Decizia nr. 1230/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 6, art. 7, art. 10 și art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 119/2007 24 octombrie 2007 (prevederi anume) privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 6, art. 7, art. 10 și
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trust President" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 27.801/197/2009 al Judecătoriei Brașov și de Societatea Comercială "Donna M" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.452/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele nr. 1.115D/2010 și nr. 928D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.115D/2010 la Dosarul nr. 928D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 27.801/197/2009, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trust President" - S.R.L. din Brașov.
Prin Încheierea din 21 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.452/302/2010, Judecătoria Sectorului 5 București Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, art. 7 și
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Donna M" - S.R.L. din București.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1) din Constituție, deoarece dau posibilitatea instanței învestite cu soluționarea ordonanței de plată să soluționeze cauza doar pe baza susținerilor creditoarei, fără ca debitoarea să poată administra probe în apărare și fără a fi îndeplinită obligația de aflare a adevărului. Cererea creditorului se soluționează numai pe baza actelor aflate la dosarul cauzei, fiind înlăturată posibilitatea debitorului de a-și apăra în mod real interesele.
Judecătoria Brașov arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Și în cazul procedurii somației de plată dreptul la apărare este garantat, astfel încât decizia instanței se fondează în egală măsură pe probele administrate de reclamantul creditor, cât și pe cele administrate de către pârât. Caracterul urgent al procedurii reglementate de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
are menirea de a asigura valorificarea rapidă în instanță a creanțelor certe, lichide și exigibile deținute în materie comercială, dar fără a aduce atingere drepturilor procesuale ale părților.
Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
În ceea ce privește sesizarea Curții Constituționale în Dosarul nr. 27.801/197/2009 al Judecătoriei Brașov, deși în încheierea de sesizare instanța de judecată face referire doar la
art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , din motivarea excepției de neconstituționalitate reiese că autorul acesteia se referă la dispozițiile art. 2, art. 7 și art. 10 din ordonanță. Astfel, având în vedere cele două dosare aflate pe rolul instanței de contencios constituțional, rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2, art. 6, art. 7, art. 10 și
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, cu următorul conținut:
- Art. 2: "(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.
(2) Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență:
a) creanțele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvență;
b) contractele încheiate între comercianți și consumatori.";
- Art. 6: "(1) Cererea introdusă potrivit prevederilor art. 5 cuprinde:
a) numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului;
b) numele și domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea și sediul, precum și, după caz, numărul certificatului de înmatriculare în registrul comerțului, codul fiscal și contul bancar;
c) suma ce face obiectul creanței, temeiul de fapt și de drept al obligațiilor de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata și orice element necesar pentru determinarea datoriei;
d) semnătura creditorului.
(2) La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate și orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia.
(3) Cererea și actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părți sunt, plus unul pentru instanță.";
- Art. 7: "(1) Pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o înțelegere a părților asupra modalităților de plată. Citația va fi înmânată părții cu 3 zile înaintea termenului de judecată.
(2) Când creditorul învederează că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a izbutit să afle domiciliul sau sediul pârâtului, președintele instanței va dispune citarea acestuia prin publicitate. Afișarea, precum și publicarea citației în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, sau într-un ziar de largă circulație se fac cu 5 zile înainte de data fixată pentru judecată.
(3) La citația pentru debitor se vor anexa, în copie, cererea creditorului și actele depuse de acesta în dovedirea pretențiilor.
(4) În citație se va preciza că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfățișare, debitorul este obligat să depună întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică. În cazul nedepunerii întâmpinării, instanța poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.";
- Art. 10: "(1) În cazul în care, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, constată că cererea este întemeiată, instanța emite o ordonanță de plată, în care se precizează suma și termenul de plată.
(2) Dacă debitorul recunoaște o parte a pretențiilor creditorului, instanța emite o ordonanță de plată parțială pentru suma ce corespunde părții necontestate a creanței, stabilind termenul de plată.
(3) Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la data comunicării ordonanței de plată.
Judecătorul nu va putea stabili alt termen de plată decât dacă părțile se înțeleg în acest sens.
(4) Ordonanța de plată se va comunică fiecărei părți de îndată, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.";
- Art. 15: "Cererea pentru emiterea ordonanței de plată prevăzute la art. 12 alin. (1) se timbrează potrivit dispozițiilor
art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și art. 24 referitoare la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că asupra constituționalității dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007
Curtea s-a pronunțat în repetate rânduri, exemplu fiind
Decizia nr. 1.129 din 10 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 23 octombrie 2009,
Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau
Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată asumate prin contracte comerciale și pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații.
Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluționarea pricinilor în primă instanță, are obligația de a încerca împăcarea părților. Împrejurarea că, potrivit
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , judecătorul citează părțile pentru explicații și lămuriri și stăruie în efectuarea plății sumei datorate înseamnă că hotărârea se va pronunța numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv pe cele propuse de debitor. Mai mult, art. 2 din ordonanță prevede că procedura reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creanțele certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanța de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse potrivit art. 6 alin. (2), a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, instanța constatând că cererea este întemeiată.
Pe de altă parte, dispozițiile
art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
dau posibilitatea contestării de către debitor a ordonanței de plată și reglementează procedura pentru exercitarea căii de atac. Așa fiind, se constată că prevederile din ordonanță criticate de autoarea excepției nu numai că nu încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate, ci, dimpotrivă, dau expresie acestora.
Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 6, art. 7, art. 10 și
art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trust President" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 27.801/197/2009 al Judecătoriei Brașov și de Societatea Comercială "Donna M" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.452/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.