Decizia nr. 42/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. a) și b), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale

art. 5 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Ionel Bercea în Dosarul nr. 1.966/33/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 339D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 871 din 25 iunie 2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.966/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. a) și b), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale

art. 5 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Ionel Bercea și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în contencios administrativ de anulare a

Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție, întrucât, pe de o parte, extind aplicarea principiului contributivității pentru calculul pensiilor militarilor, polițiștilor și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, iar, pe de altă parte, stabilesc un termen de 5 luni, mult prea scurt, pentru dovedirea veniturilor de natură salarială pe care aceste categorii socioprofesionale le-au realizat de-a lungul carierei. În susținerea celor mai sus arătate, se apreciază că este nedrept ca pentru perioadele în care lipsesc dovezile care să ateste venitul obținut să se ia în calcul salariul mediu brut pe economie în condițiile în care soldele erau, în general, mai mari decât cuantumul acestui salariu. Mai mult, privațiunile, restricțiile, îngrădirile și atribuțiile speciale care le-au fost impuse de-a lungul carierei, precum și faptul că nu au contribuit niciodată la fondul de asigurări sociale justifică acordarea unei pensii speciale. Totodată, se susține că

Legea nr. 119/2010

nu cuprinde o dispoziție similară

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , în sensul că, dacă în urma recalculării pensiei, în acest caz a celei speciale, rezultă un cuantum mai mic al acesteia, se va menține în plată cuantumul mai avantajos.

În fine, se susține că la recalcularea pensiilor speciale nu s-au avut în vedere reglementările similare din alte state, în care, cel puțin în cazul militarilor, modul de calcul al acestora este prevăzut într-o lege specială, și că

Legea nr. 119/2010

este lipsită de claritate și precizie, permițând ca activitățile de colectare a datelor privind veniturile realizate de pensionari de-a lungul carierei să fie desfășurate de persoane neautorizate.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată. Se arată că "dreptatea" și "demnitatea umană" ca valori fundamentale ale statului de drept nu au fost nesocotite, întrucât în procedura de recalculare a pensiilor s-a stabilit un criteriu obiectiv și general obligatoriu, respectiv cuantumul veniturilor salariale obținute în perioada de activitate. Dificultățile de ordin administrativ nu reprezintă chestiuni ce țin de constituționalitatea legii, ci de organizarea executării acesteia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. a) și b), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale

art. 5 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins:

- Art. 1 lit. a) și b): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;";

- Art. 3 alin. (1) și (2): "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2): (1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b); [...]

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";

- Art. 5 alin. (1), (2) și (4): "(1) Prevederile art. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prevederilor

Legii nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii nr. 179/2004

privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare. [...]

(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) cu referire la statul de drept în care dreptatea și demnitatea umană reprezintă valori supreme și la principiul respectării supremației Constituției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Dificultățile administrative întâmpinate cu privire la dovedirea veniturilor de natură salarială sunt chestiuni ce nu privesc controlul de constituționalitate. Totodată, critica ce vizează durata termenelor pe care și le-a impus statul în recalcularea pensiilor de serviciu nu poate fi reținută, fiind un drept de apreciere al legiuitorului pe care Curtea nu îl poate cenzura.

Curtea a reținut, spre exemplu, prin

Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că dispozițiile procedurale cuprinse la

art. 3 și 4 din Legea nr. 119/2010

nu încalcă cu nimic textele constituționale invocate, ele reprezentând prevederi de natură tehnică, legiuitorul fiind îndrituit să stabilească atât termenele în interiorul cărora autoritățile publice să ducă la îndeplinire operațiunea de recalculare a pensiilor, cât și modalitatea concretă de calcul al noilor pensii prin trimiterea generală pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent trimiterea, desigur, vizează

Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceste considerente se aplică mutatis mutandis și cu privire la

art. 5 din Legea nr. 119/2010 .

II. Ajustarea dictată de principiul contributivității nu numai că a eliminat un beneficiu suplimentar acordat unor angajați ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. În această privință legiuitorul are o largă marjă de apreciere, aspect subliniat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, și în Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei.

Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a stabilit că, după adoptarea

Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constituțional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituțional și legal al magistraților și cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii speciale similar magistraților. Însă, în cauza de față, nu se poate susține acest lucru, întrucât militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților.

Celelalte aspecte ce privesc eventuale omisiuni legislative, respectiv inexistența unei dispoziții similare

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000

sau inexistența unor reglementări speciale în privința pensiilor militare, nu pot fi analizate de către Curtea Constituțională, acestea neavând relevanță constituțională, ci fiind aspecte care, eventual, țin de competența și opțiunea legiuitorului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. a) și b), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale

art. 5 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Ionel Bercea în Dosarul nr. 1.966/33/2010 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 ianuarie 2012.