Decizia nr. 1111/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 970 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tenco Import Export" - S.R.L. în Dosarul nr. 11.970/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta apreciază ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 970 din Codul civil și ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 din Codul civil și, în consecință, solicită respingerea ca atare a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.970/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 970 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tenco Import Export" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și art. 61 din Constituție, deoarece permite ca "persoane private să stabilească convenții care să aibă putere de lege". De asemenea, este contrară textelor constituționale invocate "modalitatea de reglementare a efectelor contractelor care sunt acte de drept privat".

Judecătoria Sectorului 1 București arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 969 și art. 970 din Codul civil, cu următorul conținut:

- Art. 969: "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege";

- Art. 970: "Convențiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației după natura sa."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare și art. 61 referitoare la rolul și structura Parlamentului.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 121 din 3 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 13 martie 2009, a statuat că orice raport juridic obligațional dă dreptul creditorului de a pretinde și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a obligației asumate prin convenția încheiată între părți. Codul civil consacră în art. 970 principiul executării cu bunăcredință a convențiilor civile, care implică, printre altele, executarea de bunăvoie a obligației de către debitor. În cazul în care acesta refuză executarea, total sau parțial, sau o execută necorespunzător, creditorul are dreptul de a pretinde echivalentul prejudiciului cauzat de această împrejurare, respectiv despăgubiri.

În ceea ce privește prevederile

art. 969 din Codul civil, Curtea constată că, prin Decizia nr. 311 din 3 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2009, a statuat că aceste dispoziții consacră principii importante ale dreptului civil român - principiul forței obligatorii a convențiilor civile "pacta sunt servanda", principiul libertății contractuale, principiul relativității efectelor convențiilor și principiul irevocabilității actului juridic civil. Analizând motivele de neconstituționalitate invocate de autor, Curtea a constatat că acestea nu pot fi primite, prevederile criticate nefiind contrare rolului de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului. Încheierea unei convenții fiind guvernată de principiul libertății contractuale, părțile pot să determine, prin voința lor, clauzele contractuale și efectele pe care acestea urmează să le producă, conform unei cauze morale și licite. Convenția astfel încheiată se impune părților întocmai ca legea, având caracter obligatoriu, iar nu facultativ.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969 și art. 970 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tenco Import Export" - S.R.L. în Dosarul nr. 11.970/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010.