Normele din 8 decembrie 2010

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Realizarea unui bun sau serviciu public în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat reprezintă ansamblul activităților de proiectare, finanțare, construcție, reabilitare, modernizare, operare, întreținere, dezvoltare și transferare a acestora.

Articolul 4

Tipurile de lucrări publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt:

a) lucrări publice de interes local;

b) lucrări publice de interes județean;

c) lucrări publice de interes național.

Articolul 5

Articolul 6

Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcția, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea și dezvoltarea lucrărilor publice de interes județean sunt inițiate de către consiliile județene.

Articolul 7

Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcția, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea și dezvoltarea lucrărilor publice de interes național sunt inițiate de către Guvernul României, ministere și partenerii publici, așa cum sunt definiți la

art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 8

În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, autoritățile executive, așa cum sunt definite de

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, au următoarele atribuții:

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiștii din cadrul structurii proprii sau, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu;

c) pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii autorităților deliberative referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anunțul de intenție și documentul atașat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atașat la anunțul de intenție;

f) organizează, conform legii și mandatului dat de autoritățile deliberative, primirea scrisorilor de intenție, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privați selectați, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 9

În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, reprezentanții legali ai partenerilor publici, așa cum sunt definiți la

art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010 , au următoarele atribuții:

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiștii din cadrul structurii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii consiliului de administrație referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anunțul de intenție și documentul atașat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atașat la anunțul de intenție;

f) organizează, conform legii și mandatului dat de consiliul de administrație, primirea scrisorilor de intenție, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privați selectați, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 10

În vederea realizării unui proiect de parteneriat public-privat, ministerul cu atribuții în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat are următoarele atribuții:

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiștii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) pregătește documentele care vor face obiectul hotărârii Guvernului referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anunțul de intenție și documentul atașat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atașat la anunțul de intenție;

f) organizează, conform legii și mandatului dat de Guvern, primirea scrisorilor de intenție, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privați selectați, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 11

Autoritățile deliberative, așa cum sunt definite de

Legea nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, au următoarele atribuții:

a) aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către autoritățile executive a obiectivului proiectului de parteneriat public-privat;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma și conținutul anunțului de intenție și a documentului atașat;

d) aprobă componența comisiei/comisiilor de evaluare și negociere. Pentru selecția partenerilor privați cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numește o comisie, care poate fi aceeași sau poate fi schimbată și pentru etapa de negociere în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a scrisorilor de intenție întârziate sau primite nesigilate și aprobarea acestora prin ordin, decizie sau dispoziție, emise de către partenerul public;

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) deleagă, după caz, către primar/președintele consiliului județean sau către o echipă coordonată de către aceștia una sau mai multe dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)-f);

h) aprobă raportul de evaluare a comisiei de evaluare a investitorilor privați cu care se va încheia acordul de proiect;

i) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiției aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventualele penalități etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 12

Guvernul are următoarele atribuții:

a) aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către ministerul cu atribuții în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma și conținutul anunțului de intenție și a documentului atașat;

d) aprobă componența comisiei/comisiilor de evaluare și negociere. Pentru selecția partenerilor privați cu care intră în etapa de negociere, partenerul public numește o comisie, care poate fi aceeași sau poate fi schimbată/modificată și pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a scrisorilor de intenție întârziate sau primite nesigilate și aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispoziție, emise de către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privați cu care se va încheia acordul de proiect;

h) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiției aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalități etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat;

i) deleagă, după caz, către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat sau o echipă coordonată de către ministru sau un secretar de stat una ori mai multe dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)-h).

