Decizia nr. 1070/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal și ale art. 1 alin. (3) și art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal și ale art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255/2004
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Mircea-Nicolae Sîmtion în Dosarul nr. 6.709.999/55/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă în ceea ce privește dispozițiile art. 281 din Codul penal și ca fiind neîntemeiată referitor la prevederile art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.709.999/55/2008, Judecătoria Piatra-Neamț a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal și ale art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255/2004
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Excepția a fost ridicată de Mircea-Nicolae Sîmtion cu ocazia rejudecării plângerii împotriva unei ordonanțe a procurorului de scoatere de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, infracțiune prevăzută de art. 281 din Codul penal raportat la
art. 25 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că sintagma "legea specială" din art. 281 al Codului penal este neconstituțională prin raportare la dispozițiile Legii fundamentale cuprinse în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi și în art. 115 alin. (1) referitor la delegarea legislativă. Consideră că "Parlamentul nu poate adopta decât o singură lege specială - legea prin care Guvernul este abilitat pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Prin urmare, legea specială la care face trimitere
art. 281 din Codul penal nu poate fi Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, întrucât "legea avocaturii este lege organică, nu specială".
De asemenea, arată că prevederile art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995
încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la separarea și echilibrul puterilor în stat și la respectarea Constituției și a legilor, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi și ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă, precum și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât puterea legiuitoare desființează hotărârile judecătorești de încuviințare a activităților de consultanță, reprezentare sau asistență juridică contrare prevederilor
Legii nr. 51/1995 , precum și actele de constituire și de înregistrare ale barourilor care funcționează în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, acționând astfel în favoarea "barourilor tradiționale și neînființate".
Judecătoria Piatra-Neamț apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autor.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 din Codul penal și ale art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255/2004
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Din notele scrise ale autorului excepției reiese însă că acesta critică prevederile art. 281 din Codul penal și ale art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificate prin
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității acestor texte de lege, care au următorul cuprins:
- Art. 281 din Codul penal: "Exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă.";
-
Articolul 1
alin. (3) din Legea nr. 51/1995 : "(3) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.";
-
Articolul 82
alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 : "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
I. Autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 281 din Codul penal, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare de către organele de urmărire penală și instanța de judecată a respectivelor prevederi legale, care fac distincție între legi penale generale și speciale. Or, acest aspect nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal va fi respinsă ca inadmisibilă.
II. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 , prin
Decizia nr. 736 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Curtea a respins o excepție de neconstituționalitate identică atât sub aspectul criticilor formulate, cât și al prevederilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate, pentru motivele acolo arătate.
Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal, excepție ridicată de Mircea-Nicolae Sîmtion în Dosarul nr. 6.709.999/55/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț.
II. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și
art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.