Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1227/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

prezumat în vigoare

Data actului
5 octombrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 783 din 23 noiembrie 2010
Citat de
2 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.166 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Ioan Daniel Coroiu în Dosarul nr. 4.693/111/2009 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că partea Consiliul Local Vașcău a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autorul acesteia deduce neconstituționalitatea textului de lege criticat din împrejurări de fapt specifice speței sale particulare. Or, astfel de susțineri nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.693/111/2009, Tribunalul Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția a fost ridicată de Ioan Daniel Coroiu într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 24 din Constituție, care garantează dreptul la apărare, întrucât permite schimbarea fără motiv a viceprimarului. Precizează că atât în jurisprudența instanțelor judecătorești din România, cât și în cea a Curții Europene de Justiție s-a statuat că nemotivarea actului administrativ atrage nevalabilitatea acestuia. Arată că motivarea actului emis permite verificarea legalității acestuia, "nefiind de conceput ca într-un stat de drept emiterea discreționară, fără niciun motiv, de către o autoritate a actului administrativ să poată fi nelimitată".

Tribunalul Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât "neinstituirea unor motive pentru schimbarea din funcție a viceprimarului reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului și nu poate avea, în nicio situație, ca efect, vătămarea dreptului material".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, precizează că acestea nu contravin nici dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece se aplică, fără privilegii sau discriminări, tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de normă, și nici celor ale art. 24, întrucât partea implicată nu se află într-un proces care să îi permită utilizarea tuturor mijloacelor prevăzute de lege ce susțin și probează apărarea. Consideră că celelalte texte din Legea fundamentală invocate nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare:

- Art. 57 alin. (4): "(4) Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate sunt nesocotite următoarele prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) care consacră valorile supreme ale statului român, art. 16 privind principiul egalității în drepturi, art. 24 care garantează dreptul la apărare și art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că hotărârea Consiliului Local Vașcău de revocare a sa din funcția de viceprimar al orașului a fost luată de majoritatea consilierilor locali, fără să fie însă motivată, ceea ce este de natură să îi afecteze dreptul la apărare.

Curtea reține că dreptul la apărare garantat prin Legea fundamentală are în vedere exercițiul acestuia în cadrul unui proces în fața instanțelor de judecată, astfel cum acestea sunt definite prin art. 126 alin. (1) din Constituție. Actele consiliilor locale pot fi contestate, inclusiv sub aspectul lipsei motivării, la instanțele de contencios administrativ competente. Cu prilejul soluționării acțiunilor introduse pentru anularea acestora, contestatorul își va putea exercita dreptul la apărare, având posibilitatea de a utiliza toate mijloacele procedurale pe care legea le oferă în acest scop.

Afirmația autorului potrivit căreia nemotivarea actului administrativ atrage nevalabilitatea acestuia nu prezintă interes din punctul de vedere al contenciosului constituțional. O astfel de susținere poate fi invocată în fața instanței de contencios administrativ, care are competența deplină de a examina, sub toate aspectele, atât legalitatea, cât și temeinicia actului administrativ menționat, în condițiile unui proces care să respecte toate garanțiile specifice procesului echitabil, astfel cum acestea sunt definite în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Cât privește invocarea dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală care consacră principiului egalității cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, autorul excepției nu relevă nicio contradicție între norma criticată și prevederile constituționale menționate.

Totodată, critica referitoare la încălcarea art. 53 din Constituție nu poate fi reținută, de vreme ce prevederile ce formează obiect al excepției nu aduc atingere dreptului fundamental la apărare, invocat în motivarea acesteia.

Cu privire la critica prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, Curtea observă că, în jurisprudența sa, reprezentată de

Decizia nr. 164 din 22 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005, a statuat că invocarea ca temei al criticilor de neconstituționalitate a prevederilor din Legea fundamentală referitoare la principiul statului de drept nu poate constitui un criteriu de referință decât mediat, din cauza gradului mare de generalitate a acestor dispoziții din Legea fundamentală, iar eventuala încălcare a acestora poate fi consecința încălcării unor norme constituționale cu domeniu precis determinat, ceea ce în speța de față nu este aplicabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 57 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Ioan Daniel Coroiu în Dosarul nr. 4.693/111/2009 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.