HG nr. 461/1991

Articolul 2

Învățămîntul prescolar se organizeaza pentru copii în vîrsta de 3-6(7) ani și se realizează prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu program saptamanal sau prin gradinite speciale pentru copii cu handicap senzorial și mintal. Gradinitele se infiinteaza de către inspectoratele scolare și de societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.

Grădinița se organizeaza cu cel puțin o grupa de copii din aceeasi localitate sau din două localități rurale apropiate.

Activitățile în gradinite se desfășoară pe grupe de copii.

Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii și nu mai puțin de 20 de copii. La gradinitele speciale pentru copii cu handicap senzorial și mintal organizate de Ministerul Învățămîntului și Stiintei și Secretariatul de Stat pentru Handicapati grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii și nu mai puțin de 8 copii.

Pentru fiecare grupa de prescolari se încadrează cate o educatoare. iar la gradinitele cu program prelungit, saptamanal și la cele speciale pentru copii handicapati se încadrează inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.

La gradinitele cu program saptamanal se încadrează inca o educatoare la fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii handicapati se încadrează cate o educatoare la fiecare grupa, pentru desfășurarea activității cu copii în zilele libere.

Articolul 3

Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniti din familii dezorganizate, se organizeaza case de copii prescolari, de către inspectoratele scolare.

Activitatea în casele de copii prescolari se desfășoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii și nu mai puțin de 8 copii.

Incadrarea cu educatoare la aceste unități se face conform reglementarilor prevăzute la art. 2.

Articolul 4

Învățămîntul primar se organizeaza ca invatamant de zi și funcționează cu clasele I - IV, de regula, cu program de dimineata.

În clasa I a învățămîntului primar sînt cuprinși, de regula, copiii care au implinit vîrsta de 6-7 ani pînă la data începerii anului scolar.

Articolul 5

În functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor și de baza materiala existenta, învățămîntul primar funcționează în scoli cu clasele I - IV, I- VIII sau în licee.

În învățămîntul primar, clasa I se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăși 40 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi.

Clasele II - IV pot functiona în continuare cu efectivele din anul scolar precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.

Activitatea de invatamant pentru fiecare clasa se asigura de către un invatator, iar la limbile moderne, de către profesori de specialitate.

În localitățile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli cu clasele I-IV, cu predare simultana, dacă exista cel puțin 4 elevi de vîrsta acestor clase și dacă au fost cuprinși în școala toți copii de vîrsta claselor I-IV din localitatea respectiva. desfășurarea procesului de invatamant se asigura de către:

- un invatator pentru 4-20 elevi;

- doi invatatori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I și III și al doilea la clasele II și IV;

- trei invatatori pentru 41 - 60 elevi;

- patru invatatori pentru peste 60 de elevi.

Articolul 6

Învățămîntul gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi, cu clasele V - VIII.

În învățămîntul gimnazial, clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 10 elevi, în functie de baza materiala existenta.

Articolul 7

În comunele și satele în care funcționează numai scoli cu predare în limbi ale minoritatilor naționale este obligatoriu să se organizeze clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 10.

Articolul 8

În cadrul învățămîntului primar și gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I - VIII cu program de muzica, arte plastice și coregrafie sau scoli cu program de educatie fizica și sport.

Scolile cu program de educatie fizica și sport se organizeaza pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza și în cadrul altor scoli cu clasele I - VIII.

Clasele de inceput din scolile cu program de muzica, arte plastice și coregrafie, precum și din scolile cu program de educatie fizica și sport, se constituie din 25-30 elevi. Activitatea de invatamant din aceste scoli se desfășoară pe clase, pe grupe sau individual. Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileste prin norme, la inceputul fiecarui an scolar, de către Ministerul Învățămîntului și Stiintei, în functie de specificul activității.

Articolul 9

Pentru promovarea activității elevilor din învățămîntul primar, gimnazial și liceal, cu aptitudini pentru sport, funcționează cluburi sportive, ca institutii de invatamant cu profil special. Elevii acestor cluburi sînt selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizează pregătirea de baza.

Cluburile sportive scolare pot functiona ca unități independente sau în cadrul unor scoli și licee.

În cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 10

Pentru copiii cu handicap senzorial și mintal se organizeaza, de către Ministerul Învățămîntului și Stiintei și secretariatul de Stat pentru handicapati, scoli cu clasele I - VIII.

