Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1278/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și a ordonanței de urgență în ansamblul său

prezumat în vigoare

Data actului
12 octombrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 808 din 3 decembrie 2010
Citat de
10 acte
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 14.581 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 209/2008 4 decembrie 2008 (prevederi anume) pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Valentin Gruber în Dosarul nr. 4.898/3/2009 al Tribunalului București - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepției a depus concluzii scrise de admitere a acesteia, solicitând în același timp ca instanța constituțională să își extindă controlul și cu privire la dispozițiile

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

și să constate și neconstituționalitatea acestora.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care susține că adoptarea ordonanței de urgență criticate nu a fost făcută cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituție și că stabilirea datei de 1 ianuarie 2010 de la care se vor face recalculările prevăzute de

Legea nr. 218/2008

este una aleatorie. Mai mult, se arată că

Legea nr. 218/2008

a fost chiar în vigoare timp de o lună până ca aplicarea ei să fie suspendată. În fine, se arată că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la separația puterilor în stat.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea atât a cererii de extindere a controlului de constituționalitate, cât și a excepției de neconstituționalitate. Se susține că textul criticat nu prezintă probleme de constituționalitate, ci reprezintă o măsură de politică economică și fiscală a statului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.898/3/2009, Tribunalul București - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Valentin Gruber într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008

face mai degrabă referire la o chestiune ce ține de aplicarea legilor în timp, ceea ce nu echivalează însă cu existența unei situații extraordinare. Se arată că Guvernul invocă un conflict imaginar de legi pentru a proroga aplicarea prevederilor

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 . Se mai susține că motivarea Guvernului în privința existenței situației extraordinare nu subzistă cu privire la celelalte articole ale ordonanței de urgență, întrucât în legătură cu acestea nu există niciun conflict de legi în timp.

Se consideră că legiuitorul delegat, modificând o soluție legislativă adoptată prin lege de către Parlament, a încălcat principiul separației puterilor în stat. Totodată, ordonanța de urgență criticată încalcă art. 16 din Constituție, întrucât, prin amânarea aplicării prevederilor

Legii nr. 218/2008 , perpetuează nerecunoașterea vechimii suplimentare în muncă acordate pentru perioadele lucrate în grupele I și II de muncă.

În fine, este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, prin care s-a statuat că dificultățile financiare ale statului nu pot justifica încălcarea drepturilor fundamentale.

Printr-un înscris înregistrat la Curtea Constituțională sub nr. 5.192 din 26 aprilie 2010, autorul excepției reiterează, în esență, motivarea excepției sale și cu privire la

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 , prin care de asemenea a fost prorogat termenul de intrare în vigoare a

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 .

Tribunalul București - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, astfel cum a fost modificată și completă prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009. Totodată, din motivarea excepției reiese că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

este criticată în ansamblul său, astfel încât obiectul excepției îl vor constitui atât dispozițiile

art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , cât și ordonanța de urgență în ansamblul său. De asemenea, Curtea urmează să aibă în vedere dispozițiile

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

așa cum au fost modificate prin

art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 , fără a realiza astfel o extindere a controlului de constituționalitate. În aceste condiții, dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:

- Art. II: "(1) Prevederile

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin acordarea diferenței dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor

Legii nr. 218/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, și cel acordat conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin

Legea nr. 154/2009 .

(2) Punctajul mediu anual calculat conform prevederilor alin. (1) se adaugă la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2010.

(3) În situația în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (2) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menține cuantumul cuvenit ori aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se va obține un cuantum al pensiei mai mare.

(4) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) se acordă beneficiarilor începând cu luna ianuarie 2011.";

- Art. IV: "Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, și

art. II din Legea nr. 218/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.

Totodată, se consideră că sunt încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

I. Astfel cum reiese din expunerea de motive a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , aceasta a fost adoptată, în principal, pentru a asigura o unitate de reglementare în ceea ce privește situația persoanelor care au desfășurat activități încadrate în grupele I și II de muncă înainte de data de 1 aprilie 2001. Astfel, situația acestor persoane a fost reglementată atât prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008

pentru completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cât și prin

Legea nr. 218/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ceea ce echivalează cu existența paralelă a două acte normative care au conținuturi diferite cu privire la aceeași problematică.

Emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008

poate fi catalogată ca fiind făcută în condițiile existenței unei situații extraordinare atât prin prisma existenței unui conflict de legi și reglementări, cu efecte dezastruoase cu privire la cuantumul pensiei persoanelor îndreptățite, cât și prin prisma evitării eventualelor disfuncționalități sistemice ce ar putea să apară tocmai prin conflictul de reglementări existent.

Susținerea autorului excepției, în sensul că odată cu adoptarea

Legii nr. 218/2008

s-ar fi abrogat implicit prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

și că astfel nu era necesară emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , sunt inexacte, întrucât eșalonarea operată prin

art. III al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008

ar fi rămas în continuare în vigoare, ceea ce ar fi dus la situația ca persoanele vizate prin aceste măsuri să fie îndrituite atât la aplicarea eșalonată a măsurilor de recalculare prevăzute de această ordonanță de urgență, măsuri care au fost abrogate, cât și la recalcularea prevăzută de

Legea nr. 218/2008 .

Prin urmare, era nevoie de o intervenție energică a Guvernului prin care să regleze aceste disfuncționalități majore existente într-un domeniu atât de sensibil cum este cel al pensiilor.

Prin prisma celor de mai sus, Curtea constată că legiuitorul delegat a respectat exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție.

II. Singura noutate pe care o aduce

art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

față de

Legea nr. 218/2008 , prin abrogările operate, este eliminarea obligației recalculării pensiilor de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale începând cu 1 ianuarie 2009. Abrogându-se textul

art. II din Legea nr. 218/2008 , recalcularea pensiilor potrivit

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările operate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , se va face, potrivit

art. II alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 , începând cu luna ianuarie 2010, termen prorogat ulterior, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 , până în luna ianuarie 2011.

Nu se poate susține că

art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

ar fi discriminatorii în sensul că perpetuează existența unei stări de inegalitate, legiuitorul fiind suveran să decidă momentul intrării în vigoare a unei măsuri reparatorii. Desigur, prorogarea repetată a intrării în vigoare a prevederilor

art. 165^1 din Legea nr. 19/2000

nu este de dorit, întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esența dreptului la pensie, ceea ce este inadmisibil.

În fine, art. 6 paragraful 1 din Convenție invocat în susținerea excepției nu are incidență în cauză; mai mult Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, se referă la întârzierea executării unei hotărâri judecătorești din cauza dificultăților financiare ale statului, și nu la posibilitatea legiuitorului de a proroga intrarea în vigoare a unei reglementări legale datorită dificultăților sale financiare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II și IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008

pentru modificarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și a ordonanței de urgență în ansamblul său, excepție ridicată de Valentin Gruber în Dosarul nr. 4.898/3/2009 al Tribunalului București - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.