Instrucțiunile nr. 115665/1991

În temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 32 din 29 martie 1991 privind impozitul pe salarii s-au elaborat prezentele instrucțiuni metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, precum și atribuțiile și răspunderile organelor fiscale în acest domeniu.

I. Tehnica de calcul al impozitului pe salarii

1. Plătitorii de impozit pe salarii

Potrivit art. 1 din lege, veniturile sub forma de salarii și alte drepturi salariale realizate de către persoanele fizice române sau străine, pe teritoriul României, sînt supuse impozitului în condițiile prevederilor acestei legi.

În cazul persoanelor străine, la impozitarea veniturilor sub forma de salarii și alte drepturi salariale realizate pe teritoriul României se va ține seama de prevederile din convențiile și acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.

Inventatorii și inovatorii sînt supuși impozitului pentru recompensele primite, cu cotele și în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

2. Baza de calcul al impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii se calculează asupra totalității sumelor brute primite în cursul unei luni, sub forma de salarii și alte drepturi salariale, astfel cum sînt enumerate la lit. a) - h) ale art. 2 din lege, indiferent de perioada la care se referă, cu excepțiile prevăzute la art. 3 din lege.

Recompensele acordate conform art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 537/1990 se impun prin cumulare cu drepturile salariale în luna în care se plătesc.

La determinarea venitului lunar impozabil al personalului casnic nu se iau în calcul avantajele în natura (locuinta și cheltuielile de întreținere aferente, hrana etc.).

Drepturile bănești acordate persoanelor care desfășoară activități pe bază de contracte civile, fără a avea calitatea de salariați, inclusiv cele din cadrul asociațiilor de locatari, se impozitează, în toate cazurile, indiferent de nivelul acestora, fără a se aplică scutirile sau reducerile prevăzute la art. 6 și art. 7 alin. 2 din lege.

Totodată, cîștigurile, onorariile și celelalte categorii de drepturi bănești, prevăzute la art. 4 din lege, constituie baza de calcul al impozitului pe salarii și se impun pe fiecare loc de muncă, separat de veniturile realizate din salarii și alte drepturi salariale obținute la unitatea unde persoanele au funcția de baza.

Veniturile de aceasta natura realizate de salariați la unitatea unde au funcția de baza, pentru impozitare, se cumulează cu cele prevăzute la art. 2 din lege.

3. Calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii se calculează lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 7 din lege, utilizîndu-se calculatoarele elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Pentru stabilirea impozitului pe salariile și drepturile salariale aferente perioadei ianuarie-aprilie 1991 inclusiv, se utilizează Calculatorul nr. 1 sau nr. 2, după caz, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 bis din 23 ianuarie 1991*).

Calculatorul nr. 1 sus-menționat se utilizează în continuare și pentru transformarea în venituri brute a veniturilor nete lunare primite de către salariați anterior datei de 1 ianuarie 1991, în vederea stabilirii indemnizațiilor cuvenite pentru concediile legale de odihnă, potrivit art. 28 din lege.

Începînd cu salariile și alte drepturi salariale aferente lunii mai 1991 se vor utiliza noile calculatoare nr. 1 și nr. 2, care s-au elaborat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în condițiile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 219/1991, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107 bis din 17 mai 1991.

Calculatorul nr. 1 se utilizează și pentru calcularea impozitului asupra sumelor realizate, de natura celor prevăzute la art. 4 din lege.

Pentru toate veniturile supuse impozitului potrivit acestei legi, inclusiv cele prevăzute la art. 4, impozitul se va calcula și se va retine fie integral, fie redus cu 20%, în funcție de faptul ca beneficiarul venitului se încadrează sau nu în prevederile art. 8 din lege.

Pentru a beneficia de prevederile art. 8 din lege, persoanele îndreptățite vor prezenta la unitatea unde realizează venituri acte doveditoare (certificate eliberate de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, potrivit normelor elaborate în acest scop de ministerele respective, certificate de naștere ale copiilor, acte de stare civilă etc.).

Salariile și alte drepturi salariale în valută se impun, cu cotele de la art. 7 din lege, cu modificările ulterioare și în condițiile prevăzute la alin. 5 al acestui articol.

În cazul în care salariatul realizează venituri de aceasta natura atît în lei cît și în valută, impozitul se calculează conform aceleiași metodologii, se retine și se vărsa în lei și în valută, proporțional cu ponderea acestora în totalul venitului impozabil.