Articolul 13

Organele deliberative de conducere ale partenerilor publici prevăzuți la

art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010

au următoarele atribuții:

a) aprobă oportunitățile de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către reprezentanții legali ai partenerilor publici;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma și conținutul anunțului de intenție și a documentului atașat;

d) aprobă componența comisiei/comisiilor de evaluare și negociere. Pentru selecția partenerilor privați cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numește o comisie, care poate fi aceeași sau poate fi schimbată/modificată și pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a scrisorilor de intenție întârziate sau primite nesigilate și aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispoziție, emise de către partenerul public;

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) deleagă, după caz, către reprezentanții legali una sau mai multe dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)-f);

h) aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privați cu care se încheie acordul de proiect;

i) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiției aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalități etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 14

Consiliile de administrație ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară au următoarele competențe:

a) coordonează un proiect de parteneriat public-privat, în limitele dispozițiilor prezentei hotărâri și a competențelor asociațiilor de dezvoltare intercomunitară acordate prin

Legea nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) pun în aplicare competențele referitoare la proiectul de parteneriat public-privat, care i-au fost transferate prin delegare de competență de către consiliile locale ale asociațiilor de dezvoltare comunitară.

Articolul 15

În sensul

Legii nr. 178/2010 , parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în funcție de nivelul de implicare a investitorului privat și anume:

a) proiectare-construcție-operare-transfer (PCOT);

b) construcție-operare-dezvoltare-transfer (CODT);

c) construcție-operare-transfer (COT);

d) dezvoltare-întreținere-operare-transfer (DIOT);

e) reabilitare-operare-transfer (ROT).

Articolul 16

Articolul 17

În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip PCOT, părțile au următoarele obligații:

a) partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 ;

b) investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partener public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, proiectare, construcție și operare a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip CODT, părțile au următoarele obligații:

a) partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului;

b) investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, construcție, dezvoltare sau modernizare, operare și întreținere a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip COT, părțile au următoarele obligații:

a) partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, poate realiza proiectul tehnic, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 ;

b) investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, proiectare, după caz, construcție, operare și întreținere ale obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 24

Articolul 25

Articolul 26

În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip DIOT, părțile au următoarele obligații:

a) partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de dezvoltare al obiectivului, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 ;

b) investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, dezvoltare, întreținere și operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 27

Articolul 28

Articolul 29

În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip ROT, părțile au următoarele obligații:

a) partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de reabilitare al obiectivului, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 ;

b) investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, reabilitare, întreținere și operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 30

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 33

Articolul 34

Studiul de prefezabilitate trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puțin următoarele elemente:

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect;

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) direcția de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitățile tehnice de implementare;

g) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă a participării partenerului public la proiect;

h) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

i) posibilități de recuperare a investițiilor;

j) estimarea celor mai importante riscuri;

k) estimarea efectelor asupra pieței muncii;

l) evaluarea impactului asupra mediului;

m) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, dacă este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;

n) analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect.

Articolul 35

Studiul de fundamentare este documentul, de regulă, mai elaborat decât studiul de prefezabilitate și care se face pentru proiecte de o complexitate mărită și reprezintă documentația care cuprinde justificarea tehnică și economică a proiectului public-privat, precum și caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fundamentare trebuie să ofere informații complete care să justifice că:

a) proiectul poate fi realizat;

b) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerințelor și politicilor partenerului public;

c) au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului și că varianta cea mai bună este varianta parteneriatului public-privat;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.

Articolul 36

Studiul de fundamentare trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puțin următoarele elemente:

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea situației reale a activelor cu care participă (situația terenului, a utilităților, serviciilor etc.);

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) direcția de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitățile tehnice de implementare;

g) analiza de buget și risc (identificare, impact, probabilitate, planificare);

h) etapele implementării proiectului și necesarul de resurse pentru implementare și operare;

i) lista procedurilor și standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat;

j) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;

k) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

l) posibilități de recuperare a investițiilor;

m) estimarea efectelor asupra pieței muncii;

n) evaluarea impactului asupra mediului;

o) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;

p) analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect;

q) managementul schimbării/tranziției.

