Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 45/2020

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

prezumat în vigoare

Data actului
4 februarie 2020
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 368 din 7 mai 2020
Citat de
4 acte
Citează
9 acte
Structură
2 articole · 13.290 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 90/2017 6 decembrie 2017 (prevederi anume) privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și pr…

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Anca-Simona Rodovei, Ilie Pînzariu și Liviu Filipovici în Dosarul nr. 1.979/40/2017 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.391D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.979/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Anca-Simona Rodovei, Ilie Pînzariu și Liviu Filipovici în cadrul apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.402 din 7 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.979/40/2017, având ca obiect acțiunea prin care aceștia au solicitat obligarea Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani la plata ajutoarelor salariale conform

art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII, capitolul II, secțiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca polițist, sumă actualizată cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale aferente.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

creează un climat de instabilitate juridică și încalcă principiul clarității și previzibilității actelor normative, întrucât fac trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare. Astfel, arată că prin actele normative anuale de salarizare adoptate din 2010 și până în 2017 s-a dispus neacordarea ajutoarelor salariale suplimentare prevăzute de

art. 20 alin. (1)

și

(2) din anexa nr. VII, capitolul II, secțiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 . Prin

Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că aceste măsuri au vizat exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor, în sensul suspendării lor, și nu existența acestui drept. La data de 1 iulie 2017,

Legea-cadru nr. 284/2010

a fost abrogată prin

art. 44 din noua Lege-cadru a salarizării nr. 153/2017 , odată cu actele normative anuale de suspendare.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017

care prevedeau suspendarea exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor în anul 2017 nu au fost abrogate, dar efectele juridice nu se mai pot produce ca urmare a abrogării actului normativ care prevedea norma suspendată.

Legea-cadru nr. 153/2017

nu mai prevede vreun drept de natura celor din

art. 20 alin. (1)

și

(2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 , astfel că suspendarea reglementată de

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

se referă la drepturi care nu mai sunt consacrate de legislația actuală. De asemenea, articolul de lege criticat nu cuprinde vreo mențiune că se referă la ajutoarele prevăzute de

art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 .

6.

Articolul 58

alin. (1)

și

art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative prevăd că suspendarea dispozițiilor unui act normativ poate interveni numai pe durata existenței acestuia, dar nu poate supraviețui normei pe care o suspendă.

Articolul 66

din aceeași lege recunoaște abrogarea și în cazul normelor suspendate, dar din momentul abrogării actului încetează suspendarea efectelor acestuia.

7.

Prin

Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , Curtea Constituțională a statuat că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă

art. 1 alin. (5) din Constituție .

8.

Autorii excepției consideră că, deși ajutoarele suplimentare nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, atât timp cât nicio dispoziție legală nu le-a abrogat, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.

9.

Totodată, arată că o consecință a adoptării

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

este soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, paragrafele 95-97, în care a constatat prelungirea suspendării exercițiului drepturilor și pentru anul 2018, cât și motivarea că, prin suspendarea repetată, titularii au pierdut însăși speranța legitimă de valorificare a lor.

10.

Autorii excepției susțin că respectarea principiului privind încrederea în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.

11.

De asemenea amintesc că principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilindu-se necesitatea respectării lui atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, iar jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestuia. Astfel, în

Cauza Păduraru contra României (2005)

s-a evidențiat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții.

12.

Prin urmare, autorii excepției consideră că lipsa de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale criticate înfrânge principiul securității raporturilor juridice corelat cu principiul încrederii juridice și, implicit, duce la încălcarea

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție .

13.

Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituție invocate de autorii excepției.

14.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017. Examinând critica formulată de autorii excepției, Curtea constată că aceasta vizează, în realitate, doar dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , potrivit cărora „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“.

18.

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție

privind statul român și obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituționalitate. Astfel, analizând constituționalitatea

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

în raport cu prevederile

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție , Curtea, prin

Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, paragrafele 100 și 101, a reținut, în esență, că textul de lege analizat se referă la norma de drept substanțial reglementată de

art. 20 alin. (1)

și

(2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010

a cărei aplicabilitate în timp este reglementată de dispozițiile criticate. De asemenea, Curtea a apreciat că nu este întemeiată susținerea potrivit căreia prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă

art. 1 alin. (5) din Constituție , întrucât este greșit înțeleasă semnificația abrogării prin

Legea-cadru nr. 153/2017

a dispozițiilor

art. 20 alin. (1)

și

(2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 , începând cu data de 1 iulie 2017. Astfel, consecința acestei abrogări este previzibilă și clară, respectiv dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, aceștia nu mai beneficiază de ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de

Legea-cadru nr. 284/2010 .

20.

Tot prin

Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019 , precitată, paragraful 94, Curtea, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, a amintit că ajutoarele și indemnizațiile reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Aceste drepturi nu au un temei constituțional, iar legiuitorul este liber să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de

art. 53 din Legea fundamentală .

21.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția

Deciziei nr. 403 din 6 iunie 2019

își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

22.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anca-Simona Rodovei, Ilie Pînzariu și Liviu Filipovici în Dosarul nr. 1.979/40/2017 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.