultima perioadă. În lipsa unor măsuri adecvate, care să reducă presiunea exercitată asupra biodiversității, se poate ajunge la reducerea acesteia, la pierderea sau reducerea populațiilor unor specii endemice sau importante din diferite puncte de vedere.

Amenințări datorate activităților antropice

Suprapășunatul și activitățile asociate acestuia constituie o amenințare majoră. Deși în aceste zone pășunatul a constituit o îndeletnicire străveche, pășunile au fost menținute într- o stare de conservare destul de bună de-a lungul timpului. În ultimii ani s-a înregistrat o creștere masivă a numărului de vite. Studiile efectuate în vara anului 2000 au demonstrat că încărcarea cu animale a pășunilor este, în medie, de 2,2 ori mai mare decât capacitatea de pășunat. Acest suprapășunat are numeroase efecte negative:

reducerea drastică a biodiversității pășunilor și invazia unor specii care nu sunt consumate de animale ca părul porcului - Nardus stricta;

ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariția unor specii de plante nitrofile ca

Urtica dioica, Rumex alpinus , tasarea solului, poluarea solului cu substanțe organice provenite din dejecții care pot pătrunde în pânza freatică ducând la poluarea organică a pânzei freatice;

ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajiști, vitele flămânde pătrund în pădure și chiar pe stâncării distrugând speciile endemice, concurând pentru hrană cu speciile sălbatice, disturbând activitatea faunei sălbatice;

distrugerea jneapănului care este tăiat în unele zone de ciobani, fiind folosit ca lemn de foc;

câinii de la stâne, aflați într-un număr mare, precum și lipsa jujeelor constituie o amenințare pentru fauna sălbatică, în special pentru mamiferele de talie mică și iezii de capră neagră și căpriori.

Comportamentul unor vizitatori constituie, de asemenea, una din amenințările importante:

cantități mari de deșeuri menajere și chiar toxice lăsate de turiști în Parc duc la poluarea solului, apei și la poluarea estetică;

eventuala creștere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creșterea cantităților de deșeuri;

circulația turiștilor pe trasee nemarcate și în zone nepermise cauzează deteriorarea unor habitate fragile ca grohotișurile. De asemenea, apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice: Funduri-Crucea Grănicerului, Curmătura- Șaua Crăpăturii, Botorog-Curmătura datorită folosirii extinse;

culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră și faună;

distrugerea jneapănului care este tăiat în unele zone de turiști, fiind folosit ca lemn de foc;

camparea și crearea de vetre de foc în locuri neamenajate din Valea Bârsei, Valea Dâmbovicioarei;

deșeurile de la cabanele turistice poluează apele. În prezent acest fenomen este accentuat în zona cabanei Brusturet;

poluarea aerului, în special în zona cheilor, din cauza gazelor de eșapament și a prafului produs de autovehicule care afectează flora și fauna;

ii) circulația turiștilor în zone nepermise, zgomotele produse de aceștia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împerechere;

jj) traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase și afectează flora din aceste zone.

Alte amenințări:

construcțiile ilegale de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului și acelea aflate la limita exterioară a acestuia care nu mențin linia arhitecturală a zonei modifică și afectează peisajul specific al Pietrei Craiului, fiind totodată și o sursă de poluare a zonei;

amenajările hidrotehnice existente la barajul de la Pecineagu și Sătic produc modificări dramatice în structura habitatelor, a compoziției în specii și peisajului datorită reducerii puternice a debitului râului Dâmbovița și a modificării nivelului pânzei freatice;

poluarea apelor subterane;

utilizarea nedurabilă a resurselor naturale.

Amenințări naturale

Procesele geomorfologice actuale

Procesele de modelare geomorfologică ale Pietrei Craiului sunt încă în plină desfășurare, fiind favorizate de existența unei diferențe de nivel remarcabilă între 735 m și 2238 m, influențând într-o măsură importantă distribuția și dinamica fitocenozelor și, deci, a diversității fitotaxonomice.

Aceste procese reprezintă schimbări fizice sau chimice, cu rol hotărâtor în geneza formelor

de

relief,

apărând

pe

suprafețe

variate,

diferențiate

litologic

pe calcare/conglomerate. Pantele cu valori ridicate, cu stâncărie la zi sau acoperite cu vegetație forestieră și pajiști, creează condiții favorabile manifestării unei game diverse de procese geomorfologice.

Principalele

procese

geomorfologice

actuale

cu

influență

importantă

asupra fitocenozelor sunt: meteorizarea fizică și chimică, procesele gravitaționale, periglaciaciare și crionivale, cele datorate condițiilor litologice și structurale, spălarea în suprafață sau pluviodenudarea, șiroirea, ravenarea, torențialitatea, erozionale, acumulative, după Munteanu, 2008.

Meteorizarea, prin acțiunea ei complexă exercitată de agenții care interacționează la contactul substrat - aer, reprezintă o asociere de procese morfodinamice, care duc, în timp, la dezmembrarea mecanică și transformarea chimică a rocilor și au ca efect realizarea unor depozite și forme reziduale. Dintre acestea, în Masivul Piatra Craiului, se detașază drept unul dintre cele mai importante, dezagregarea, prin cuplul gelifracție - carstificare, cu acțiuni de eroziune - disoluție, care determină accelerarea procesului general de denudare. Rezultatul este vizibil prin cantitatea impresionantă de grohotișuri și multitudinea țancurilor, muchiilor, turnurilor, după Constantinescu, 1980.

Produsele de dezagregare și alterare rămase pe loc formează mantaua de grohotiș care acoperă roca. Ca urmare, există în permananță grohotișuri mobile, care vor favoriza instalarea și dezvoltarea fitotaxonilor adaptați la aceste condiții:

Linaria alpina, Cardaminopsis arenosa subspecia borbasii, Rumex scutatus .

Procesele gravitaționale: prăbușiri, alunecări reprezintă deplasări ale unor volume variabile de materiale, care se produc cu viteză diferită, sub efectul gravitației. Și acestea

contribuie la modelarea permanantă a reliefului, favorizând instalarea și perpetuarea taxonilor specifici fitocenozelor pioniere.

Nivația definește acțiunea complexă exercitată de către zăpadă, pe suprafețele pe care se acumulează, pe un interval de timp mai îndelungat. Acționează prin presiunea asupra terenului, eroziunea exercitată în timpul deplasării pe pante și protecție față de îngheț.

Din această categorie se remarcă avalanșele, procese complexe, determinate de gravitație, reprezentând deplasări ale zăpezii și gheții care alunecă sau se rostogolesc la vale, mărindu-și în aval volumul, greutatea și viteza. Acestea se produc pe pante înclinate de 20 º - 50 º .

În Piatra Craiului, frecvența avalanșelor este mare, așa cum reiese din studiile de specialitate realizate de Munteanu, 2008; Moțoiu, 2008. În peisaj se păstrează ca mărturie urmele de pe culoarele de avalanșă, care sunt bine evidențiate. Acestea au o acțiune morfologică deosebit de importantă, ce se reflectă în aspectul reliefului.

În zonele cu periodicitate ridicată, avalanșele împiedică instalarea molidișului, adică a fitocenozelor caracteristice stadiului de climax, menținînd habitatele deschise de tipul pajiștilor și grohotișurilor mobile și semimobile. Existența culoarelor de avalanșe în pădure, mai ales pe versantul estic, favorizează coborârea pe altitudine a fitocenozelor caracteristice pajiștilor,

Ordinul

Seslerietalia,

sau

grohotișurilor

semimobile,

Ordinul

Thlaspetea rotundifolii, conducând la creșterea heterogenității fitocenozelor și deci a diversității fitotaxonomice din etajul montan superior.

În urma observațiilor efectuate, se poate concluziona că avalanșele din Parcul Național Piatra Craiului au un rol favorabil deosebit de important în menținerera mozaicului de habitate/fitocenoze și deci a unei diversități fitotaxonomice ridicate.

Schimbările climatice

La nivel internațional au fost realizate numeroase studii referitoare la influența modificărilor climatice asupra florei, vegetației și faunei. Rezultatele acestor studii au arătat fără echivoc că, prin diferite mecanisme, habitatele nivale, alpine și subalpine vor fi primele afectate, în ordinea enumerării, eventualele măsuri de management realizate la scară locală sau regională neavând nici un efect notabil în situația dată, după Pop și Florescu, 2008.

Ca urmare a lărgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajează speciile arborescente, vegetația caracteristică zonelor alpine și subalpine se va reduce datorită migrării pe verticală a speciilor de arbori, în principal a molidului. Se preconizează că în câteva secole de invazie a pădurii în zona alpină, suprafața ocupată de habitatele actuale se

va reduce cu mai mult de 40 - 60%, conform unor studii realizate in Scandinavia de Holten, 1990; Holten & Carey, 1992.

În Piatra Craiului se poate observa evoluția pe altitudine a molidișurilor și tendința acestora de a elimina fitocenozele cu

Pinus mugo . Faptul că acest proces a început cu mult timp în urmă este demonstrat de prezența a numeroase trunchiuri uscate de

P. mugo , în pădurile de

Picea abies

de la baza Pietrei Mici sau de pe Brâna Caprelor, după Pop, 2009.

Schimbările climatice vor afecta în primul rând speciile ierboase, speciile lemnoase arătând o stabilitate mai mare în timp. Unii cercetători consideră că, pentru ca speciile lemnoase să evolueze pe verticală, este necesară o încălzire semnificativă a climatului pentru o perioada de cel puțin 100 de ani, după Holtmeier, 1994. Se preconizează că, în Alpi, o încălzire a climatului cu o medie anuală de 1-2°C nu va duce la o evoluție pe altitudine a limitei pădurii cu mai mult de 100 - 200 m.

Studiile realizate de Dullinger & al. în 2004 arată că habitatele cu

Pinus mugo

vor fi afectate mai lent de schimbările climatice preconizate decât habitatele de pajiște.

Așa cum consideră unii autori, o creștere de 1 - 2°C este posibil să se încadreze în limitele toleranței majorității speciilor alpine și nivale după Körner, 1995; Theurillat, 1995, în timp ce o creștere mai mare de 3 - 4°C poate să nu se încadreze în aceste limite de toleranță, după Theurillat, 1995; Lischke et al., 1998.

Impacturi și amenințări pentru pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Presiuni - impacturi trecute și prezente pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Mediu.

Presiunile au fost identificate și evaluate ca intensitate în cadrul proiectului POS

Presiunile/impacturile trecute și prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 24 utilizând

codificarea și categoriile din proiectul SINCRON.

206

Presiunile/impacturile trecute și prezente pentru speciile și habitatele de intres conservativ din ROSCI0194 Piatra Craiului și Parcul Național Piatra Craiului

Tabelul nr. 24

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

A Agricultura

1

A03 cosire/taiere a pajiștii

A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii

S

Valea Bârsei, Dâmboviței,

Dâmbovicioarei, satele Măgura și Peștera

Habitatele de pajiști utilizate ca fânețe - 6520 Fânețe montane

2

A03 cosire/tăiere a pajiștii A03.03 abandonarea/lipsa

cosirii

M

Valea Bârsei, Dâmboviței, Dâmbovicioarei, satele

Măgura și Peștera

Habitatele de pajiști utilizate ca fânețe - 6520 Fânețe montane

3

A04 pășunatul

A04.01 pășunatul intensiv

M

În zona pășunilor din aria protejată, pe ambii versanți între 1.700-2.237 m altitudine

Habitatele de pajiști utilizate ca pășuni - 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine și habitatele adiacente: 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan și alpin; 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 4060 Tufărișuri alpine

și boreale; 4070* Tufărișuri cu

Pinus mugo

și

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

Rhododendron myrtifolium;

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 9410 Păduri acidofile de

Picea abies

din regiunea

montană (Vaccinio-Piceetea)

4

A04 pășunatul

A04.02 pășunatul neintensiv

M

Valea Bârsei, Dâmboviței, Dâmbovicioarei, satele

Măgura și Peștera

Habitatele de pajiști utilizate ca fânețe - 6520 Fânețe montane

5

A04 pășunatul

A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului

R

În zona pășunilor din aria

protejată, pe ambii versanți între 1.700-2.237 m altitudine

Habitatele de pajiști utilizate ca pășuni - 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine

6

A08 Fertilizarea - cu îngrășământ

S

Valea Bârsei, Dâmboviței,

Dâmbovicioarei, satele Măgura și Peștera

Habitatele de pajiști utilizate ca fânețe - 6520 Fânețe montane

7

A10 Restructurarea deținerii terenului agricol

A10.01 îndepărtarea gardurilor

M

Pe ambii versanți la altitudini cuprinse între 1.500 -

2.100 m, în special în zona

4060 Tufărișuri alpine și boreale; 4070* Tufărișuri cu

Pinus mugo

și

Rhododendron myrtifolium

207

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

vii și a crângurilor sau tufișurilor

nordică și nord-estică a muntelui.