Articolul 37

Documentul atașat are ca scop:

a) să prezinte public proiectul de parteneriat public-privat și la serviciile care partenerul public se așteaptă să le găsească pe piață;

b) să informeze potențialii investitori despre obiectivul public vizat a se realiza printr-un mecanism de parteneriat public-privat, criteriile de evaluare și pașii care urmează să fie efectuați în implementare;

c) pe baza acestuia, să se primească scrisori de intenție din partea investitorilor potențiali, care să permită autorității publice să își formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili să realizeze proiectul public-privat cât mai aproape posibil de obiectivele proiectului;

d) furnizarea de informații suficiente și coerente pentru ca potențialii investitori să prezinte scrisori de intenție complete, pe baza cărora autoritatea publică să facă o selecție fundamentată;

e) furnizarea de informații pentru a permite persoanelor interesate să își formuleze un punct de vedere în ceea ce privește capacitatea tehnică, economică și financiară necesară pentru realizarea proiectului public-privat;

f) oferirea de clarificări asupra riscurilor proiectului și modului în care se va face distribuția riscurilor între autoritatea publică și investitor.

Articolul 38

Documentul atașat cuprinde cel puțin următoarele elemente:

a) informații despre partenerul public și proiectul de parteneriat public-privat inițiat, și anume:

a.1) o scurtă descriere a partenerului public inițiator, împreună cu atribuțiile și responsabilitățile sale legate de proiectul public-privat;

a.2) o descriere sumară a proiectului public-privat, a obiectivelor sale și a modului în care se încadrează în strategia și prioritățile partenerului public;

a.3) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;

a.4) propunerea de distribuție a riscurilor de proiect (matricea de distribuție a riscurilor);

a.5) detalii privind categoria și tipurile de bunuri și servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului public-privat;

a.6) calendarul estimativ al proiectului public-privat, incluzând datele și etapele pentru implementarea proiectului;

a.7) principiile comerciale aplicabile în derularea proiectului de parteneriat public-privat;

b) detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intenție pentru selectarea investitorilor cu care se vor încheia acordurile de proiect, care trebuie să acopere, fără a se limita la acestea, următoarele:

b.1) experiența investitorului în realizarea de proiecte similare;

b.2) balanța capacităților și expertizei persoanei juridice sau asociației de persoane juridice;

b.3) capacitatea investitorului de a îndeplini cerințele financiare și tehnice ale proiectului public-privat;

b.4) probitate demonstrată a persoanei juridice sau, după caz, a fiecărui membru în asociația de investitori demonstrată prin modul în care a asigurat anterior finanțarea unor investiții semnificative;

c) termenii și condițiile generale ale documentului atașat, și anume:

c.1) o declarație a autorității publice, potrivit căreia aceasta își rezervă în mod unilateral și incontestabil dreptul de a nu continua proiectul de parteneriat public-privat, cu argumente justificative concrete, în oricare dintre fazele care se desfășoară înainte de depunerea de către investitor a ofertei finale rezultate din negociere;

c.2) declararea faptului că autoritatea publică nu va rambursa niciunuia dintre investitorii participanți la selecție costurile realizate de aceștia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intenție sau altor activități desfășurate pe timpul negocierilor;

c.3) detalii privind modul în care sunt protejate drepturile de proprietate intelectuală menționate în scrisoarea de intenție și anexele sale. În mod obișnuit partenerul public trebuie să dea garanții că informațiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intenție nu vor fi divulgate; totuși, autoritatea publică își rezervă dreptul de a folosi unele comentarii ale investitorilor în etapele următoare de pregătire a proiectului de parteneriat public-privat;

c.4) declararea faptului că partenerul public nu are intenția de a da niciun fel de relații privind documente sau informații extrase din dosarele celorlalți ofertanți, ci numai date referitoare la propria ofertă;

d) formatul, data-limită și locul primirii scrisorilor de intenție;

e) informațiile pe care investitorii trebuie să le prezinte în ofertă, și anume:

e.1) detalii privind investitorul, incluzând detalii pentru fiecare membru al asociației de investitori, dacă acesta este o asociere, natura și forma relației dintre aceștia și condițiile generale ale acordului dintre aceștia privind finanțarea și realizarea tipurilor de activități propuse a fi derulate de investitor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

e.2) o imagine generală a propunerii de abordare a proiectului de parteneriat public-privat, în vederea demonstrării capacității investitorului de a răspunde la cerințele autorității publice;

e.3) informații privind expertiza și capacitatea investitorului și, de asemenea, justificarea posibilității de satisfacere a cerințelor proiectului;

e.4) detalii privind situația financiară a fiecărui membru al asociației de investitori, precum și posibilele surse financiare colaterale, dacă este cazul;

e.5) informații privind cerințele de confidențialitate și eventualele posibile conflicte de interes;

e.6) confirmarea că nici investitorul și nici membrii asociației de investitori nu au un conflict de interese actual sau potențial;

e.7) evidența/dovada capacității investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.