Exemplu:

Venituri în lei ..................... = 6.000

Venituri în valută (100 $ x 60 lei/$) = 6.000

Total venit impozabil lei ........... = 12.000

Ponderea veniturilor în valută în

total venit ......................... = 50%

Impozit total lei ................... = 3.072

din care:

impozit în lei ...................... = 1.536

impozit în valută

(1536 lei: 60 lei/$) ................ = 26$

Impozitul astfel calculat se va vărsa după cum urmează: 1.536 lei și 26 dolari S.U.A.

Fracțiunile de pînă la 50 de bani inclusiv și peste 50 de bani se neglijează, respectiv se reintregesc la leu. În mod asemănător se procedează și în cazul plăților în valută.

Aceeași metodologie de calcul se aplică și în cazul plății în valută (integral sau parțial) a drepturilor bănești de natura celor prevăzute la art. 4 din lege.

Potrivit art. 9 din lege, impozitul pe salarii se calculează de plătitorii acestora, se retine și se vărsa lunar din sumele cuvenite la a doua chenzina.

În cazul plăților de salarii și altor drepturi salariale care se achită lunar, calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se fac o dată cu ridicarea de la banca a sumelor pentru plata salariilor.

Pentru drepturile bănești de natura celor prevăzute la art. 4 din lege, impozitul se calculează și se retine la fiecare plata, prin cumulare cu sumele plătite anterior în cursul aceleiași luni, de către același plătitor.

Exemplu:

---------

Venit impozabil

Impozit

Data plății

2.4.1991

700 lei

58 lei

9.4.1991

500 lei

-

TOTAL

1.200 lei

168 lei

Impozit de reținut pe 9.4.1991 (168-58)

110 lei

16.4.1991

600 lei

-

TOTAL

2.000 lei

352 lei

Impozit de reținut pe 16.4.1991 (352-168)

184 lei

Salariile și alte drepturi salariale aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 1991, care se vor plati pînă la 31 decembrie 1991, se impozitează cu cotele și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare la 31 decembrie 1990. În situația în care plătitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu folosește cont bancar pentru plata acestor drepturi, calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul administrației centrale de stat a impozitului aferent se fac lunar, dar nu mai tirziu de 2 zile lucrătoare de la data plății acestor drepturi.

Băncile nu vor executa documentele de plată pentru ridicarea sumelor în numerar pentru salarii (cu excepția avansurilor sau a chenzinei 1) decît condiționat de virarea în aceeași proporție a impozitului pe salarii, în cazul cînd în contul plătitorului de salarii nu sînt disponibilitati pentru acoperirea integrală a salariilor nete și a impozitului aferent.

În cazul reținerii în plus a impozitului pe salarii, se poate proceda fie la restituirea sumelor beneficiarului respectiv, fie la compensarea cu obligațiile fiscale viitoare de aceeași natura, potrivit cererii exprese a beneficiarului, unitatea plătitoare fiind obligată sa menționeze aceasta situație în evidența contabilă și în documentele de plată a salariului și a impozitului pe salarii.

Restituirea impozitului reținut în plus se va efectua de către plătitorul de salarii prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe salarii cuvenit bugetului administrației centrale de stat în luna efectuării acestei operațiuni.

4. Scutiri și înlesniri la plata impozitului pe salarii

Scutirile și înlesnirile la plata impozitului pe salarii se acordă persoanelor prevăzute la art. 6 lit. c) și d) din lege, numai de unitatea unde au funcția de baza, determinata potrivit reglementărilor în vigoare, coroborate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 2 din 7 ianuarie 1991 privind cumulul de funcții.

La acordarea scutirii prevăzute la art. 6 lit. c) din lege se au în vedere sumele sub 2.000 lei brut lunar ce se compun din salariul de baza, precum și din celelalte drepturi salariale, astfel cum sînt menționate la art. 2 din lege, primite de la unitatea unde salariatul are funcția de baza, indiferent de cauzele care au condus la realizarea unor venituri de pînă la 2.000 lei brut lunar.

Scutirea de impozitul pe salarii pentru categoriile de salariați prevăzute la art. 6 lit. d) și e) din Legea nr. 32/1991 se acordă începînd cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezintă actele doveditoare prin care se atesta situația respectiva.