B Silvicultură

8

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B02.01 replantarea pădurii

S

Întreaga suprafață a ariei protejate ocupată de habitate de pădure

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

9

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B02.02 curățarea pădurii

M

Întreaga suprafață a ariei protejate ocupată de habitate de pădure

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

10

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.03 îndepărtarea

lăstărișului

M

Întreaga suprafață a ariei protejate ocupată de habitate de pădure

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

11

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B02.04 îndepărtarea arborilor

R

Întreaga suprafață a ariei protejate ocupată de habitate

de pădure

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes

conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

208

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

uscați sau in

curs de uscare

12

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B02.06 decojirea scoarței

copacului

S

Zonele din vecinătatea stânelor

9410 Păduri acidofile de

Picea abies

din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

13

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree

naturală

M

Întreaga suprafață a ariei protejate ocupată de habitate

de pădure

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes

conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

14

B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită

R

Habitatele de pădure din vecinătatea pășunilor și de pe rutele de adăpare și tranzit ale

animaleleor spre pășuni

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

15

B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus -aplicarea inadecvată a tratamentelor, neefectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire,

platforme de exploatare

R

Habitatele de pădure din vecinătatea pășunilor și de pe rutele de adăpare și tranzit ale animaleleor spre pășuni

Toate habitatele de pădure de interes conservativ; toate specile de floră și faună de interes conservativ caracteristice habitatelor forestiere.

209

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie

16

C01 Industria extractive C01.01 Extragere de nisip și pietriș

M

Văile râurilor Bârsa, Dâmbovița, Dâmbovicioara

3230 Vegetație lemnoasă cu

Myricaria germanica

de-a lungul râurilor montane; 91E0* Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa

și

Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

D Rețele de comunicații

17

D01 Drumuri, poteci și căi ferate

D01.01 poteci, trasee, trasee

pentru ciclism

M

Întreaga suprafață a ariei protejate, de-a lungul traseelor turistice

Toate habitatele și speciile de interes național/comunitar.

18

D02 Linii de utilități și servicii D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate

S

Cheile mari ale Dâmboviței UA 303 R

Habitate forestiere

19

D02.02 conducte

S

Prăpăstii, sat Măgura, Peștera

3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan și alpin; 6520 Fânețe montane; specii de

amfibieni de interes comunitar

210

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

20

D02.03 piloni și antene de

comunicare

S

sat Măgura, Peștera

6520 Fânețe montane; specii de amfibieni de

interes comunitar

E Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială

21

E01 Zone urbanizate, habitare umana -locuințe umane E01.02 urbanizare discontinua

M

sat Măgura, sat Peștera, Zărnești-valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului

6520 Fânețe montane; toate speciile de interes national/comunitar

22

E01 Zone urbanizate, habitare umana -locuințe umane E01.03 habitare dispersata - locuințe risipite, disperse

M

sat Măgura, sat Peștera, Zărnești-valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului

6520 Fânețe montane; toate speciile de interes national/comunitar

23

E01 Zone urbanizate, habitare umana -locuințe umane E01.04 alte modele, tipuri, de habitare/ locuințe

M

sat Măgura, sat Peștera, Zărnești-valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului

6520 Fânețe montane; toate speciile de interes national/comunitar

24

E03 Descărcări

M

sat Măgura, sat Peștera,

6520 Fânețe montane; toate speciile de interes

211

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

Zărnești-valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului

national/comunitar

25

E04.01 Infrastructuri agricole, construcții în peisaj

S

sat Măgura, sat Peștera, Zărnești-valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea Brusturetului, pășunile din

zona ariei protejate

6520 Fânețe montane; toate speciile de interes national/comunitar; 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine

F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura

26

F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice

F02.03 Pescuit de agrement

S

Râurile Bârsa Mare,

Dâmbovița, Dâmbovicioara, Brusturet și afluenții acestora

Speciile de pești de interes național/comunitar

27

F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice - terestre F03.01 Vânătoare

M

Suprafața din ROSCI 0194 Piatra Craiului neinclusă în Parcul Național Piatra Craiului

Canis lupus, Lynx lynx, Ursus arctos, Tetrao urogallus

28

F03 Vânătoarea și colectarea

S

valea Bârsei, sat Șirnea, valea

Rana temporaria

212

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

animalelor sălbatice - terestre

F03.02 Luare / prelevare de fauna - terestră

Dâmboviței, valea

Dâmbovicioarei, valea Brusturetului

29

F04 Luare/prelevare de plante

terestre, în general

M

Întreaga suprafață a ariei

protejate

Toate habitatele și speciile de plante de interes

conservativ

G Intruziuni și dezechilibre umane

30

G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative

G01.02 mersul pe jos, călărie și

vehicule non-motorizate

S

Întreaga suprafață a ariei protejate, în special pe traseele turistice

Toate habitatele și speciile de plante de interes conservativ

31

G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative

G01.03 vehicule cu motor

S

Întreaga suprafață a ariei protejate, în special pe traseele turistice

Toate habitatele și speciile de plante de interes conservativ

32

G01 Sport în aer liber și

activități de petrecere a

M

Întreaga suprafață a ariei

protejate, în special pe traseele

Toate habitatele și speciile de plante de interes

conservativ

213

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

timpului liber, activități recreative

G01.04 Drumeții montane,

alpinism, speologie

turistice, traseele de alpinism și peșteri

33

G05 Alte intruziuni și dezechilibre umane G05.01 tasarea,

supraexploatarea

M

Întreaga suprafață a ariei protejate, în special în zona traseelor turistice, pășunilor

Toate habitatele și speciile de plante de interes conservativ

34

G05 Alte intruziuni și dezechilibre umane

G05.04 vandalism

M

Întreaga suprafață a ariei protejate, în special în zona

traseelor turistice, pășunilor

Toate habitatele și speciile de plante de interes conservativ

35

G05 Alte intruziuni și dezechilibre umane

G05.07 lipsa sau îndreptarea

greșită a măsurilor de conservare

S

Întreaga suprafață a ariei protejate, în special în zona traseelor turistice, grohotișurilor, pășunilor,

pădurilor

Toate habitatele și speciile de plante de interes conservativ

36

G05 Alte intruziuni și dezechilibre umane

G05.09 garduri, îngrădiri

S

sat Măgura, sat Peștera, Zărnești-valea Bârsei, sat

Șirnea, valea Dâmboviței,

Speciile de mamifere de interes conservativ

214

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului, pășunile din zona ariei protejate

H Poluare

36

H01 Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre

H01.05 poluarea difuză a

apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

S

Râurile Bârsa Mare, Dâmbovița, Dâmbovicioara, Brusturet și afluenții acestora

Speciile de pești de interes național/comunitar

37

H01 Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare

menajeră și de ape uzate

S

Râurile Bârsa Mare, Dâmbovița, Dâmbovicioara, Brusturet și afluenții acestora

Speciile de pești de interes național/comunitar

H04 Poluarea aerului, poluanți

răspândiți pe calea aerului

S

În zonele de intravilan din

zonele marginale ale ariei

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

215

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

protejate

H05 Poluarea solului și deșeurile solide - cu excepția evacuărilor

H05.01 gunoiul și deșeurile

solide

S

În zonele de intravilan din zonele marginale ale ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

H06 excesul de energie H06.01 Zgomot, poluare fonică

S

În zonele de intravilan din zonele marginale ale ariei protejate, zona drumurilor de

acces

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

H06 excesul de energie H06.02 Poluare luminoasă

S

În zonele de intravilan din zonele marginale ale ariei protejate, zona drumurilor de

acces

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

I Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele

I01 specii invazive non-native - alogene

M

Prăpăstiile Zărneștiului, sat Măgura, sat Peștera, Zărnești- valea Bârsei, sat Șirnea, valea

Dâmboviței, valea

6520 Fânețe montane; 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan și alpin; 3220 Vegetație herbacee de

pe malurile râurilor montane;toate speciile de

216

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului,

interes national/comunitar

I02 specii native - indigene - problematice

M

Prăpăstiile Zărneștiului, sat Măgura, sat Peștera, Zărnești- valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului

6520 Fânețe montane; 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine și habitatele adiacente; toate speciile de interes national/comunitar

J Modificări ale sistemului natural

J01 focul și combaterea incendiilor

J01.01 incendii

S

Întreaga suprafață a ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

J02 Schimbari provocate de oameni in sistemele hidraulice

- zone umede și mediul marin J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.05 hidrocentrale mici,

stăvilare

S

Râurile Bârsa Mare, Dâmbovița, Dâmbovicioara, Brusturet și afluenții acestora

Speciile de pești de interes național/comunitar

217

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.02 reducerea dispersiei

S

Râurile Bârsa Mare, Dâmbovița, Dâmbovicioara, Brusturet și afluenții acestora, sat Măgura, sat Peștera, , sat Șirnea, pășunile din zona ariei

protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

K Procesele naturale biotice și abiotice (fără catastrofe)

K01 procesele naturale abiotice

- lente K01.01 eroziune

S

Zona pășunilor suprexploatate, zona traseelor turistice

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

K01 procesele naturale abiotice

- lente K01.03 secare

M

Prăpăstiile Zărneștiului, valea Bârsei, sat Șirnea, valea Dâmboviței, valea Dâmbovicioarei, valea

Brusturetului

Speciile de amfibieni de interes național/ comunitar

K02 Evoluție biocenotică, succesiune

K02.01 schimbarea

compoziției de specii -

M

Arboretele unde nu s-au executat lucrări silvice la timp, pășunile suprapășunate sau

abandonate, fânețele

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

218

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

succesiune

abandonate

K03 relații interspecifice faunistice

K03.02 parazitism

M

În zona pășunilor/stânelor și a intravilanului

Speciile de carnivore de interes conservativ

K03 relații interspecifice faunistice

K03.03 introducere a unor boli

- patogeni microbieni

M

În zona pășunilor/stânelor și a intravilanului

Speciile de carnivore de interes conservativ

K03 relații interspecifice faunistice

K03.06 antagonism cu animale

domestice

M

În zona pășunilor/stânelor și a intravilanului

Speciile de carnivore de interes conservativ

L Evenimente geologice, catastrofe naturale

L04 avalanșe

R

Versanții din zona Pietrei

Craiului, în special versantul estic - zona Vlădușca

9410 Păduri acidofile de

Picea abies

din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

L05 prăbușiri de teren, alunecări de teren

M

Versanții Pietrei Craiului, în

special zona Piatra Mică, Marele Grohotiș

Habitatele: 8210 Versanți stâncoși calcaroși cu

vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 6170 Pajiști

calcifile

alpine

și

subalpine;

4060

219

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

Tufărișuri alpine și boreale; 9410 Păduri acidofile

de

Picea abies

din regiunea montană (Vaccinio- Piceetea)

L07 Furtuni, cicloane

S

Întreaga suprafață a ariei

protejate

Habitatele forestiere de interes național/comunitar

M Schimbări globale

M01 Schimbarea condițiilor abiotice

M01.01 schimbarea temperaturii - de exemplu creșterea temperaturii și

extremele

M

Întreaga suprafață a ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

M01 Schimbarea condițiilor abiotice

M01.02 secete și precipitații

reduse

M

Întreaga suprafață a ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

M02 Schimbarea condițiilor biotice

M02.01 înlocuirea și

M

Întreaga suprafață a ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

220

Nr.