Pentru copiii orfani, fără sustinatori sau proveniti din familii dezorganizate se organizeaza case de copii scolari, în cadrul cărora pot functiona și unități de invatamant.

În scolile pentru copii cu handicap senzorial și mintal, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.

La clasele de copii scolari care funcționează împreună cu scoli speciale pentru copii handicapati, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi și nu mai puțin de 8 elevi. La clasele de copii scolari, grupele se constituie din 15 elevi.

Articolul 11

Pentru a oferi copiilor și elevilor posibilitatea de a desfășura activități extrascolare, funcționează, ca institutii specializate subordonate inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor și elevilor, administratii permanente ale taberelor scolare.

În municipiul București funcționează Palatul copiilor, subordonat Inspectoratului scolar al municipiului București.

Activitatea în aceste institutii se desfășoară pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 12

Învățămîntul prescolar, primar și gimnazial se desfășoară pe baza unor planuri de invatamant și programe unitare elaborate de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 13

Scolile primare și gimnaziale se infiinteaza de către inspectoratele scolare, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 14

Învățămîntul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale și seminarii teologice, cu clasele IX - XII sau IX - XIII invatamant de zi sau seral.

Articolul 15

Învățămîntul liceal se organizeaza prin:

- licee teoretice;

- licee industriale;

- licee agricole;

- licee silvice;

- licee sanitare (în lichidare cu clasele X - XII);

- licee economice, administrative și de servicii;

- licee de informatica;

- licee de metrologie;

- scoli normale;

- licee de arta;

- licee cu program de educatie fizica și sport;

- licee militare;

- seminarii teologice.

Articolul 16

a) Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX - XII invatamant de zi și IX - XIII invatamant seral în profilurile: real și umanist.

b) Scolile normale se organizeaza cu clasele IX - XIII invatamant de zi.

c) Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administratie și de servicii, de arta, cu program de educatie fizica și sport, de informatica și de metrologie se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi.

Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de arta administrative și de servicii pot fi organizate și cu clasele IX-XIII invatamant seral.

d) Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Naționale și Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de invatamant și a programelor scolare avizate de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

e) seminariile teologice se organizeaza de Secretariatul de stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de invatamant și a programelor scolare avizate de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 17

În învățămîntul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fără a depăși 36 elevi, dar nu mai puțin de 18 elevi.

În liceele de arta și în cele cu program de educatie fizica și sport, clasele de inceput se constituie din 25 - 30 elevi.

Articolul 18

Admiterea în clasa a IX-a în învățămîntul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai învățămîntului gimnazial. Elevii admisi în clasa a IX-a de liceu, în anul scolar 1991/1992, pot continua studiile pînă la absolvirea învățămîntului liceal.

Articolul 19

Promovatii clasei a XII- a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot sustine examenul de bacalaureat. La scolile normale examenul de bacalaureat se sustine după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberata de Ministerul Învățămîntului și Stiintei pentru toate tipurile de licee și scoli normale (inclusiv liceele militare și seminariile teologice), conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învățămîntul superior, în învățămîntul postliceal de specialitate sau sa ocupe functii pentru acre se cer studii medii.

Articolul 20

Învățămîntul profesional se realizează prin scoli profesionale cu durata de 3-.4 ani invatamant de zi. Scolile profesionale se organizeaza de Ministerul Învățămîntului și Stiintei, prin inspectoratele scolare, ministere, departamente. alte organe centrale și locale, precum și de prefecturi și Primaria municipiului București. Aceste scoli pot functiona de sine statator sau împreună cu licee, scoli tehnice de maistri și scoli postliceale de specialitate, constituind grupuri scolare cu conducere unica.

Prin procesul de invatamant ce se organizeaza în aceste scoli se asigura atît pregătirea profesionala și instruirea practica, cat și o pregatire generală, asemanatoare celei din clasele IX - X de liceu.

Clasele de elevi din scolile profesionale se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Articolul 21

Admiterea în scolile profesionale se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai învățămîntului gimnazial.

Articolul 22

La scolile profesionale, studiile se incheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire în meseria în care s-au pregatit, care le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva, în concordanta cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Învățămîntului și Stiintei și Ministerul Muncii și Protectiei Sociale.