Articolul 39

Anunțul de intenție și documentul atașat sunt supuse aprobării autorităților deliberative, Guvernului sau organelor deliberative de conducere ale partenerilor publici, după caz, împreună cu programul de desfășurare a procedurii de selecție, componența comisiei de evaluare a scrisorilor de intenție, criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a scrisorilor de intenție întârziate sau nesigilate.

Articolul 40

Anunțul de intenție se publică, în conformitate cu dispozițiile

art. 24 din Legea nr. 178/2010 , partenerul public fiind obligat să distribuie, fără plată, documentul atașat tuturor investitorilor interesați

Articolul 41

Pentru a oferi tuturor părților interesate posibilitatea de a răspunde la anunțul de intenție, partenerul public poate să publice același anunț și prin mass-media.

Articolul 42

Articolul 43

Articolul 44

Criteriile de evaluare a candidaților cu care se semnează acordul de proiect în vederea trecerii la etapa de negociere sunt următoarele:

a) demonstrarea capacității candidatului că a înțeles obiectivele proiectului de parteneriat public privat inițiat și care se face prin conceperea unui document descriptiv simplu prin care candidatul prezintă în concept propriu câteva elemente legate de definirea obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, de forma propusă de colaborare cu partenerul public, conceptul de finanțare și realizare a proiectului, conceptul de administrare/operare a proiectului, de valoarea estimată a investiției, perioada determinată a contractului de parteneriat public-privat, concepția de colaborare în cadrul companiei de proiect etc.;

b) prezentarea generală a candidatului se face prin transmiterea cel puțin a următoarelor documente:

b.1) forma de înregistrare ca juridică în țara de origine;

b.2) după caz, documentul de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, potrivit legii, din țara de origine sau capacitatea de exercitare a activității profesionale;

b.3) certificat constatator emis conform legii de către organele competente din țara de origine, cazier judiciar și orice alt document considerat relevant pentru demonstrarea capacității candidatului de a participa la proiectul de parteneriat public-privat inițiat;

b.4) documente prin care se dovedește acordul de principiu privind participarea la proiectul de parteneriat public-privat respectiv, încheiat între partenerii asociați care constituie investitorul privat interesat;

c) declararea situației economice și financiare a candidatului prin analizarea unuia sau a mai multor documente relevante, cum ar fi:

c.1) scrisori de garanție bancară sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;

c.2) situații financiare anuale, în cazul în care publicarea acestora este prevăzută de către legislația țării candidatului;

c.3) declarații privind cifra de afaceri globală sau, după caz, privind cifra de afaceri în domeniul de afaceri aferent proiectului de parteneriat public-privat respectiv într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din ultimii 3 ani, în măsura în care informațiile respective sunt disponibile. În acest caz, partenerul public ia în calcul data de la care candidatul a fost înființat sau și-a început activitatea sa economică;

c.4) auditul financiar emis de persoane autorizate, conform legii, pe ultimii 3 ani financiari;

c.5) alte documente prin care candidatul consideră că își poate demonstra o imagine cât mai fidelă a situației sale economice și financiare;

d) demonstrarea capacității tehnico-profesionale se face prin:

d.1) prezentarea unei liste de proiecte similare cu proiectul de parteneriat public-privat, derulate în ultimii 5 ani, însoțită, după caz, de certificate de bună execuție din partea beneficiarilor și care conțin valori ale investițiilor, perioada și locul execuției lucrărilor, beneficiarii, modul de îndeplinire a obligațiilor etc. Partenerul public poate lua în considerare și declarații ale candidatului referitoare la datele enumerate mai sus;

d.2) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate propriu sau al cărui angajament de participare la proiect a fost obținut de către candidat;

d.3) informații referitoare la partea din proiect pe care candidatul are în vedere să o realizeze prin asociere sau subcontractare;

d.4) demonstrarea capacității de respectare a standardelor de asigurare a calității;

d.5) demonstrarea capacității de respectare a standardelor de protecție a mediului și a capacității de respectare a standardelor de asigurare a sănătății și securității în muncă a angajaților.