Codul și denumirea

presiunii/amenințării

Intensitatea

presiunii

Localizare

Speciile sau grupul de specii pentru care este

valabilă presiunea

deteriorarea habitatului

M02 Schimbarea condițiilor biotice

M02.02 desincronizarea

proceselor

M

Întreaga suprafață a ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

M02 Schimbarea condițiilor biotice

M02.03 declinul sau dispariția

speciilor

M

Întreaga suprafață a ariei protejate

Toate habitatele și speciile de interes conservativ

221

Legendă: S - intensitate scăzută; M - intensitate medie; R - intensitate ridicată.

Amenințări - impacturi viitoare previzibile pentru speciile și habitatele de interes conservativ

Amenințările - impacturile viitoare previzibile pentru speciile și habitatele de interes conservativ sunt similare cu cele prezentate în tabelul 24 de la punctul 3.8.2.1.

Situația actuală a managementului ariei protejate

În anul 2009 Administrația Parcului Național Piatra Craiului a devenit structură cu personalitate juridică, aflată în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, înființată în urma Hotărârii Guvernului nr. 229/2009.

Parcul funcționează în baza contractului de administrare, bugetul pentru funcționare fiind asigurat de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. De asemenea, obținerea personalității juridice conferă administrației parcului dreptul de a participa la diverse programe de finanțare în domeniu, în special POS Mediu.

În urma unui proiect Phare implementat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, administrația a fost dotată cu 11 GPS-uri, 10 stații radio portabile, un calculator desktop performant pentru GIS cu softul aferent, Adobe Photoshop, Corel Draw, un scanner cartografic.

Echipamentul de teren, respectiv saci de dormit, corturi, achiziționat în urma acestor finanțări este uzat și depreciat din cauza folosinței îndelungate.

În prezent a fost finalizat Centrul de Vizitare Zărnești (cu excepția camerelor de cazare) și Punctul de informare de la Curmătura, ambele funcționale, finanțările fiind asigurate printr-un proiect POS Mediu Axa 4.

Personalul angajat are un nivel înalt de educație, respectiv studii superioare, este tânăr și entuziast, beneficiind de cursuri de pregătire în diverse domenii în cadrul anumitor programe de instruire finanțate prin fonduri europene. De asemenea, faptul că administrația Parcului este o subunitate a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva îi conferă o anumită prestanță, dar în același timp și obligații.

Sunt înființate consiliile științific și consultativ ale Parcului Național Piatra Craiului, care îndeplinesc rolurile de îndrumare și consultare asupra activităților desfășurate, componența acestora fiind reactualizată prin ordine ale ministrului mediului și pădurilor în

anul 2010.

În viitor, este necesară acoperirea unei părți mai mari din cheltuieli cu mijloace proprii de finanțare, cât și găsirea unor alte surse de finanțare.

Administrația beneficiază de suportul organizațiilor nonguvernamentale cu specific de mediu care acționează în zonă, de cel al instituțiilor descentralizate ale statului din domeniul protecției mediului, precum și de cel al autorităților locale și județene.

Totuși, toate acțiunile care se desfășoară în Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului de către diferite organizații necesită o mai bună coordonare, iar faptul că Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului sunt situate pe raza a 2 județe, Brașov și Argeș, nu contribuie la ușurarea activităților.

Restituirea pădurilor de pe suprafața Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului către foștii proprietari creează pericolul degradării acestora, dacă nu vor fi gospodărite în regim silvic.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management

Scopul Planului de management integrat este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative de ecosisteme pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului și asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar din ROSCI0194 Piatra Craiului, precum și mențínerea serviciilor ecosistemelor din aria protejată, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice.

Obiective generale, specifice și activități/măsuri

Obiective generale

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate tipurile de habitate și pentru speciile de interes conservativ din Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Promovarea și aplicarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Îmbunătățirea atitudinii populației față de valorile naturale ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului, prin informare, conștientizare, implicare și educare

Asigurarea unui management integrat eficient și adaptabil în vederea realizării obiectivelor

Obiective specifice

Au fost stabilite următoarele obiective specifice, grupate în patru programe: Programul 1. Biodiversitate și peisaj

Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a habitatelor și

speciilor de interes conservativ

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes conservativ

Programul 2. Conservarea tradițiilor

Obiectiv specific 1: Conservarea bogăției tradițiilor și moștenirii culturale locale, și promovarea cunoașterii și valorificării acesteia

Programul 3. Utilizare teren și resurse naturale

Obiectiv specific 1. Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor în zonele desemnate acestor activități și reducerea până la eliminare a celor nedurabile.

Programul 4. Vizitare, turism

Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Programul 5. Conștientizare și educație

Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Programul 6. Management și administrare

Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

Obiectiv specific 2: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

Obiectiv specific 3: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate

Activități/măsuri de conservare

Programul 1. Biodiversitate și peisaj

Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a habitatelor și speciilor de interes conservativ

Continuarea identificării și cartării habitatelor de interes conservativ.

Având în vedere suprafața mare a ariei protejate este necesară continuarea studiilor în vederea identificării și cartării habitatelor de interes conservativ. Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele/poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes comunitar va fi luat în considerare.

Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Continuarea identificării și cartării speciilor de interes conservativ.

Având în vedere suprafața mare a ariei protejate este necesară continuarea studiilor în vederea identificării și cartării speciilor de interes conservativ. Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele/poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice specie nouă de interes conservativ va fi luată în considerare.

Elemente vizate: toate speciile de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ și a trăsăturilor caracteristice peisajului natural și antropic

Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatele de interes conservativ prin monitorizarea acestora.

Activitatea se referă la monitorizarea habitatelor de interes conservativ, conform planului de monitorizare.

În cazul unei arii protejate, monitorizarea reprezintă colectarea și analiza unor observații sau măsurători repetate pentru a evalua modificările apărute și progresul realizat în direcția îndeplinirii obiectivelor de management.

Monitorizarea este un instrument puternic, pentru identificarea problemelor, în stadiile lor incipiente, înainte ca acestea să devină acute sau să se transforme în adevărate crize, fiind totodată și foarte eficientă din punct de vedere economic. O activitate de monitorizare eficientă demonstrează dacă strategia de management este adecvată și eficientă sau nu - și poate susține continuarea sau modificarea acesteia

Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în punctele și pe transectele de monitorizare selectate de către administrator.

Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora.

Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes conservativ, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va focusa pe specie, habitatul caracteristic și amenințări.

Elemente vizate: toate speciile de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în punctele și pe transectele de monitorizare selectate de către administrator.

Evaluarea anuală a stării de conservare a habitatelor de interes conservativ.

Pe baza raportului de monitorizare, se va realiza etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a habitatelor va urma etapele standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeței, perspectivelor speciei și evaluarea globală.

Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață.

Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes conservativ.

Pe baza raportului de monitorizare, se va realiza etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele

standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeței, perspectivelor speciei și evaluarea globală.

Elemente vizate: toate speciile de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Monitorizarea stării obiectivelor morfologice, geologice și speologice.

Activitatea se referă la monitorizarea obiectivelor morfologice, geologice și speologice menționate în Planul de management, în special prin umărirea semnelor impactului activităților antropice.

Elemente vizate: toate obiectivele morfologice, geologice și speologice de interes de pe întregul teritoriu al parcului național.

Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Monitorizarea peisajului și a utilizării tradiționale a terenurilor.

Activitatea se referă la monitorizarea peisajului și a utilizării tradiționale a terenurilor, conform planului de monitorizare.

Elemente vizate: peisajul ariri protejate, elementele componente ale acestuia.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în punctele și pe transectele de monitorizare selectate de către administrator.

Monitorizarea traseelor de cățărare și a impactului acestei activități asupra speciilor și habitatelor din aria protejată.

Elemente vizate: versanții stâncoși cu trasee de cățărare.

Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în special în zonele: Prăpăstiile Zărneștiului, peretele vestic.

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar și conservare elementelor geomorfologice- geologice și a trăsăturilor caracteristice ale peisajului natural și antropic

Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere.

Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în gestionarea depozitării deșeurilor în vederea identificării zonelor cu deșeuri depozitate necorespunzător sau cu deșeuri aruncate de turiști.

Aceste zone vor fi menționate într-un raport al activității de control și se se vor urma căile legale pentru eliminarea acestora din sit și pentru a preîntâmpina depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenționale; găsirea unor soluții pentru un management mai eficient al deșeurilor la nivel local; colectarea deșeurilor din sit cu voluntari, membrii ai comunităților locale; activități de patrulare și control în zonele vulnerabile.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în special în zonele frecventate de turiști: în vecinătatea cabanelor,

Valea

Bârsei,

Prăpăstiile

Zărneștiului,

Cheile

Dâmbovicioarei,

Cheile Brusturetului.

Implementarea restricțiilor privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună.

Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Controlul deversarilor de ape menajere în cursurile de apă.

Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate pentru identificarea și stoparea deversării apelor menajere din fosele septice ale pensiunilor, caselor de vacanță în cursurile de apă.

Se vor realiza întâlniri cu administrațiile locale și instituțiile relevante în vederea identificării de soluții, surse de finanțare, scrierea și depunerea de proiecte pentru eficientizarea rețelelor de canalizare ale zonelor din care deversează ape menajere în cursurile de apă.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ, cu accent pe cursurile de apă și fauna acvatică.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 unde există pensiuni sau case de vacanță.

Conservarea zonelor cu habitate acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni și amenajarea de noi bălți de reproducere.

Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni și indirect scăderea diversității genetice prin izolarea habitatelor de reproducere. Un nivel scăzut al apei în bălți poate crește expunerea față de prădători a larvelor și pontei. Bălțile pot seca mai repede iar larvele de amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza. Este necesară monitorizarea acestor habitate și decolmatarea acestora dacă înainte de perioada de reproducere a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mica de 10 cm.

Amenajarea unor habitate acvatice - bălți, se va efectua în fondul forestier, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele și colmatarea observată în cazul mai multor bălți. O rețea de bălți, suficient de apropiate între ele, ca să permită schimburile populaționale - fluxul de gene poate susține o structură metapopulațională, în care diferitele subpopulații - limitate la respectivele bălți - au o dinamică specifică de extincție și recolonizare. Extincția unei sub-populații locale - secarea bălții sau distrugerea habitatului - nu reprezintă în cazul acesta o problemă de conservare, șansele de recolonizare fiind ridicate, într-un peisaj care prezintă o rețea de bălți.

Se recomandă amenajarea unor habitate acvatice din 500 în 500 m, cunoscând, de exemplu, faptul că tritonii cu creastă migrează până la 800 m.

Habitatele acvatice amenajate în fondul forestier, în tufărișuri sau ecosisteme de pajiște trebuie să aibă dimensiuni de între 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2.000 și 2.500 m² ale suprafețelor însumate, prag de la care se consideră că metapopulațiile pot fi viabile. Habitatele acvatice ar trebui să fie situate înăuntrul sau la marginea fondului forestier, nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m și o zonă de adâncime mică - sub 50 cm - de cel puțin 25% din suprafețele acestora, să aibă malurile cu pante între 20

o

- 40 o , substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50% - 100%. Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort și/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiții sigure a tritonilor cu creastă.

Elemente vizate: speciile de amfibieni de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, de-a lungul văilor/drumurilor forestiere cu zone propice formării și menținerii habitatelor umede.

Menținerea habitatului speciei

Ligularia sibirica

din zona Brusturet intr-o stare de conservare favorabilă.