Articolul 23

În anul scolar 1991/1992 se organizeaza, în continuare, invatamant profesional pentru absolvirea clasei a X-a. În aceste scoli, înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 24

Învățămîntul complementar sau de ucenici se organizeaza de către organele administrației locale, respectiv de către agentii economici, cu avizul Ministerul Învățămîntului și Stiintei, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinși în învățămîntul liceal sau profesional.

Învățămîntul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamant de zi cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea pot functiona în cadrul grupurilor scolare, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I-VIII.

În cadrul învățămîntului complementar sau de ucenici se asigura pregătirea generală, precum și pregătirea profesionala și de industrie practica intr-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări servicii, inițiativa particulara, asociații cu caracter industrial și alte sectoare.

Articolul 25

Meseriile în care se pregatesc elevii prin învățămîntul complementar sau de ucenici se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale.

Articolul 26

Incheierea studiilor învățămîntului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire.

Absolventii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei și Ministerul Muncii și Protectiei Sociale.

Articolul 27

Absolventii învățămîntului complementar sau de ucenici, precum și cei de la învățămîntul profesional, care doresc sa continue studiile în învățămîntul liceal, pot sustine examene de diferența, organizate sub forma de concurs, pentru inscriere în clasa a X-a și respectiv a XI-a pentru cei de la învățămîntul profesional.

Articolul 28

Învățămîntul tehnic de maistri se realizează, la solicitarea agentilor economici, prin scoli tehnice de maistri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregatire.

Articolul 29

Clasele la scolile tehnice de maistri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi. Acestea se organizeaza în cadrul grupurilor scolare.

Articolul 30

Concursul și condițiile de admitere, precum și examenul de absolvire în scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea respectiva, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei și Ministerul Muncii și Protectiei Sociale.

Articolul 31

Învățămîntul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani și se realizează în scoli postiliceale de specialitate organizate de Ministerul Învățămîntului și Stiintei, la propunerea ministerelor, departamentelor economice sau altor organe centrale. În aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregateasca în vederea exercitarii unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar.

Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamant de zi și seral în cadrul grupurilor scolare sau împreună cu unitatile de invatamant liceal, avînd conducere unica.

Articolul 32

Clasele scolilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai puțin de 18 elevi.

Articolul 33

Admiterea în scolile postliceale de specialitate și examenul de absolvire se organizeaza pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Absolventii primesc diploma de absolvire, care le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvita, în concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Învățămîntului și Stiintei și Ministerul Muncii și Protectiei Sociale.

Articolul 34

Ministerul Învățămîntului și Stiintei și Secretariatul de Stat pentru Handicapati organizeaza camine-școala pentru copii cu handicap mintal, motor și mintal-motor. scoli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor și mintal-motor, licee și scoli postliceale speciale pentru elevi cu handicap vizual și motor, scoli speciale de reeducare și cursuri de calificare și recalificare pentru invalizi. Procesul de invatamant din aceste scoli se desfășoară pe baza planurilor de invatamant și programelor scolare specifice, avizate de Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 35

Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii și elevii din gradinite, din învățămîntul primar și gimnazial, se organizeaza centre logopedice interscolare, ca structuri de educatie speciala.

Centrul logopedic interscolar funcționează pe lîngă o grădinița sau școala gimnaziala, fiind coordonat și indrumat de inspectorul scolar.

Aceasta activitate se desfășoară atît în clasele constituite, cat și în cabinetele special amenajate. În functie de gravitatea tulburarilor, norma anuală a unui logoped este de 35-40 minori cu tulburari de limbaj din gradinite și din învățămîntul primar și gimnazial.

Centrul logopedic interscolar se organizeaza cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie speciala sau defectologie, pedagogie, psihologie).

Fiecare profesor logoped lucreaza 18 ore saptamanal activitate directa cu un numar de 12-15 copii. Activitatea se desfășoară individual sau cu 2-4 copii în decursul a cate 2-5 ședințe saptamanal.

Articolul 36

Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, elevilor și parintilor și pentru cresterea eficientei sistemului de invatamant, sînt organizate laboratoare judetene de orientare scolara și profesionala. Aceste institutii desfășoară o activitate complexa de asistența psiho-pedagogica a cadrelor didactice, elevilor și parintilor, organizata la sediu sau în scoli, în vederea cunoasterii psiho.pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului instructiv-educativ și definitivarea optiunilor scolare și profesionale.