Articolul 45

Criteriile descrise la art. 44 constituie elementele de bază pentru elaborarea și aprobarea de către partenerul public a propriilor norme de selecție pentru proiectul de parteneriat public-privat inițiat.

Articolul 46

Articolul 47

Criteriile de negociere cu candidații cu care s-a semnat acordul de proiect în vederea stabilirii investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat sunt următoarele:

a) identificarea clară a responsabilităților partenerului public și ale investitorului privat în cadrul proiectului de proiect public-privat care se negociază;

b) fixarea responsabilităților legale ale celor 2 parteneri în etapele premergătoare și de organizare ale companiei de proiect;

c) stabilirea de către părți a obiectivelor solicitate de către partenerul public pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) identificarea clară a responsabilităților de natură tehnică, financiară și juridică ale celor 2 parteneri;

e) stabilirea concretă în baza legislației în vigoare și a analizelor și documentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la compania de proiect, a numărului de membri în consiliul de administrație și a funcțiilor și atribuțiilor acestora pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;

f) modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor și planurilor de afaceri premergătoare sau necesare după etapa de negociere, în funcție de condițiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat rezultate și acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii de negociere;

g) identificarea clară a standardelor de performanță, a facilităților și a echipamentelor ce urmează să fie furnizate, a serviciilor de furnizat, a graficelor de desfășurare a activităților pe toată durata de derulare a contractului de parteneriat public-privat și a datelor de livrare și performanță;

h) stabilirea valorii totale a investiției, descrierea clară a participării părților și convenirea perioadei determinate până la finalizarea contractului de parteneriat public-privat;

i) asigurarea controlului costurilor, calității, serviciilor, siguranței, relațiilor cu comunitățile locale, precum și controlul cerințelor de operare și întreținere;

j) stabilirea modului de repartizare și de balansare a riscurilor între partenerii public și privat pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

k) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;

l) identificarea mecanismelor de urmărire a performanței, a calității serviciului și a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de utilizare a beneficiilor, dacă acestea se obțin;

m) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;

n) stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public-privat către partenerul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

o) stabilirea clauzelor și formei contractului de parteneriat public-privat care se va încheia între cei 2 parteneri;

p) probleme referitoare la forța de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului public-privat;

q) alte obiective stabilite de partenerul public.

Articolul 48

Negocierea condițiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului și a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de către conducătorul partenerului public.

Articolul 49

Articolul 50

Articolul 51

Articolul 52

Articolul 53

Costul comparativ de referință, denumit în continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care partenerul public ar implementa acel proiect cu forțe și resurse financiare proprii.

Articolul 54

Articolul 55

Articolul 56

Costul primar de referință reprezintă costul de bază la care partenerul public poate produce sau achiziționa bunul public și serviciile aferente, care constituie proiectul de referință.

Articolul 57

Costul primar de referință cuprinde următoarele componente:

a) costurile directe (costurile care pot fi identificate și alocate precis unei componente a proiectului);

b) costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului);

c) se scad veniturile/beneficiile identificate care pot fi obținute ca urmare a utilizării de către o terță parte.

Articolul 58

Pentru calculul costului primar de referință se procedează astfel:

a) identificarea tuturor costurilor materiale pe întreaga durată de viață a proiectului;

b) identificarea și alocarea tuturor costurilor directe;

c) identificarea și evaluarea costurilor indirecte;

d) cumularea tuturor cash flow-rilor aferente fiecărui element de cost;

e) din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de către terți.