Se va menține și repara gardul de lemn realizat pentru protejarea habitatului speciei și se va verifica ca aportul de apă de la izvorul din vecinătate să fie constant. Se vor interzice și elimina amenajările menite să devieze izvorul care asigură umiditatea zonei mlăștinoase populată de

Ligularia sibirica.

Elemente vizate:

Ligularia sibirica

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza în zona Brusturet.

Conservarea habitatelor de pajiști utilizate ca pășuni și controlul activității de pășunat.

Se vor aplica, în principal următoarele măsuri:

respectarea prevederilor art. 69 lit. h) și lit j) din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, precum și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajistilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente ;

evitarea târlirii la mai puțin de 100 metri de cursurile de apă;

respectarea prevederilor art. 94 alin. (1) lit. n) din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajistilor, cu avizul administrației parcului național, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente;

realizarea pășunatului prin rotație. Acesta contracarează efectele presiunii pășunatul intensiv care conduce la înlocuirea și deteriorarea habitatului. Acest procedeu îmbunătățește compoziția specifică a pajiștilor, preîntâmpinând ca specia Nardus stricta să devină invazivă.

Pășunatul prin rotație, limitează timpul de staționare al animalelor într-un loc, ceea ce permite ca pășunatul să se execute ciclic. Pentru aceasta, suprafața pășunii se împarte cu ajutorul gardurilor fixe sau mobile în mai multe porțiuni care se pășunează succesiv. Prin acest sistem plantele au la dispoziție timpul necesar pentru refacere până când sunt din nou

pășunate;

târlirea sau fertilizarea organică directă pe pajiști se execută pe întreg sezonul de pășunat cu o intensitate de maximum 2-3 nopți o oaie/1m2 pe pajiști cu covor ierbos format în principal din

Festuca rupicola ,

Lolium perenne ,

Agrostis capillaris ,

Festuca rubra ,

Festuca airoides , sau 4-7 nopți o oaie/1m2 pe pajiști degradate invadate de

Nardus stricta .

Târlirea se execută cu toate speciile de animale, revenind ca echivalent 2-3 nopți 1 UVM/ 6m2 pe pajiști valoroase sau 4-6 nopți 1 UVM/6m2 pe pajiști degradate.

Efectul târlirii se resimte 3-5 ani după care este necesară repetarea ei în sistemul prezentat mai înainte. Depășirea pragului de 6-8 nopți o oaie/1m2 sau 1 UVM/6m2 duce la degradarea accentuată a covorului ierbos, prin apariția speciilor de buruieni nitrofile ca ștevia, urzica, știrigoaia, brândușa de toamnă, târsa, cât și la poluarea apelor și solului;

supratârlirea trebuie interzisă cu strictețe în pajiștile cu habitate protejate;

asigurarea unui pășunat constant se va face cu respectarea prevederilor art. 69 lit. h) și lit j) din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, precum și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajistilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente ;

respectarea perioadei de pășunat.

Momentul începerii pășunatului primăvara, este legat în principal de producția pășunii care se recomandă să fie de 5-7,5 t/ha masa verde - MV și 1-1,5 t/ha substanță uscașă - SU, pentru ca să se poată respecta în continuare cerințele pășunatului prin rotație.

Pentru determinarea cu aproximație a momentului optim de începere a pășunatului se va folosi criteriul înălțimii plantelor care este de 15-20 cm pentru pajiștile naturale.

Metode empirice, folosite tradițional, de începere a pășunatului sunt legate de momentul înfloririi păpădiei - Taraxacum sp., sau sărbătoarea religioasă de Sfântul Gheorghe din 23 aprilie, când în România s-a instituit regula de scoatere a animalelor la pășunat.

Încetarea pășunatului trebuie să se facă cu 3-4 săptămâni, 20-30 zile, înainte de apariția înghețurilor permanente la sol sau după cutuma românească străveche la Sfântul Dumitru, la 26 octombrie.

Elemente vizate: habitatele de pajiște, habitatele acvatice și de pădure limitrofe pășunilor, speciile de interes conservativ care populează aceste habitate.

Localizarea activității propuse: pășunile din aria protejată - Curmătura, Zănoaga, Vlădușca, Funduri, Funduri Prelungi, Pietrele, Tămășel

Conservarea habitatelor de pajiști utilizate ca fânețe.

Pajiștile aparținând tipului de habitat 6520 Fânețe montane sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiștile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fânețe variază puțin în funcție de precipitații/creșterea biomasei, dar de obicei se practica tradițional o singură tăiere pe sezon.

Cositul reglementat, aplicat o dată pe an în perioadele optime, trebuie promovat și menținut ca și măsură de conservare.

În cazurile în care cositul extensiv se transformă în unul intensiv și practicile de exploatare includ și o utilizare abundentă a îngrășămintelor, diversitatea de specii scade rapid în aceste fânețe. Utilizarea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor este permisǎ numai cu avizul APNPC.

Cositul se va efectua anual.

Cositul este recomandat să fie efectuat manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de faunǎ.

Gospodărirea habitatelor de pajiști utilizate ca fânețe de către deținătorii acestora se va face doar cu avizul APNPC.

Elemente vizate: habitatele de pajiști utilizate ca fânețe.

Localizarea activității propuse: toate porțiunile cu pajiști-fânețe din aria protejată - Valea Bârsei, Valea Dâmboviței, Valea Dâmbovicioarei, satele Măgura și Peștera.

Conservarea habitatelor deschise cu arbuști/arbori.

Pentru unele specii este necesară conservarea habitatelor semi-deschise, de pajiști și arbuști din sit, atât pentru hrănire, cât și pentru construirea cuiburilor.

Ca măsură de management se impune păstrarea pe pajiști a arbuștilor de păducel -

Crataegus monogyna

și măceș -

Rosa canina

aceștia fiind folosiți pentru cuibărit de unelel specii de păsări. Este indicată păstrarea a minimum 3-4 tufe mature de păducel/ha.

Elemente vizate: habitatele deschise cu tufărișuri,

Lanius collurio, Lullula arborea

Localizarea activității propuse: toate porțiunile cu pajiști din aria protejată - Valea Bârsei, Vlaea Dâmboviței, Valea Dâmbovicioarei, satele Măgura și Peștera.

Conservarea habitatelor forestiere.

În mod obligatoriu, managementul habitatelor forestiere se va realiza în conformitate cu amenajamentele silvice avizate și de Administrația Parcului Național Piatra Craiului.

Amenajamentele silvice se vor realiza cu respectarea restricțiilor impuse prin zonarea

internă a ariei protejate, în conformitate cu prevederile legale.

În Anexa nr. 7 la Planul de management sunt prezentate modul de aplicare a unor măsuri de gospodărire în pădurile din ariile natural protejate.

Dintre măsurile mai importante fac parte:

menținerea in permanență a unui număr de 25-30 adăposturi - scorburi - pe hectar, acesta însemnând 7-10 arbori cu scorburi pe hectar;

păstrarea unei diversități naturale cu arbori și arbuști din specii autohtone;

menținerea lemnului mort în pădure - acest lucru favorizează diversitatea de insecte;

realizarea de reîmpăduriri sau favorizarea regenerarii naturale a speciilor indigene, preferate de speciile de fauna de interes conservativ;

menținerea pajiștilor și poienilor din interiorul habitatelor forestiere , care sunt locuri de hrănire pentru specii amenințate de lilieci;

interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic;

evitarea realizarii plantațiilor compacte de molid in arealul padurilor de foioase sau de amestec;

menținerea suprafețelor de apă stătătoare și curgătoare în păduri - acestea servesc atât ca habitate de hrănire, ca surse de apă, cât și ca rute de zbor pentru speciile e lilieci;

interzicerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în combaterea diferiților dăunători din păduri;

evitarea realizării de exploatari forestiere și de transport al lemnului în zonele și pe traseele frecventate de turiști, în sezonul turistic - 1 mai - 1 octombrie;

Aplicarea amenajamentului silvic prin promovarea tratamentelor silvice cu perioadă lungă de regenerare. Măsura are în vedere aplicarea amenajamentului silvic în fondul forestier al parcului național și sitului Natura 2000, prin tratamente specifice ce avantajează habitatele respective;

promovarea regenerării pe cale naturală a pădurii. Măsura are în vedere aplicarea amenajamentului silvic în fondul forestier al al parcului național și sitului Natura 2000 prin tratamente ce încurajează regenerarea naturală cu menținerea integrității unităților de peisaj natural de tip sălbatic;

măsuri de prevenire și combatere a eroziunii. Măsura este menită să prevină și combată eroziunea datorită unor cauze antropice în interiorul pădurii. La nivelul ariei protejate se prevăd următoarele reguli:

amplasarea atentă a platformelor de colectare a materialului lemnos exploatat și a

drumurilor de tractor și urmărirea operațiunilor efectuate astfel ca să nu afecteze văile și habitatele limitrofe;

evitarea tăierilor arborilor care fixează malurile pâraielor principale;

evitarea construirii drumurilor de exploatare pentru scos /apropiat pe văi;

evitarea operațiunilor de scos/apropiat pe văi și pe drumurile de tractor în perioadele ploioase, în care solul este moale;

oprirea accesului utilajelor grele pe drumurile forestiere și urmărirea stării lor, mai ales după perioade cu ploi și inundații prelungite;

păstrarea în bună stare a taluzurilor și scurgerilor apelor pluviale pentru a evita colmatările, alunecările de teren sau dezvoltarea formațiunilor torențiale.

măsuri de prevenire a doborîturilor de vânt/rupturilor de zăpadă. Măsura are în vedere prevenirea fenomenelor de doborâturi de vânt sau rupturi de zăpadă, cauzate de neefectuarea sau realizarea defectuasă a unor lucrări sau tratamente silvice. Vulnerabile sunt mai ales arboretele tinere din habitatele cu fag, neparcurse la timp cu lucrări de îngrijire. Se au în vedere:

identificarea zonelor vulnerabile, cu arborete tinere, cu consistență plină, cu compoziții

necorespunzătoare,

cu

conformație

geomorfologică

specifică, vulnerabile la doborâturi de vânt și rupturi de zăpadă;

parcurgerea arboretelor tinere din timp cu lucrări de îngrijire - degajări, curățiri, rărituri - pentru a elimina speciile pioniere - plop tremurător, mesteacăn, salcie căprească - și pentru

menținerea arboretelor cu o consistență și un indice de zveltețe subunitar;

evitarea replantărilor și completărilor cu molid și pin în arealul fagului, acestia fiind sensibili la doborâturi de vânt și rupturi de zăpadă.

Acestea măsuri se vor aplica ținând cont de zonarea internă a ariei protejate, corelată cu amenajamentelel silvice.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ în special habitatele de pădure.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Menținerea în teren a arborilor bătrâni, uscați și doborâți ca nișe ecologice pentru speciile de faună.

Se recomandă menținerea în toate arboretele, unde este posibil, a unui număr de minimum 3-5 arbori pe picior/ha, din categoriile: foarte groși, bătrâni, scorburoși, uscați

parțial sau total, iescari, precum și a lemnului mort doborât.

Această măsură este necesară pentru toate speciile de animale de pădure care necesită lemn mort, nișe de reproducere sau bază trofică. Pentru arborii pe picior, numărul de 3-5 arbori/ha reprezintă norme pentru certificarea pădurilor în sistem FSC.

Elemente vizate: speciile de insecte, speciile de păsări, speciile de mamifere de interes conservativ; habitatele de pădure de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: toate parcelele silvice, în funcție de posibilitățile concrete din teren.

Menținerea în jurul cuiburilor active de barză neagră și acvilă țipătoare mică a unei suprafețe cu raza de minimum 100 m, în care să nu se realizeze lucrări și exploatări silvice.

Măsura este necesară pentru menținerea în aria protejată a cuiburilor speciilor vizate, raza fiind considerată una minimă privind siguranța cuibăritului. Pot fi efectuate lucrări de igienă în afara perioadei de cuibărit, cu obligativitatea păstrării arborelui cu cuib.