Potrivit art. 17 din lege, Ministerul Economiei și Finanțelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eșalonări și aminari la plata impozitului pe salarii.

Fața de aceste prevederi exprese ale legii, organele fiscale teritoriale nu au competența sa acorde asemenea înlesniri la plata impozitului pe salarii.

Veniturile de natura drepturilor salariale, astfel cum sînt definite la art. 2 și 4 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii realizate de veteranii de război, sînt scutite de plată acestui impozit.

5. Contestații

La art. 14 și 15 din lege se prevăd treptele ierarhice de rezolvare a contestațiilor privind modul de aplicare a Legii nr. 32/1991, care trebuie respectate în mod obligatoriu de toate organele fiscale cu sarcini în acest domeniu.

În toate cazurile, verificarea contestațiilor și deciziilor emise urmare acestor verificări se va face pe baza prevederilor Legii nr. 32/1991 și ale prezentelor instrucțiuni metodologice.

1. Veniturile sub forma de salarii și alte drepturi salariale cuvenite salariaților pentru plata muncii prestate se reflecta în formularele cuprinse în "Catalogul formularelor tipizate comune" aprobate pe baza prevederilor Decretului nr. 10/1986, volumul 1 I.S.I.A.P. și anume:

- Stat de retribuții (cod 14-4-1 și 14-4-1/a);

- Stat de retribuții (cod 14-4-1/b M);

- Stat de retribuții, fără elementele componente ale retributiei totale (cod 14-4-1/c M și cod 14-4-1/d M);

- Fișa de evidenta a retributiilor (cod 14-4-2);

- Fișa de evidenta a retributiilor, cu elementele componente ale retributiei (cod 14-4-2/a).

În formularele "Stat de retribuții" se aduc modificări în sensul că după coloanele corespunzătoare de calcul al salariilor și al altor drepturi salariale se mai trece în coloana următoare "Venitul lunar impozabil" urmat de coloana "Impozit". Restul coloanelor nu se modifica.

În formularul "Fișa de evidenta a retributiilor" în locul "Contribuției persoanelor fără copii" se va menționa felul impozitului aplicat (100% sau 80%).

În condițiile întocmirii statelor de salarii și fișelor de evidenta a salariilor cu ajutorul tehnicii de calcul, situațiile de ieșire obținute vor trebui sa conțină aceleași elemente ca în cazul întocmirii manuale a acestor formulare.

Pentru celelalte formulare specifice privind veniturile sub forma de salarii și alte drepturi salariale (cîștigul salariaților zilieri sau temporari, onorariile încasate de avocați prin barouri, sumele obținute din colaborări de orice natura, onorariile de expertiza etc.) se vor modifica și completa conform normelor de mai sus.

Normele de utilizare a formularelor financiar-contabile comune rămîn cele în vigoare la data aplicării Hotărîrii Guvernului nr. 52/1991, respectiv a Legii nr. 32/1991.

2. Darea de seama prevăzută la art. 11 din lege se întocmește de plătitor conform modelului din anexa la prezentele instrucțiuni și se depune la organul financiar, semestrial, respectiv pentru semestrul 1 pînă la 15 iulie și pe întregul an, cumulat, pînă la 15 ianuarie al anului următor.

În darea de seama anuală se vor evidenția separat și datele referitoare la persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 4 din lege.

În darea de seama anuală se vor evidenția toate modificările apărute ulterior semestrului 1, ca urmare a verificărilor efectuate de organele financiare sau soluționării contestațiilor înaintate în condițiile legii de beneficiarii veniturilor.

Persoanele fizice care folosesc personal casnic nu sînt obligate să depună darea de seama prevăzută la art. 11 din lege, întrucît acest personal nu este folosit în exercitarea activității persoanelor fizice. În aceste cazuri, persoanele fizice care folosesc asemenea personal sînt obligate să depună trimestrial, la organul financiar pe raza căruia își au domiciliul, statele de plată a salariului care, după verificare și vizare, se restituie persoanelor respective.

III. Atribuțiile și răspunderile organelor fiscale privind impozitul pe salarii

1. Potrivit art. 13 din lege, controlul privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii se efectuează de organele fiscale la care plătitorii de salarii sînt obligați, potrivit art. 11 din lege, să depună dările de seama, sau statele de plată privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii.