Laboratoarele de orientare sînt institutii cu caracter interscolar și se infiinteaza de Ministerul Învățămîntului și Stiintei, cel mult unu pe judet sau în municipiul București, fiind subordonate direct inspectoratelor scolare.

Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza astfel:

- 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), în functie de numărul elevilor și complexitatea activității.

Personalul auxiliar se normeaza astfel:

- 1 post de asistența sociala sau de laborant la fiecare laborator.

Personalul medical se normeaza potrivit normativelor Ministerului Sănătății.

În unitatile scolare mari se pot organiza cabinete de orientare scolara și profesionala, afiliate laboratoarelor și incadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizeaza pentru un numar de cel puțin 800 de elevi din școala respectiva. Nu se pot înființa mai mult de 6 cabinete într-un judet, respectiv 12 la municipiul București.

La cabinetul de orientare lucreaza un profesor pentru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie.

Profesorii pentru orientare lucreaza, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasa 25% din norma didactica.

Articolul 37

Învățămîntul superior este organizat pe doua forme:

- învățămîntul superior de lunga durata;

- învățămîntul superior de scurta durata (colegii).

Învățămîntul superior de lunga durata pregătește specialisti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate și se realizează prin: universitati, politehnici, institute și academii, organizate pe facultati și sectii de specializare.

Învățămîntul superior de scurta durata (colegii) asigura pregătirea viitorilor specialisti pentru execuție, exploatare și/sau conducere, intermediari între muncitori și functionari, absolventi de școala profesionala, liceu sau școala de calificare postliceala, pe de o parte, și ingineri, economisti, medici etc., absolventi ai învățămîntului superior de lunga durata, pe de altă parte.

Colegiile sînt organizate în instituțiile de invatamant superior existente sau în alte unități scolare, dar facand parte din structura instituțiilor de invatamant superior.

Instituțiile de invatamant superior se infiinteaza prin hotărîri ale Guvernului, iar facultatile, sectiile de specializare și colegiile, prin ordin al ministrului învățămîntului și stiintei.

Studiile în instituțiile de invatamant superior de lunga durata se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecventa, cu durata între 4 și 7 ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani.

Articolul 38

Învățămîntul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi și fără frecventa. În structura instituțiilor de invatamant superior funcționează scoli postuniversitare cu durata de 1-2 ani.

Articolul 39

Doctoratul constituie forma superioara de perfectionare a pregatirii profesionale a specialistilor în diferite ramuri ale stiintei, tehnicii și culturii, prin aprofundarea specializarii atestate prin diploma de licență.

Articolul 40

Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfășurarea activităților în perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor și susținerea tezelor în vederea obtinerii titlului științific de doctor se stabilesc de către Ministerul Învățămîntului și Stiintei.

Articolul 41

Copiilor și elevilor din randul minoritatilor naționale li se asigura condiții egale de pregatire generală în limba materna, ca și celor de naționalitate română.

Articolul 42

În localitățile cu populatie din randul minoritatilor naționale pot functiona gradinite, scoli primare și gimnaziale, licee, scoli normale, clase, grupe sau sectii cu predare în limba materna.

Stabilirea acestor institutii scolare, grupe, clase sau sectii se face de către inspectoratele scolare în functie de solicitări și de ponderea populatiei scolare minoritare din zona.

Istoria și geografia României se vor preda în limba română.

În învățămîntul superior și postuniversitar funcționează, în continuare, sectii, ani de studii și grupe cu predare în limbile minoritatilor naționale.

Articolul 43

Pentru a putea participa activ la întreaga viața economica, sociala, politica și culturala a României, trebuie ca tinerii din randul minoritatilor naționale sa cunoasca limba română, asigurandu-se condițiile necesare în acest scop.

Limba și literatura română este proba obligatorie la examenul de bacalaureat.

Articolul 44

Tinerilor proveniti din randul minoritatilor naționale care au optat pentru clasa cu predare în limba română li se asigura, la cerere, insusirea limbii materne.

Articolul 45

La concursurile și examenele de admitere în învățămîntul de toate gradele, candidatii din randul minoritatilor naționale pot sustine probele în limba materna, la disciplinele pe care le0au studiat în această limbă.

Articolul 46

În situații deosebite, functionarea unor grupe de prescolari sau clase din celelalte tipuri de invatamant cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobata de Ministerul Invatavamtului și Stiintei, la cererea solicitantilor.