Elemente vizate:

Ciconia nigra, Aquila pomarina

Localizarea activității propuse: parcele silvice în care vor fi identificate cuiburi active în urma activităților de monitorizare.

Măsuri de prevenire a pășunatului în pădure.

Măsura se referă la habitatele forestiere de interes comunitar ce pot fi afectate de pășunatul în interiorul pădurii. Pășunatul în pădure este interzis prin lege, dar este necesară limitarea accesului animalelor la locurile de trecere consacrate la adăpători sau spre localitățile din zonă.

Elemente vizate: toate habitatele de pădure de interes conservativ. Acțiunea produce un efect pozitiv asupra tuturor speciilor de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: toate parcelele silvice.

Restricționarea accesului cu mijloace motorizate.

A fost semnalată în aria protejată practicarea sporturilor cu vehicule motorizate. Pentru toate habitatele și speciile de pădure sau pajiște, prin accesul cu astfel de mijloace se afectează structura habitatelor - sol, pătura ierbacee, litieră - conducând la deranj și mortalități potențiale prin coliziune/strivire. În acest sens se interzice accesul publicului cu mijloace motorizate - autovehicule, motociclete, ATV-uri - pe drumurile forestiere și în întregul fond forestier, cu excepția proprietarilor și administratorilor de terenuri.

Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ. Acțiunea produce un efect pozitiv asupra tuturor speciilor de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000

Limitarea realizării de noi drumuri de acces și monitorizarea drumurilor existente.

Se va interzice realizare de noi drumuri, cu excepția cazurilor în care prin documentații avizate se demonstreză că acestea sunt absolut necesare.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Conservarea cursurilor de apă și a faunei caracteristice. Ca principale măsuri, se recomandă:

supravegherea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor, Planul de mangement Bazinal și Planul de Management al riscului la inundații cu respectarea strictă a legislației în vigoare.

Activitățile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: lucrări de reducere a riscului de inundații, lucrări de apărare împotriva inundațiilor - diguri, baraje, lucrări pe cursuri de apă, inclusiv lucrări de întreținere și exploatare a acestora, lucrări specifice de gospodărire a apelor - apărări de maluri, asigurarea secțiunii optime de curge pentru debite medii și mari și altele asemenea; intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale se vor face cu respectarea avizelor/autorizațiilor și cu un impact cât mai redus asupra speciilor care fac obiectul protejării acestei zone.

menținerea habitatelor umede și interzicerea desecării sau drenării habitatelor umede;

menținerea debitelor ecologice ale cursurilor de apă;

realizarea unor studii de refacere ecologica a galeriilor de anin de-a lungul cursurilor de apa;

realizarea unor studii in vederea refacerii faunei acvatice - repopulare cu specii indigene de pești.

Specii vizate: cursurile de ape și habitatelel rvierane, speciile de fauna acvatică. Localizarea activității propuse: râurile Bârsa, Dâmbovița, Dâmbovicioara, Râul Mare al

Zărneștiului și afluenții acestora.

Protejarea habitatului și faunei peșterilor neamenajate.

Se recomandă limitarea-nepromovarea accesului turiștilor, interzicerea focului în peșteri și a depozitării gunoaielor.

Vor fi menținute/refăcute porțile și grilajele montate la intrarea în peșteri - realizate cu spații de dimensiuni adecvate, între elemente, care să permită circulația speciilor de lilieci.

Elemente vizate: habitatele de peșteri, speciile de lilieci și nevertebrate caracteristice peșterilor.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în peșteri și în imediata lor vecinătate.

Identificarea, cartarea și refacerea habitatelor degradate de eroziune de-a lungul traseelor turistice.

Într-o primă fază se vor identifica zonele afectate care necesită intervenții.

Zonele afectate de eroziune - șiroiri și ravene/șanturi săpate de apa de-a lungul unor trasee circulate - în special în zona de pajiste, zone cu grohotiș în pantă vor fi stabilizate, în principal prin realizarea unor trepte din lemn.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Realizarea unor studii privind reconstrucția ecologică și implementarea rezultatelor.

Atunci când este necesar, se vor realiza studii ce vor viza inventarierea și cartarea zonelor degradate care necesită lucrări de reconstrucție ecologică, în afara celor menționate la activitatea 16 și efectuarea de lucrări corespunzătoare.

Această activitate va viza in special:

habitatele de pădure - plantări/completări cu specii de rășinoase și foioase în zonele care au fost tăiate ras.

habitatele de pădure - îmbunătățirea compoziției regenerării existente prin creșterea procentului de foioase în scopul refacerii compoziției și structurii tipului natural de habitat de interes național/comunitar, prin plantații sau însămânțări;

galeriile anin - refacerea zonelor distruse;

pajiștile - refacerea zonelor suprapășunate, a zonelor invadate puieții de arbori,

zonelor afectate de eroziune;

habitatele umede - bălți de reproducere pentru speciile de amfibieni;

specii de plante de interes conservativ, de exemplu:

Cypripedium calceolus, Ligularia sibirica, Liparis loeselii .

cursurile de apă cu fauna specifică.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Includerea

prevederilor

Planului

de

management

al

ariei

protejate

în amenajamentele silvice.

Administrația Parcului Național Piatra Craiului va face toate demersurile pentru a se asigura de includerea prevederilor Planului de management al sitului în amenajamentele silvice de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului, ținând cont de zonarea internă și obiectivele de conservare ale ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ, în principal cele forestiere.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 cu habitate forestiere.

Includerea prevederilor Planului de management al ariei protejate în planurile de urbanism

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul,

cu

modificările

și

completările

ulterioare,

după

aprobarea

Planului

de management și a regulamentului, vor fi informate autoritățile administrației publice locale competente asupra obligativității actualizării documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului în cuprinsul acestor documentații, iar obligativitatea acestor demersuri revine administrației publice locale.

Administratorul ariei protejate avizează documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism, în care sunt incluse limitele Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului, cu restricțiile de management specifice.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Includerea conceptelor legate de conservarea biodiversității și a nealterării peisajului în documentațiile de urbanism.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Întocmirea unui studiu privind circulația apelor subterane și, dacă e cazul, eliminarea surselor de poluare.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Realizarea unui studiu asupra speciilor străine invazive de plante și implementarea în teren a măsurilor pentru oprirea invaziei

Observațile realizate în zonă au condus la identificarea unui număr mare de specii de plante străine invazive. Dintre acestea

Rudbeckia laciniata, Reynoutria japonica, Erigeron anuus, Solidago canadensis, Impatiens glandulifera, Amorpha fruticosa, Partenocyssus inserta, Echinocystis lobata, Helianthus tuberosus, Xanthium italicum, Asclepias syriaca, Acer negundo, Robinia psedacacia

sunt cele mai periculoase în zona Transilvaniei.

În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare, la nivel mondial. Pe lângă intensificarea și globalizarea activităților umane de tipul schimburilor comerciale - pe cale acvatică sau terestră - și turismului, schimbările climatice favorizează și mai mult pătrunderea și dezvoltarea speciilor străine invazive în noi teritorii.

Speciile străine sunt reprezentate de speciile de plante sau animale dintr-o zonă, a căror prezență acolo se datorează introducerii intenționate sau accidentale, ca urmare a activității omului. Acestea se mai numesc specii exotice sau non-native. Speciile pot fi, astfel, străine pentru un continent, o insulă sau bioregiune.

Speciile străine invazive, reprezintă speciile naturalizate, care produc urmași în efective mari și pe suprafețe extinse, răspândirea lor în natură amenințând biodiversitatea.

Introducerea unei specii din aria sa naturală de răspândire într-o altă arie poate fi realizată intenționat sau neintenționat de către om. O serie de plante sunt introduse intenționat, pentru calitățile lor ornamentale, altele sunt introduce accidental, împreună cu semințele altor plante cultivate.

Degradarea habitatelor naturale și abandonarea câmpurilor și pajiștilor favorizează instalarea speciilor invazive care beneficiază de competiția redusă care urmează degradării habitatului. Speciile de plante invazive conduc, în timp, la eliminarea speciilor de plante native - caracteristice acelei zone- adică la pierderi de biodiversitate. Astfel, aceste plante invazive, elimină treptat speciile valoroase - rare, protejate, sau plantele bune furajere.

Schimbările climatice favorizează uneori instalarea și dezvoltarea acestor specii străine, în defavoarea plantelor native. Dezastrele ecologice produse de aceste plante vor deveni în curând de mari proporții.

Principalele măsuri recomandate sunt:

realizarea unui studiu asupra speciilor străine invazive de plante de pe teritoriul ariei protejate și din imdiata sa vecinătate;

implementarea rapidă în teren a măsurilor menite să prevină și să elimine extinderea speciilor străine invazive.

În ceea ce privește limitarea extinderii speciilor străine invazive este mult mai eficientă prevenirea pătrunderii acestora în habitatele naturale sau în zonele cultivate, decât aplicarea oricăror măsuri ulterioare de combatere. Măsurile de combatere sunt dificile și mari consumatoare de resurse. În cazul în care speciile străine invazive au ocupat deja suprafețe mari, sunt necesare măsuri de control pe termen lung și de eliminare a acestora. Dintre măsurile de combatere ale speciilor invazive de plante, cele mai folosite sunt cosirile repetate, înainte de fructificare, dezrădăcinările sau chiar utilizarea ierbicidelor - sistemice, strict localizat în zona invaziei.

Se recomandă cosirea regulată a pajiștilor folosite ca fânețe pentru a preveni instalarea speciilor străine invazive.

Implementarea măsurilor de conservare din planul de mangement și a altora noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar

Administrația Parcului Național Piatra Craiului va adapta măsurile de management în funcție de informatiile obținute în urma monitorizării în vederea reducerii la minimum a impactului negativ asupra mediului, cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populației.

Administratorul ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa și alte măsuri noi, în funcție de rezultatele monitorizărilor.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Promovarea actualizării formularului standard al ROSCI0194 Piatra Craiului

Se vor realiza demersurile legale necesare pentru promovarea modificării formularului standard al sitului.

Se vor realiza demersurile legale necesare pentru promovarea modificării formularului standard al sitului.

eliminarea habitatelor 4080 Tufărișuri cu specii subarctice de

Salix

spp. și 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi;

eliminarea speciilor: Liparis loeselii,

Morimus funereus

și

Coenagrion mercuriale ;

introducerea speciei

Callimorpha quadripunctaria ; Elemente vizate: speciile și habitatele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Managementul carnivorelor mari în vederea reducerii conflictelor dintre aceste specii și populația locală/turiști

Activitatea are în vedere în primul rand reducerea conflictelor dintre urși si populația locală/turiști.

În acest scop se vor realiza:

informarea si constientizarea publicului prin panouri, pliante, broșuri, alte materiale, cu mesajul principal „un urs hrănit este un urs mort”;

dotarea cu garduri electrice cu panouri solare la stânile din parc care au probleme cu lupii/urșiiș

dotarea administrației cu echipament pentru relocarea urșilor - cușca cursă transportabilă;

dotarea administrației cu echipament de urmărire urși relocați;

dotarea personalului administrației cu mijloace de apărare - spray cu piper;

achiziționarea și montarea în teren camere pentru supravegherea locurilor frecventate de urși;

îmbunatățirea managementului deșeurilor;

instalare de pubele „anti urs” și coșuri de gunoi „anti urs” în zonele din apropierea localităților și a zonelor frecventate de vizitatori.

Elemente vizate: speciile de carnivore de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului. Programul 2. Conservarea tradițiilor

Obiectiv specific 1: Conservarea bogăției tradițiilor și moștenirii culturale locale, și promovarea cunoașterii și valorificării acesteia

Realizarea unor studii etnografice în zona ariei protejate.