Articolul 59

Costurile directe cuprind:

a) costurile directe de capital, cum ar fi: costurile aferente proiectării, costul terenului aferent, costul materiilor prime și al materialelor înglobate în proiect, plăți către furnizorii externi, plăți pentru servicii de consultanță, costul echipamentelor etc.;

b) costurile directe de întreținere pe întreaga durată de viață definită pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de întreținere periodică, modernizarea investiției, alte cheltuieli și investiții pentru noi componente în proiect etc.;

c) costurile directe de operare asociate cu exploatarea zilnică, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de personal direct implicat în operare (salarii, asigurări, cursuri, cheltuieli de transport), costuri directe de management etc.

Articolul 60

Pentru previzionarea costurilor de operare trebuie făcută diferența dintre elementele de cost și modul în care sunt generate. Astfel, costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul activității, costurile variabile cresc o dată cu volumul activității, iar cele semivariabile cresc după anumite praguri de creștere a activității. Proporția costurilor variabile în totalul costurilor va influența elasticitatea CCR prin variația modului de operare.

Articolul 61

Costurile indirecte sunt acele costuri care nu sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare (costuri auxiliare cu energia, curățenia, cheltuieli administrative - salariați neimplicați direct în proiect, programe informatice pentru administrație etc.) și costuri de capital (angajarea parțială a echipamentului, folosirea parțială a noilor clădiri administrative).

Articolul 62

Determinarea acestor costuri se poate face prin două metode:

a) metoda clasică, care ia în considerare măsura în care costul indirect contribuie sau determină serviciul respectiv; sau

b) metoda bazată pe activitate, în care fiecare activitate a procesului de producție este apreciată în funcție de resursele consumate.

Articolul 63

Veniturile rezultate din utilizarea de către terți trebuie să fie scăzute din costurile operaționale totale ale CCR. Acest tip de venituri poate apărea numai în cazul în care există deja o cerere pentru serviciile proiectului formulată din partea terților contra plată, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerințelor autorității publice și dacă există deja o aprobare a autorității publice în acest sens.

Articolul 64

Articolul 65

Neutralitatea competitivă include doar avantajele și dezavantajele care survin într-un proiect public și care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferențele de performanță sau eficiență care apar într-o piață competitivă și ar trebui să fie separate de diferențele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public și sectorul privat.

Articolul 66

Etapele calculului neutralității competitive sunt:

a) identificarea efectelor proprietății de stat (avantaje și dezavantaje financiare);

b) stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje);

c) calcularea neutralității competitive.

Articolul 67

Necesitatea includerii neutralității competitive rezidă din faptul că elementele acesteia au la bază diferențe în modul de impozitare suportat de o afacere deținută integral de partenerul public, diferențe ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri și acordarea de subvenții.

Articolul 68

Regimul de taxare poate reprezenta un cost adițional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referință, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc.

Articolul 69

Neutralitatea competitivă poate să fie și rezultatul faptului că proiectul de referință beneficiază de unele excepții de la prevederile cadrului legal existent, excepții care nu ar avea ca subiect și investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune.

Articolul 70

Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea tuturor riscurilor;

b) cuantificarea consecințelor riscurilor;

c) estimarea probabilității riscurilor;

d) cuantificarea financiară a riscurilor;

e) identificarea structurii de alocare a riscurilor;

f) calcularea riscului transferabil;

g) calcularea riscului reținut.

Articolul 71

Articolul 72

În mod general riscul poate fi inclus în CCR prin una dintre următoarele metode:

a) includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul general;

b) ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.

Articolul 73

Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:

a) riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului;

b) riscul de proiectare și construcție;

c) riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;

d) riscul asociat protecției mediului;

e) riscul de finanțare;

f) riscul de apariție a unei situații de forță majoră;

g) riscul operațional și al asigurării nivelului de performanță;

h) riscul schimbării legislative;

i) riscul uzurii morale și al necesității modernizării;

j) riscul specific proiectului.

Articolul 74

La finalizarea identificării tuturor riscurilor partenerul public trebuie să evalueze și să cuantifice posibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând și efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a elementelor de risc.