Pentru aducerea la îndeplinire a acestor atribuții, la nivelul organelor fiscale județene, municipale, orășenești, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, se va avea în vedere evidenta nominală a tuturor persoanelor fizice și juridice care folosesc salariați și care au obligația calculării, reținerii și varsarii impozitului pe salarii. În acest sens, pe lîngă evidentele proprii, se vor utiliza datele existente la organele cu atribuții legale privind aprobarea și înregistrarea agenților economici (Camera de Comerț și Industrie a României - Oficiul registrului comerțului și organele sale teritoriale, judecătoriile și tribunalele, ministerele și departamentele economice etc.), precum și la unitățile bancare și C.E.C.

Pe baza acestor evidente, conducerile direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București vor întocmi programe de verificare semestriale și anuale detaliate pe obiective de verificat și pe inspectori.

Aceasta evidenta tehnico-operativă a plătitorilor de salarii se va completa și cu datele privind impozitul virat de fiecare plătitor de salarii în parte, înregistrat pe baza documentelor de plată emise de plătitor.

Verificarea la plătitori a modului de evidenta, calcul, reținere și vărsare a impozitului pe salarii se efectuează cel puțin o dată pe semestru și ori de cîte ori apare necesar în baza datelor din evidenta condusă de organele fiscale.

2. Obiectivele de control privind evidenta, calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii sînt, în principal, următoarele:

- corecta conducere a evidentei contabile privind drepturile și obligațiile salariaților și ale celorlalte persoane ale căror venituri se impun în aceleași condiții ca și salariile;

- corecta calculare, reținere și vărsare a impozitului pe salarii, respectiv stabilirea venitului impozabil, aplicarea cotelor de impozit și respectarea termenului de plată;

- acordarea scutirilor și înlesnirilor la plata impozitului pe salarii, potrivit prevederilor legale;

- întocmirea și depunerea corecta și la termen a darilor de seama semestriale și anuale, precum și a statelor de plată lunare privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii;

- modul de soluționare a contestațiilor adresate la nivelul plătitorului de salarii, frecventa acestora și cauzele care au generat astfel de contestații;

- modul de aducere la îndeplinire a măsurilor de remediere a deficiențelor, astfel cum au fost dispuse și, respectiv, constatate prin procesele de verificare anterioare.

Obiectivele de control enumerate nu sînt limitate, acestea putind fi extinse în funcție de aspectele rezultate din analiza evidentei conduse la nivelul organelor fiscale sau pe baza situațiilor constatate în timpul desfășurării verificării.

Verificarea se efectuează în prezenta contabilului șef sau a altei persoane desemnate de acesta, care are obligația de a pune la dispoziția organelor fiscale toate documentele solicitate, și cuprinde întreaga perioadă de la ultimul control sau, în cazul plătitorilor de salarii încă neverificati, de la începutul activității, cu respectarea termenelor de prescripție legale.

Rezultatele verificării, deficientele constatate, precum și măsurile ce trebuie întreprinse pentru eliminarea acestora se consemnează într-un proces-verbal semnat de organul de control, de conducătorul și contabilul șef în cazul persoanelor juridice, sau numai de persoana fizica în cazul acesteia din urma, din care un exemplar rămîne la persoana verificata.

IV. Alte prevederi 1. Impozitul pe salarii se vărsa de către agenții economici la bugetul administrației centrale de stat în contul 60.04x00*) deschis la unitățile Băncii Comerciale Române pe seama organelor fiscale (administrațiile financiare municipale sau ale sectoarelor municipiului București și circumscripțiile financiare orășenești) din raza de activitate a acestora.

Agenții economici cu sediul sau domiciliul în comune vărsa impozitul pe salarii în contul direcției generale a finanțelor publice județene pe raza căreia se afla.

Persoanele juridice și fizice care nu au cont la banca vărsa impozitul pe salarii, în contul menționat mai sus, astfel:

- la agentul fiscal, care eliberează chitanța pentru suma încasată;

- la unitățile C.E.C.

2. În cazul salariaților societăților comerciale cu sediul în România care desfășoară activitate și realizează venituri sub forma de salarii și alte drepturi salariale în străinătate, pentru impozitarea acestora se vor aplica prevederile din convențiile sau acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.

Pentru impunerea veniturilor de aceeași natura încasate pe teritoriul României se vor aplica prevederile Legii privind impozitul pe salarii.