Studiile se vor realiza atât pe baza unei documentări bibliografice și în arhive cât și prin activități de teren, prin colectarea datelor, inclusiv prin documentări video și foto și prin interviuri cu bătrânii păstrători de tradiții.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în arhive și biblioteci,

Organizarea și promovarea de evenimente culturale locale. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Integrarea valorilor comunităților locale, alături de cele naturale, în strategia de promovare a turismului.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Includerea prezentării de elemente tradiționale, în punctele de informare, centrul de vizitare, pliante, panouri.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Sprijinirea certificării produselor locale cu sigla parcului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Asigurarea unor puncte de desfacere ale produselor tradiționale. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Promovarea scutirii de taxe pentru persoanele care dețin terenuri în aria protejată. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Încurajarea păstrării stilului arhitectonic în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și județene de urbanism.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Încurajarea comunităților locale în dezvoltarea de activități economice care să reducă presiunea negativă a acestora asupra ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Realizarea unor trasee tematice vizând elemente specifice tradiției și culturii locale.

Se vor realiza trasee tematice pe care prezentarea elementelor naturale caracteristice ariei protejate vor fi corelate cu prezentarea unor case traditionale și activități tradiționale.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Programul 3. Utilizare teren și resurse naturale

Obiectiv specific 1. Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor în zonele desemnate acestor activități și reducerea până la eliminare a celor

nedurabile.

Interzicerea/limitarea schimbării modului de folosință al terenului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Urmărirea modului de realizare a caietelor de sarcini ale licitațiilor pășunilor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Asigurarea de asistență pentru exploatarea durabilă a resurselor.

Administrația Parcului Național Piatra Craiului va furniza asistență, în limita posibilităților, memebrilor comunităților locale pentru scrierea și depunerea unor proiecte vizând exploatarea durabilă a resurselor sau procurarea de porți de târlire, garduri electrice pentru stâne.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice și silvo-pastorale la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar/național și a peisajului.

Administrația Parcului Național Piatra Craiului va solicita adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice și silvo-pastorale conform limitele stabilite prin zonarea internă și prevederile planului de management și ale regulamentului parcului.

Amenajamentele silvice, atât pentru fondul forestier de stat, pentru cel proprietate a unităților administrativ teritoriale cât și pentru fondul forestier privat de pe raza Parcului Național Piatra Craiului și sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, în scopul punerii în concordanță cu Planul de management al Parcului, vor fi avizate de Administrația Parcului Național Piatra Craiului cu Hotărârea Consiliului Științific. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Participarea administrației parcului la evaluarea speciilor de interes cinegetic din zona ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Realizarea de activități de instruire și conștientizare a localnicilor despre importanța și valoarea produselor naturale prin practicarea unei agriculturi ecologice.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Evaluarea resurselor ariei protejate și controlul recoltării/colectării acestora.

Administrația Parcului Național Piatra Craiului va conduce un studiu de evaluare a resurselor nelemnoase și a altor produse ca piatră, nisip, pietriș, ape minerale. Se va raliza un contol strict al exploatării de piatră, nisip, pietriș, ape minerale, și recoltării de plante medicinale, păstrăv, ciuperci, broaște, melci, ferigi, mușchi, humus și altele asemenea.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Controlul amenajărilor hidroenergetice de pe teritoriul ariei protejate.

Administrația Parcului Național Piatra Craiului va controla respectarea debitelor de servitute la barajul de la Sătic.

Vor fi interzise alte amenajări hidroenergetice.

Elemente vizate: habitatele acvatice și riverane, speciile de pești de interes conservativ. Localizarea activității propuse: barajul de la Sătic, râurile Bârsa, Dâmbovița,

Dâmbovicioara și afluenții acestora.

Amplasarea unor rezervoare de apă meteorică în zona de creastă, pentru stingerea incendiilor.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului

național și sitului Natura 2000.

Sprijinirea prin toate mijloacele a implementării schemelor de plată către proprietarii de terenuri a serviciilor ecosistemelor și a compensațiilor pentru restricțiile impuse de regimul de arie protejată.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, localitățile limitrofe ariei protejate.

Programul 4. Vizitare, turism

Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Dirijarea accesului turistic în parc în funcție de interesele de conservare și reducerea riscului producerii accidentelor.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Materializarea în teren a traseelor turistice și întreținerea marcajelor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Amenajarea, reabilitarea și întreținerea refugiilor montane Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Desemnarea și semnalizarea locurilor de campare și a parcărilor Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Înființarea și menținerea traseelor educative.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

6 Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată.

Se are în vedere crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată, drumeție, alergare, maraton, și conectarea acestuia cu manifestările turistice și sportive din zonă.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Vânzarea sau închirierea, prin centrele de vizitare și punctele de informare a diferitelor materiale sau echipamente legate de turism.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Informarea comunităților locale pentru a dezvolta facilități de transport, cazare și alte produse turistice.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Implementarea strategiei de vizitare a parcului.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Monitorizarea turismului.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000, în punctele importante de intrare a turiștilor în aria protejată.

Promovarea traseelor marcate, și actualizarea continuă a hărții turistice online. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Tipărirea hărții turistice, în funcție de necesități.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Menținerea și îmbunătățirea facilităților de vizitare a Peșterii Dâmbovicioara.

Administația

Parcului

Național

Piatra

Craiului

va

participa

la

menținerea

și îmbunătățirea facilităților de vizitare a Peșterii Dâmbovicioara în acord cu normele de protejare a formațiunilor speologice și faunei cavernicole.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activității propuse: Peștera Dâmbovicioara.

Program 5. Conștientizare și educație

Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Realizarea de întâlniri periodice cu comunitățile locale și alți factori de interes privind managementul ariei protejate.

Plecând de la principiul că populația locală reprezintă cel mai importnat factor al existenței și managementului sitului, una din modalitățile de informare, conștientizare, consultare și implicare o reprezintă discuțiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanți ai autorităților locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes și este necesar, numărul discuțiilor organizate poate fi mai ridicat. Este vizat întregul sit, cu toate comunitățile locale și interesele socio-economice ce interferează cu situl.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Realizarea de materiale informative.

Se vor realiza mai nulte tipuri de materiale informative, de tipul pliantelor, ghidurilor, publicațiilor științifice, filmelor.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Distribuirea materialelor informative.

Publicațiile privind situl, vor fi diseminate cu diverse ocazii organizate - întâlniri, manifestări cu prilejul unor evenimente privind protecția mediului și a naturii - atât comunităților locale și autorităților, cât și turiștilor și altor persoane care au contact cu situl. Publicațiile constau în principal în pliantul și ghidul vizitatorului realizate prin proiectul POS, dar și alte publicații noi ce vor fi realizate de către administrația ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Proiectarea și amplasarea de panouri educative, informative și de avertizare în teren și întreținerea acestora.

O altă modalitate de informare și conștientizare privind existența, importanța și necesitatea conservării ariei protejate, este amplasarea de panouri informative în punctele de

acces cele mai frecventate de public din Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Realizarea de acțiuni care dau posibilitatea publicului să participe la activitățile parcului.

Se vor realiza activități de tipul plantărilor de arbori în zonele care necesită refacere, colectrarea deșeurilor, cu implicarea membrilor comunitățiilor locale, a tinerilor si a publicului larg, dornici de implicare în activitățile ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Organizarea de evenimente dedicate ariei protejate.

Se vor organiza periodic diferite activități, cum ar fi ziua parcului și alte activități cu accent pe Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Promovarea ariei protejate și a acțiunilor de management în mass - media și prin participarea la manifestări naționale și internaționale.

Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra

Craiului, activitățile de management și alte aspecte care vizează aria protejată vor fi promovate și făcute publice prin intermediul mass-media, atât a celei scrise, cât și a celei televizate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Actualizarea permanantă a paginii web a parcului și postarea de informații relevante pe alte medii online.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Editarea unui buletin informativ periodic și a unei reviste științifice.

Periodic, administrația ariei protejate va edita un buletin informativ periodic și o revistă științifică, în funcție de informațiile relevante disponibile.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Monitorizarea impactului activităților de conștientizare-informare a publicului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

Reeditarea manualului pentru copii.

Va fi reeditat manualul pentru copii realizat de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului. Vor fi incluse noi informații și se va realiza o prezentare grafică cât mai atractivă.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Promovarea și diseminarea ghidului educativ în școlile localităților limitrofe ariei protejate.

Ghidul va fi împărțit copiilor cu diverse ocazii, precum manifestările dedicate unor zile tematice sau la ieșirile în teren organizate de administrație.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Realizarea de prezentări tematice în școlile din localitățile limitrofe ariei protejate.

O altă modalitate de educație ecologică a copiilor în spiritul protejării naturii și naturii în general, este realizarea unor prezentări tematice în școli. Astfel, sunt programate minimum

2 prezentări anual cu ocazia unor zile tematice, precum: Ziua Parcului Național Piatra Craiului, Ziua Păsărilor, Ziua Observării Păsărilor, Ziua Mediului și altele asemenea. Cu aceste ocazii vor fi diseminate și alte materiale publicate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Realizarea de excursii tematice în teren cu elevii din localitățile limitrofe ariei protejate.

Excursiile se vor realiza, în principal, pe traseele tematice amenajate de administrașia ariei protejate. Grupurile de elevi vor fi însoțite de profesori supraveghetori.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Organizare de tabere, schimburi de experiență cu elevii la nivel național. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localitățile adiacente.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000 și în localitățile limitrofe.

Program 6. Management și administrare

Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

Finalizarea amenajării centrului de vizitare de la Zărnești și întreținerea acestuia. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: Zărnești, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate.

Finalizarea amenajării punctului de informare de la Curmătura și întreținerea acestuia.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: Curmătura, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate.

Realizarea de noi puncte de informare și întreținerea acestora. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: Dâmbovicioara, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate.

Întreținerea infochioșcurilor realizate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: Plaiul Foii, Prăpăstiile Zărneștiului, Brusturet cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate.

Realizarea de noi infochișcuri și întreținerea acestora. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: se va stabili prin planul de lucru anual, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate.

Menținerea limitelor ariei protejate materializate pe teren. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura

2000.

Realizarea, montarea și întreținerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare și a panourilor informative pentru evidențierea ariei protejate.

2000.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura

Asigurarea de echipament de teren adecvat și autovehicule pentru patrulare, și întreținerea acestuia.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafețe a parcului național și sitului Natura 2000.

Asigurarea de echipament de birou adecvat și întreținerea acestuia. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafețe a parcului național și sitului Natura 2000.

Obiectiv specific 2: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

Adaptarea organigramei administrației parcului la necesitățile de aplicare ale planului de management.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafețe a parcului național și sitului Natura 2000.

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafețe a parcului național și sitului Natura 2000.

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire, schimburi de experiență, conferințe.

Pentru ca administrarea și managementul ariei protejate să fie eficiente este necesar ca anual să se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt în principal

legate de administrarea propriu-zisă și de acțiunile din planul de management, punându-se accent pe acțiunile de pază și patrulare, de monitorizare și altele asemenea. Instruirile vor fi făcute și în funcție de anumite situații concrete care impun acest lucru. În fiecare an se va concepe un raport de instruire în funcție de temele discutate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate și alte locații; activitatea are impact asupra întregii suprafețe a parcului național și sitului Natura 2000.

Obiectiv specific 3: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrative

Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării.

La începutul fiecărui an se va realiza un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane și resursele financiare alocate.

Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management din Planul de management.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafețe a parcului național și sitului Natura 2000.

Realizarea de activități de patrulare în teren în vederea aplicării prevederilor Planului de management și al regulamentului de funcționare al ariei protejate.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura

2000.

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura

2000.

Menținerea colaborărilor existente și informarea și/sau atragerea ONG. - urilor, autorităților administrațiilor publice locale și a celor descentralizate ale statului, precum și a

mass-media, pentru aplicarea Planului de management.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Organizarea întâlnirilor Consiliului Științific și Consultativ ale PNPC și menținerea contactului cu membrii acestora.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Comunicarea periodică a limitelor și a zonării interne către Direcțiile de Urbanism și Amenajarea Teritoriului ale Consiliilor Județene Argeș și Brașov.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Actualizarea permanentă a bazei de date.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Monitorizarea implementării planului de management.