Articolul 75

Consecința apariției unui risc măsoară diferența dintre nivelul de bază al costului din CCR și noul cost generat prin apariția acelui risc, armonizat cu probabilitatea de apariție a acestui risc.

Articolul 76

Consecințele apariției riscului pot fi directe sau indirecte. Consecințele directe includ valoarea, timpul și costurile ce depășesc nivelul de bază din costul primar de referință. Consecințele indirecte apar din interacțiunea dintre riscuri diferite.

Articolul 77

Toate riscurile identificate și cuantificate trebuie incluse în CCR.

Articolul 78

Articolul 79

Articolul 80

Riscul reținut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obținându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat.

Articolul 81

Evaluarea riscurilor reținute reprezintă faza finală în construcția unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislație, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificațiilor de proiect, porțiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc.

Articolul 82

Factorii care pot diminua riscurile reținute sunt:

a) abilitatea de a influența direct probabilitatea apariției unui risc;

b) colaborarea cu contractanți cu reputație și utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare și management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.

Articolul 83

Articolul 84

Modelul Matricei de repartiție a riscurilor de proiect este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice și constituie un element de bază pentru negocierile dintre părți privind întocmirea și semnarea documentului respectiv. Pe parcursul negocierilor pot fi eliminate sau identificate și alte riscuri, cele prezentate în continuare având doar rol de exemplificare. Documentul final este rezultatul unei negocieri corecte și pragmatice dintre cei doi parteneri.

Articolul 85

Acordul de proiect este actul juridic, premergător contractului de parteneriat public-privat, încheiat între partenerul public și investitor în vederea pregătirii contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 86

Acordurile de proiect se încheie cu fiecare dintre investitorii care au fost selectați în urma primei etape a procedurii de stabilire a partenerului privat, în ordinea stabilită de către comisia de evaluare a scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare ale investitorilor privați interesați.

Articolul 87

Acordul de proiect are următorul conținut:

a) termeni generali:

a.1) definirea, cu datele de identificare, a părților semnatare;

a.2) stabilirea condițiilor de respectare a confidențialității;

a.3) durata valabilității acordului de proiect;

b) obligațiile și drepturile părților, precum și modalitățile de stingere a obligațiilor reciproce pe durata negocierilor;

c) termeni specifici:

c.1) enumerarea principalelor criterii în baza cărora se va desfășura negocierea;

c.2) enunțarea de comun acord a respectării, pe perioada negocierii de către părți, a tuturor principiilor prevăzute la

art. 3 din Legea nr. 178/2010 ;

c.3) stabilirea de principiu a valorii estimate a investiției private care face obiectul negocierii, în vederea stabilirii prin contractul de parteneriat public-privat a proporțiilor de participare a părților la compania de proiect;

c.4) stabilirea de principiu a duratei determinate care face obiectul negocierii în vederea stabilirii concrete a acesteia prin contractul de parteneriat public-privat.

Articolul 88

La fiecare acord de proiect se anexează scrisoarea de intenție a investitorului, matricea riscurilor împreună cu documentele atașate prezentate de investitor, anexă care devine parte integrantă a acestui acord.

Articolul 89

Conținutul și forma acordului de proiect se negociază pe baza acordului de proiect cadru. Modelul de acord de proiect cadru se pune la dispoziția partenerilor și este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Articolul 90

Potrivit

Legii nr. 178/2010 , durata determinată este perioada negociată în care se derulează contractul de parteneriat public-privat și care asigură investitorului privat recuperarea finanțării.

Articolul 91

La sfârșitul perioadei determinate, obiectivul realizat prin proiectul de parteneriat public-privat se transferă cu titlu gratuit partenerului public, în bună stare și liber de orice sarcină sau obligație.

Articolul 92

Durata determinată se negociază de către parteneri pe baza elementelor prevăzute în studiul de prefezabilitate/fundamentare.

Articolul 93

Compania de proiect se organizează și funcționează conform

Legii nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și altor acte normative în vigoare, ca o societate comercială al cărei capital social este deținut de către partenerul public și investitorul privat.

