Decizia nr. 1144/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 59/1934 1 mai 1934 (prevederi anume) asupra CECULUI
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Pușkaș Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Jess Timber" S.R.L. în Dosarul nr. 7802.01/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. În acest sens, arată că aspectele invocate de autorul excepției tind la modificarea soluției legislative criticate, ceea ce excedează atribuțiilor Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7802.01/301/2009, Judecătoria Sectorului 3 București Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Jess Timber" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect o contestație la executare și la titlu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin reglementarea criticată se încalcă dreptul la apărare, întrucât aceasta nu prevede posibilitatea debitorului de a formula opoziție la executare, întemeiată pe motivele de nulitate a cecului și pe dispozițiile prevăzute de regulamentele Băncii Naționale a României, în special
privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți. Astfel, acesta consideră că prevederile legale criticate, care au fost adoptate în anul 1934 și la care s-au adus câteva modificări, nu sunt suficiente astfel încât să poată fi aplicate și în condițiile regulamentelor impuse de Banca Națională a României pentru buna funcționare a sistemului bancar.
Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume
deciziile nr. 716/2007
și nr. 1.474/2009.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, potrivit cărora "În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23.
Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Excepțiunile trebuie invocate la primul termen de înfățișare.
Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen de la prima instanță, când procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă."
Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 24 care consacră dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu pot fi primite criticile autorului acesteia, deoarece, așa cum instanța de contencios constituțional a statuat prin
Decizia nr. 716 din 13 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 7 noiembrie 2007, "procedura instituită prin art. 54 și
art. 55 din Legea nr. 59/1934
este o procedură specială în materia executării creanțelor, derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul căreia se urmărește recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanțe.
Specificul domeniului supus reglementării, și anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea unor soluții diferite față de cele din dreptul comun, legiuitorul având, conform atribuțiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituție, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu condiția respectării celorlalte dispoziții din Constituție."
În concret însă critica autorului excepției de neconstituționalitate vizează o deficiență de reglementare a textului de lege criticat, deoarece, așa cum reiese din susținerile acestuia, "prevederile
art. 55 din Legea nr. 59/1934
sunt neconstituționale întrucât lipsa de claritate și de uniformitate a textelor legale poate genera interpretări greșite, de natură să aducă atingere dreptului la apărare."
Or, asemenea critici nu intră în competența instanței de contencios constituțional, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 55 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Jess Timber" - S.R.L. în Dosarul nr. 7802.01/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.