Măsurile/activitățile planului de management necesită a fi monitorizate în vederea asigurării îndeplinirii lor. Fiecare măsură/activitate în parte se va monitoriza după aplicare, prin verificarea indicatorilor specifici de realizare. Eventual pot fi utilizate și alte modalități ce iau în considerare nu doar rezultatele unei singure măsuri, ci a mai multora care sunt conectate între ele sau a căror feed-backuri reiese doar prin însumarea îndeplinirii lor.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Identificare și accesare surse de finanțare și autofinanțare.

Una din cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative și de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin diverse programe/proiecte. Este necesară identificarea surselor de finanțare ce pot fi utile în acest sens și completarea cererilor de finanțare. O abordare eficientă este să fie luat în considerare orice tip de finanțare ce poate rezolva sau facilita activitățile/măsurile din proiect, fie considerate separat, fie grupate pe diverse obiective specifice.

Menținerea tarifului de vizitare.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

Pregătirea evaluării rezultatelor implementării planului de management în al V-lea an și întocmirea noului plan.

Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a parcului național și sitului Natura 2000.

PLANUL DE ACTIVITĂTI

Indicatorii de realizare a acțiunilor/măsurilor de management sunt măsurabili și bazați pe parametri. Fiecare măsură/acțiune este prioritizată în funcție de urgența și importanța realizării acesteia în contextul atingerii obiectivelor de management.

Acțiunile și măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor, prioritizarea acestora, partenerii de implementare precum și durata și periodicitatea acțiunilor sunt prezentate în tabelul nr. 25.

În Anexa 1 la Planul de management sunt prezentate resursele financiare necesare implementării Planului de management.

Prioritatea 1: Se atribuie acțiunilor care trebui să se desfășoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eșec.

Prioritatea 2: Acțiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o

explicație serioasă dacă nu vor fi realizate.

Prioritatea 3 Acțiunile ce se vor realiza dacă mai există timp și/sau resurse.

Perioada de timp pentru implementarea Planului de management și respectiv pentru atingerea obiectivelor este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

260

Acțiunile și măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor: indicatori, prioritate, programare, parteneri

Tabelul nr. 25

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Programul 1. Biodiversitate și peisaj

Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a habitatelor și speciilor de interes conservativ

1.1.1. Continuarea identificării și cartării habitatelor de interes conservativ.

Raport anual privind identificarea habitatelor

nou

identificate

și/sau

identificarea celor prezente în noi zone

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.1.2. Continuarea identificării și cartării speciilor de interes conservativ.

Raport anual privind identificarea speciilor noi și/sau identificarea

celor

prezente în noi zone

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

Programul 1. Biodiversitate și peisaj

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ și a trăsăturilor caracteristice peisajului

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

natural și antropic

1.2.1. Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatele de interes conservativ prin monitorizarea acestora.

Informații actualizate - raport anual privind starea de conservare a habitatelor de interes

conservativ

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.2.2. Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora.

Informații actualizate - raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes

conservativ

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.2.3. Evaluarea anuală a stării de conservare a habitatelor de interes conservativ.

Raport anual privind starea de conservare a habitatelor de interes conservativ

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

261

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

1.2.4. Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes conservativ.

Raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes conservativ

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.2.5. Monitorizarea stării obiectivelor morfologice, geologice și speologice.

Raport anual privind starea de conservare a obiectivelor morfologice, geologice

și

speologice

3

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.2.6. Monitorizarea peisajului și a utilizării tradiționale a terenurilor.

Raport anual privind starea de conservare a peisajului și a utilizării tradiționale

a terenurilor

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.2.7.

Monitorizarea

traseelor de cățărare și a

Raport anual privind

traseelor de cățărare

3

Specialiști în domeniu,

institute

de

cercetare,

262

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

impactului acestei activități asupra speciilor și

habitatelor

din

aria

protejată.

serviciile publice județene Salvamont, organizații nonguvernamentale

Programul 1. Biodiversitate și peisaj

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar și conservare elementelor geomorfologice-geologice și a trăsăturilor caracteristice ale peisajului natural și antropic

1.3.1. Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere.

Menținerea elementelor de interes conservativ într-o stare de conservare favorabilă; surse de poluare depistate și eliminate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

regionale,

inspectorate de jandarmi

263

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

județene

-

Jandarmeria

Montană, proprietari și administratori de terenuri

1.3.2. Implementarea restricțiilor privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice,

aruncarea

deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună.

Menținerea elementelor de interes conservativ într-o stare de conservare favorabilă; scăderea numărului de avertismente/contrav enții; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.3.

Controlul

Menținerea

Autorități

ale

264

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

deversarilor de ape menajere în cursurile de apă.

elementelor de interes conservativ într-o stare de conservare favorabilă; scăderea numărului de avertismente/contrav enții; raport

1

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.4. Conservarea zonelor cu habitate acvatice folosite pentru reproducere de speciile de

amfibieni

și amenajarea

Specii de amfibieni și habitate menținute într-o stare de conservare

favorabilă; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al

Poliției,

Administrația

265

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

de noi bălți de reproducere.

Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.5. Menținerea habitatului speciei

Ligularia sibirica

din zona Brusturet intr-o stare de conservare favorabilă.

Specia

Ligularia sibirica

și habitatul acesteia menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda

Națională

de

Mediu

-

266

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.6. Conservarea habitatelor de pajiști utilizate ca pășuni și controlul activității de pășunat.

Habitate de pajiști- pășuni

menținute

într-o stare de conservare favorabilă; număr de animale; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.7.

Conservarea

Habitate de pajiști-

2

Autorități

ale

267

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

habitatelor de pajiști utilizate ca fânețe.

fânețe

menținute

într-o stare de conservare favorabilă; raport

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.8. Conservarea habitatelor deschise cu arbuști/arbori.

Habitate deschise cu arbuști/arbori și specii de faună caracteristice menținute într-o stare de conservare

favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, agenții județene pentru protecția mediului,

Garda Națională de Mediu

268

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

- comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.9. Conservarea habitatelor forestiere.

Habitate forestiere și specii de interes conservativ caracteristice menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene

-

Jandarmeria

Montană,

proprietari și

269

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

administratori de terenuri

1.3.10. Menținerea în teren a arborilor bătrâni, uscați și doborâți ca nișe ecologice pentru speciile de faună.

Arbori bătrâni, uscați și doborâți menținuți în teren; specii de interes conservativ caracteristice menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.11. Menținerea în jurul cuiburilor active de barză neagră și acvilă țipătoare mică a unei suprafețe cu

raza de minimum 100 m,

Arbori care au cuiburi menținuți în teren; barză neagră și acvilă țipătoare mică

menținute

într-o

3

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al

Poliției,

Administrația

270

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

în care să nu se realizeze lucrări și exploatări silvice.

stare de conservare favorabilă; raport

Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.12. Măsuri de prevenire a pășunatului în pădure.

Habitate forestiere și specii de interes conservativ caracteristice menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda

Națională

de

Mediu

-

271

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.13. Restricționarea accesului cu mijloace motorizate.

Elemente de interes conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.14. Limitarea realizării

Elemente de interes

Autorități

ale

272

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

de noi drumuri de acces și monitorizarea drumurilor existente.

conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; rețea de drumuri care nu afectează negativ conservarea speciilor de

interes

conservativ; raport

2

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.15. Conservarea cursurilor de apă și a faunei caracteristice.

Cursuri de apă și specii de faună caracteristice menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române,

agenții

județene

pentru

273

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.16. Protejarea habitatului și faunei peșterilor neamenajate.

Peșteri și specii de faună caracteristice menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției,

agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi

județene

-

Jandarmeria

274

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.17. Identificarea, cartarea și refacerea habitatelor degradate de eroziune de-a lungul traseelor turistice.

Zone cu habitate degradate identificate și refăcute; raport

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, autorități ale administrației publice locale, Garda Națională de Mediu - comisariate

regionale,

proprietari

și

administratori de terenuri

1.3.18. Realizarea unor studii privind

reconstrucția ecologică și

implementarea rezultatelor.

Studii realizate; rezultate implementate în teren; raport.

2

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.3.19. Includerea prevederilor Planului de

management

al

ariei

Habitate forestiere și specii

de

interes

conservativ

1

Autorități

ale

administrației publice locale, agenții județene

275

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

protejate

în

amenajamentele silvice.

menținute într-o stare de conservare favorabilă; amenajamenet revizuit; raport

pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale, ocoale silvice, proprietari și

administratori de

terenuri

1.3.20. Includerea prevederilor Planului de management al ariei protejate în planurile de urbanism

Habitate forestiere și specii de interes conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; planuri de urbanism generale și locale adecvate statutului de arie protejată al zonei, management

adecvat

al

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

regionale,

proprietari

și

administratori de terenuri, consilii județene

276

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

terenurilor; raport

1.3.21. Includerea conceptelor legate de conservarea biodiversității și a nealterării peisajului în documentațiile de urbanism.

Elemente de interes conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; concepte legate

de

conservarea biodiversității și a nealterării peisajului incluse

în

documentațiile

de

urbanism; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

regionale,

proprietari

și

administratori de terenuri

1.3.22. Întocmirea unui studiu privind circulația apelor subterane și, dacă e cazul, eliminarea surselor

de poluare.

Studiu realizat; surse de poluare eliminate; raport.

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

277

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

1.3.23. Realizarea unui studiu asupra speciilor străine invazive de plante și implementarea în teren a măsurilor pentru oprirea invaziei

Elemente de interes conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; lipsa/prezență sporadică a speciilor străine cu potențail

invaziv; raport

1

Specialiști în domeniu, institute de cercetare, autorități ale administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, organizații nonguvernamentale

1.3.24. Implementarea măsurilor de conservare din planul de mangement și a altora noi, în funcție de

rezultatele

monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar

Elemente de interes conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda

Națională

de

Mediu

-

278

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

1.3.25. Promovarea actualizării formularului standard al ROSCI0194 Piatra Craiului

Documentație în vederea actualizării formularului standard transmisă la autoritățile

competente; raport

1

Agenții județene pentru protecția mediului

1.3.26. Managementul carnivorelor mari în vederea reducerii conflictelor dintre aceste specii și populația locală/turiști

Număr de pliante, broșuri, alte materiale; numărde garduri electrice la stâne; număr de echipamente

de

relocare a urșilor;

1

Autorități

ale

administrației publice locale, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale,

proprietari

și

279

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

numărde mijloace de apărare; număr de pubele și coșuri de gunou instalate în

teren

administratori de terenuri

Programul 2. Conservarea tradițiilor

Obiectiv specific 1: Conservarea bogăției tradițiilor și moștenirii culturale locale, și promovarea cunoașterii și valorificării acesteia

2.1.1. Realizarea unor unor studii etnografice în

zona ariei protejate.

Studii etnografice realizate

3

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

2.1.2. Organizarea și promovarea

de

evenimente

culturale

locale.

Evenimente culturale locale organizate și promovate; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale,

proprietari

și

administratori de terenuri

2.1.3. Integrarea valorilor comunităților locale, alături de cele naturale, în

strategia de promovare a

Valori

ale

comunităților locale

și valori naturale, integrate în strategia

3

Autorități

ale

administrației

publice

locale, asociații locale de turism,

proprietari

și

280

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

turismului.

de promovare a turismului.

administratori de terenuri,

proprietari de structuri turistice și de cazare

2.1.4. Includerea prezentării de elemente tradiționale, în punctele de informare, centrul de vizitare, pliante, panouri.

Elemente tradiționale prezentate

în

punctele de informare, centrul de vizitare,

pliante,

panouri.

2

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, specialiști în domeniu

2.1.5.

Sprijinirea

certificării produselor locale cu sigla parcului.