Articolul 94

Scopul companiei de proiect este operarea și gestionarea, pe principii economice, conform legii și actului constitutiv, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat în condițiile

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 , precum și transferul bunurilor și serviciilor publice rezultate către partenerul public.

Articolul 95

Pe toată perioada de funcționare a companiei de proiect, aceasta nu poate să-și schimbe obiectul de activitate și nu poate desfășura operațiuni economice în afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creată sau al dezvoltării acestuia în folosul comunității.

Articolul 96

Articolul 97

Compania de proiect este condusă de un consiliu de administrație, în care cei 2 parteneri sunt reprezentați proporțional, cu participarea prevăzută la

art. 27 lit. f) din Legea nr. 178/2010 .

Articolul 98

Articolul 99

Compania de proiect nu are dreptul să ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participă la proiectul de parteneriat public-privat, pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat și nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract.

Articolul 100

Între compania de proiect și cei 2 parteneri se încheie un contract de administrare pentru bunurile încredințate spre administrare, precum și un contract de servicii. Cele două contracte se întemeiază pe contractul de parteneriat public-privat și constituie elementele de bază ale regulamentelor interioare de organizare și funcționare ale companiei de proiect.

Articolul 101

Potrivit prevederilor

art. 4 lit. g) din Legea nr. 178/2010 , contractul de parteneriat public-privat sau contractul de proiect este actul juridic care stipulează drepturile și obligațiile partenerului public și ale investitorului privat pentru întreaga perioadă de funcționare a parteneriatului public-privat.

Articolul 102

Conținutul și forma contractului de parteneriat public-privat se negociază pe baza acordului de proiect-cadru și a unui proiect de contract propus de partenerul public investitorului privat cel mai bine clasat la sfârșitul etapei de negociere.

Articolul 103

Clauzele contractului de parteneriat public-privat se redactează pe baza condițiilor de realizare a proiectului deja negociate și acceptate pe parcursul etapelor anterioare, având la bază minutele și procesul-verbal al comisiei de negociere.

Articolul 104

În cazul în care încheierea contractului cu investitorul privat cel mai bine clasat eșuează, comisia de negociere redactează un proces-verbal de abandonare a încheierii contractului, menționând în detaliu motivele care conduc la abandonarea acestuia.

Articolul 105

Contractul de parteneriat public-privat în formă finală este supus spre aprobare partenerului public, potrivit competențelor și atribuțiilor legale ale acestuia, înainte de semnare.

Articolul 106

Conținutul standard al contractului de parteneriat public-privat este structurat pe două secțiuni:

a) condiții generale, care cuprind termenii generali, specifici și comuni. În această secțiune diferitele elemente agreate între partenerul public și investitor se formulează din punct de vedere legal;

b) condiții tehnice, care prevăd condițiile de realizare a proiectului public-privat, se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanțare, construcție, operare, profit etc.

Articolul 107

Articolul 108

Articolul 109

Articolul 110

Potrivit

art. 24 din Legea nr. 178/2010 , partenerul public este obligat să publice în Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) și, în cazul în care valoarea proiectului depășește 5 milioane euro, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțul de intenție a unui proiect de parteneriat public-privat, iar SEAP pune la dispoziția partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informații specializat, suportul tehnic necesar asigurării transparenței procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzând anunțul de intenție, etapa de selecție, etapa de negociere și atribuirea contractului de parteneriat public-privat.

Articolul 111

Articolul 112

Partenerul public este obligat să respecte procedurile SEAP și să se înregistreze și să transmită informațiile conform acestora, cu respectarea prevederilor cap. II din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 113

Operatorul SEAP are obligația de a publică anunțul de intenție și documentația aferentă asigurării transparenței procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acestora de la partenerul public sau, dacă este cazul, de la primirea acceptului de publicare de la Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP). În cazul în care se solicită avizul UCCPPP, SEAP transmite documentația spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

Articolul 114

În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunț spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, partenerului public îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunțului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligația de a înștiința partenerul public cu privire la apariția unei astfel de situații, în cel mult o zi lucrătoare de la constatarea cauzei tehnice.