Sprijin acordat pentru certificarea produselor locale cu sigla parcului; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de producători, proprietari și

administratori de terenuri

2.1.6. Asigurarea unor puncte de desfacere ale

produselor tradiționale.

Puncte de desfacere ale

produselor

tradiționale existente

3

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de

281

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

producători, proprietari și

administratori de terenuri

2.1.7. Promovarea scutirii de taxe pentru persoanele care dețin terenuri în aria protejată.

Demersuri realizate în vederea scutirii de taxe

pentru

persoanele care dețin terenuri

în

aria

protejată; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri

2.1.8. Încurajarea păstrării stilului arhitectonic în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și județene de urbanism.

Demersuri realizate în vederea păstrării stilului arhitectonic; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, consilii județene, asociații locale de turism, specialiști în domeniu, proprietari

și

administratori de terenuri

2.1.9. Încurajarea comunităților

locale în

dezvoltarea de activități

Demersuri realizate în

vederea

dezvoltarea

de

1

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de

282

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

economice care să reducă presiunea negativă a acestora asupra ariei protejate.

activități economice care să reducă presiunea negativă a acestora asupra ariei

protejate; raport

producători, proprietari și administratori de terenuri

2.1.10. Realizarea unor trasee tematice vizând elemente specifice tradiției și culturii locale.

Trasee tematice realizate; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, specialiști în domeniu,

organizații

nonguvernamentale

Programul 3. Utilizare teren și resurse naturale

Obiectiv specific 1. Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor în zonele desemnate acestor activități și reducerea până la eliminare a celor nedurabile

3.1.1.

Interzicerea/

limitarea schimbării modului de folosință al

terenului.

Mod de folosință al terenurilor constant pe o suprafață cât

mai mare; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale,

Poliție

Locală,

Inspectoratul Județean al

283

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate regionale, inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană,

proprietari și

administratori de terenuri

3.1.2. Urmărirea modului de realizare a caietelor de sarcini ale licitațiilor pășunilor.

Nr. Caiete de sarcini ale licitațiilor pășunilor realizate în conformitate cu capacitatea de suport

a pajiștilor; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale

proprietari

și

administratori de terenuri, specialiști în domeniu

3.1.3.

Asigurarea

de

asistență

pentru

Asistență

pentru

exploatarea durabilă

3

Autorități

ale

administrației

publice

284

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

exploatarea durabilă a resurselor.

a resurselor acordată; raport

locale

proprietari

și

administratori de terenuri, specialiști în domeniu

3.1.4. Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice și silvo-pastorale la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar/național și a

peisajului.

Amenajamente silvice și silvo- pastorale adaptate la necesitățile de conservare ale ariei protejate

1

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, ocoale silvice, specialiști în domeniu

3.1.5. Participarea administrației parcului la evaluarea speciilor de interes cinegetic din zona ariei protejate.

Fișe de evaluare aspeciilor de interes cinegetic; raport

1

Administratori fonduri cinegetice, specialiști în domeniu, agenții județene pentru protecția mediului, proprietari

și

administratori de terenuri

285

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

3.1.6. Realizarea de activități de instruire și conștientizare a localnicilor despre importanța și valoarea produselor naturale prin practicarea unei agriculturi

ecologice.

Activități realizate; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, specialiști în domeniu

3.1.7. Evaluarea resurselor ariei protejate și controlul recoltării/colectării acestora.

Resurse evaluate; recoltare/colectare controlată; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională

de

Mediu

-

comisariate

regionale,

286

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

inspectorate de jandarmi județene - Jandarmeria Montană, proprietari și administratori de terenuri,

specialiști în domeniu

3.1.8. Controlul amenajărilor hidroenergetice de pe

teritoriul ariei protejate.

Amenajări hidroenergetice controlate; raport

3

Administrația Națională Apele Române,

Garda Națională de Mediu

- comisariate regionale,

3.1.9. Amplasarea unor rezervoare de apă meteorică în zona de creastă, pentru stingerea

incendiilor.

Rezervoare de apă meteorică amplasate în teren

2

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri

3.1.10. Sprijinirea prin toate mijloacele a implementării schemelor

de plată către proprietarii

Demersuri realizate în

vederea

implementării

schemelor de plată și

2

Autorități

ale

administrației publice locale, agenții județene

pentru protecția mediului,

287

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

de terenuri a serviciilor ecosistemelor și a compensațiilor pentru restricțiile

impuse

de

regimul de arie protejată.

a compensațiilor; raport

proprietari

și

administratori de terenuri, consilii județene

Programul 4. Vizitare, turism

Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

4.1.1. Dirijarea accesului turistic în parc în funcție de interesele de conservare și reducerea riscului producerii accidentelor.

Elemente de interes conservativ menținute într-o stare de conservare favorabilă; număr mic/lipsa turiștilor în afara

traseelor

marcate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, serviciile publice județene Salvamont, inspectorate de jandarmi județene

-

Jandarmeria

Montană

4.1.2.

Materializarea în

teren a traseelor turistice și

Trasee

turistice

materializate

în

1

Autorități

ale

administrației

publice

288

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

întreținerea marcajelor.

teren; marcaje întreținute; raport

locale, asociații locale de turism, serviciile publice județene Salvamont, organizații

nonguvernamentale

4.1.3. Înființarea și menținerea traseelor educative.

Trasee educative existente în teren; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, serviciile publice județene Salvamont, organizații

nonguvernamentale

4.1.4. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată.

Portofoliu

de

activități sportive creat și promovat; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de

turism,

Autoritatea

Națională

în

domeniul

289

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

sportului, consilii județene

4.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți.

Portofoliu

de

activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului creat și promovat; număr de grupuri ghidate; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism, Autoritatea Națională în domeniul sportului, consilii județene, proprietari de structuri turistice și de

cazare

4.1.6.Vânzarea sau închirierea, prin centrele de vizitare și punctele de informare a diferitelor materiale sau echipamente

legate de turism.

Tipuri și număr de materiale sau echipamente vândute/închiriate; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari de structuri turistice și de

cazare

4.1.7.

Informarea

Acțiuni de informare

3

Autorități

ale

290

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

comunităților locale pentru a dezvolta facilități de transport, cazare și alte produse turistice.

realizate; raport

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism Autoritatea Națională în domeniul sportului, consilii județene, proprietari de structuri turistice și de cazare,

organizații

nonguvernamentale

4.1.8. Implementarea strategiei de vizitare a parcului.

Strategie de vizitare implementată; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism, Autoritatea Națională în domeniul sportului,

consilii

județene, proprietari de

291

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

structuri turistice și de

cazare, organizații nonguvernamentale

4.1.9. Monitorizarea turismului.

Număr

de

chestionare completate de către turiști; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari de structuri turistice și de cazare,

organizații

nonguvernamentale

4.1.10. Promovarea traseelor marcate, și actualizarea continuă a hărții turistice online.

Trasee turistice marcate, promovate; hartă online acutualizată; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism, Autoritatea Națională în domeniul sportului,

consilii

județene, proprietari de

292

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

structuri turistice și de

cazare, organizații nonguvernamentale

4.1.11. Tipărirea hărții turistice, în funcție de necesități.

Număr de hărți turistice tipărite; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, Autoritatea Națională în domeniul sportului, proprietari de structuri turistice și de cazare,

organizații

nonguvernamentale

4.1.12. Menținerea și îmbunătățirea facilităților de vizitare a Peșterii Dâmbovicioara.

Facilități de vizitare menținute/îmbunătăț ite

3

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, Autoritatea Națională

în

domeniul

sportului, proprietari de

293

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

structuri turistice și de

cazare, organizații nonguvernamentale

Program 5. Conștientizare și educație

Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

5.1.1. Realizarea de întâlniri periodice cu comunitățile locale și alți factori de interes privind managementul ariei protejate.

Întâlniri realizate, factori interesați informați; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare județene, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională

de

Mediu

-

comisariate regionale,

294

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

5.1.2. Realizarea de materiale informative.

Materiale informative realizate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de

turism

5.1.3. Distribuirea materialelor informative.

Materiale informative realizate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism, Autoritatea Națională în domeniul sportului, consilii județene, proprietari de structuri turistice și de

cazare

5.1.4. Proiectarea și amplasarea de panouri educative, informative și

de avertizare în teren și

Panouri amplasate în teren; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale,

proprietari

și

administratori de terenuri

295

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

întreținerea acestora.

5.1.5. Realizarea de acțiuni care dau posibilitatea publicului să participe la activitățile parcului.

Acțiuni realizate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare județene,

organizații

nonguvernamentale

5.1.6. Organizarea de evenimente dedicate ariei protejate.

Evenimente realizate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare județene,

organizații

nonguvernamentale

5.1.7. Promovarea ariei protejate și a acțiunilor de

management în mass -

Acțiuni realizate; raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale,

organizații

296

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

media și prin participarea

la manifestări naționale și internaționale.

nonguvernamentale, organizații mass-media

5.1.8. Actualizarea permanantă a paginii web a parcului și postarea de informații relevante pe

alte medii online.

Pagina web actualizată; informații oste pe mediile

online;

raport

1

Autorități

ale

administrației publice locale, organizații nonguvernamentale

5.1.9. Editarea unui buletin informativ periodic și a unei reviste științifice.

Bultin

realizat;

revistă științifică realizată; raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare județene, organizații nonguvernamentale, specialiști

în

domeniu,

institute de cercetare

297

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

5.1.10. Monitorizarea impactului activităților de conștientizare-informare a publicului.

Raport

3

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri, organizații nonguvernamentale, specialiști

în

domeniu,

institute de cercetare

Program 5. Conștientizare și educație

Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului

5.2.1. Reeditarea manualului pentru copii.

Număr de manuale reeditate; elevi educați/informați; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

5.2.2.

Promovarea

și

Număr de manuale

2

Autorități

ale

298

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

diseminarea ghidului educativ în școlile localităților limitrofe ariei protejate.

distribuite; elevi educați/informați; raport

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

5.2.3. Realizarea de prezentări tematice în școlile din localitățile limitrofe ariei protejate.

Număr de prezentări realizate; elevi educați/informați; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

5.2.4. Realizarea de excursii tematice în teren cu elevii din localitățile limitrofe ariei protejate.

Număr de excursii tematice realizate; elevi educați/informați; raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

5.2.5.

Organizare

de

Număr

de

tabere

2

Autorități

ale

299

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

tabere, schimburi de experiență cu elevii la nivel național.

realizate; elevi educați/informați; raport

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

5.2.6. Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localitățile adiacente.

Sistem de rageri voluntari creat; număr de activități de patrulare; elevi raport

2

Autorități

ale

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

Program 6. Management și administrare

Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

6.1.1. Finalizarea amenajării centrului de vizitare de la Zărnești și

întreținerea acestuia.

Centru de vizitare finalizat; centru de vizitare funcțional și

bine întreținut

1

Autorități

ale

administrației publice locale

6.1.2.

Finalizarea

Punct de informare

1

Autorități

ale

300

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Activitatea la nivel de semestru - S

Parteneri potențiali pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

amenajării punctului de

informare de la Curmătura și întreținerea acestuia.

finalizat; punct de

vizitare funcțional și bine întreținut

administrației publice locale

6.1.3. Realizarea de noi puncte de informare și întreținerea acestora.

Puncte de informare realizate; puncte de vizitare funcționale

și bine întreținute

3

Autorități

ale

administrației publice locale

6.1.4. Întreținerea infochioșcurilor realizate.

Infochișcuri întreținute

1

Autorități

ale

administrației publice locale

6.1.5. Realizarea de noi infochișcuri și întreținerea acestora.

Infochișcuri realizate; infochișcuri

întreținute

3

Autorități

ale

administrației publice locale

6.1.6. Menținerea limitelor ariei

protejate

materializate

pe

teren

acestora.

Limite materializate în teren; raport

1

Autorități

ale

administrației

publice

locale, proprietari de terenuri

301

Acțiuni

Indicatori de realizare