Decizia nr. 1115/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ion Bivolaru, Stancu Zamfir, Valentin George Anastasiu, Adrian Dumbravă, Victor-Daniel Șraier, Ion Zârnă și Ezeanu Dorin Stănică în Dosarul nr. 411.1/62/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 411.1/62/2005, Curtea de Apel Brașov - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ion Bivolaru, Stancu Zamfir, Valentin George Anastasiu, Adrian Dumbravă, Victor-Daniel Șraier, Ion Zârnă și Ezeanu Dorin Stănică într-o cauză având ca obiect soluționarea recursurilor declarate împotriva unei sentințe pronunțate de judecătorul-sindic.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, prin efectul textului legal criticat, o hotărâre judecătorească, care, în cazul de față, consfințește planul de reorganizare, se aplică unei persoane străine de cauza în care a fost pronunțată hotărârea, ceea ce, în final, duce la desființarea totală sau parțială a unui drept din patrimoniul persoanei respective. Într-o atare situație se pot regăsi creditorii ale căror creanțe au luat naștere după votarea planului de reorganizare sau care la momentul votării planului nu se regăseau în tabelul creditorilor din culpa administratorului judiciar.

Curtea de Apel Brașov - Secția comercială, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a formulat opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art.1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins:

"(4) Din momentul publicării, toate părțile interesate vor fi socotite că au cunoștință de plan și de data de exprimare a votului."

Dispozițiile constituționale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea și art. 21 privind accesul liber la justiție.

I. Se observă că la data de 24 noiembrie 2009 cauza în care a fost ridicată această excepție de neconstituționalitate a fost soluționată prin

Decizia nr. 587/R din 24 noiembrie 2009 . Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată la termenul din 3 noiembrie 2009, însă, în urma aplicării

art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 , instanța de judecată a decis că nu se impune, odată cu sesizarea Curții Constituționale, suspendarea cauzei și a continuat judecarea acesteia. Aplicarea

art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006

a dat naștere la o asemenea situație, și nu culpa instanței de judecată. Această normă legală dă astfel posibilitatea instanței de judecată să nu suspende judecarea unei cauze atunci când sesizează Curtea Constituțională, ceea ce înseamnă că legiuitorul a acceptat că acest text legal poate duce la învestirea Curții Constituționale cu judecarea unei excepții de neconstituționalitate ridicate într-o cauză care este soluționată la momentul la care instanța constituțională se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate.

Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate nu poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă pe motiv că nu ar avea legătură cu soluționarea cauzei în înțelesul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

II. Pe fondul cauzei, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 928 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, în raport cu o critică similară de neconstituționalitate, a statuat că textul legal criticat consacră o prezumție legală care nu încalcă dreptul persoanelor interesate de a avea acces la justiție ori dreptul la un proces echitabil. În acest sens, Curtea a invocat prevederile art. 6, ale art. 7 alin. (1), precum și ale

art. 98 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 .

În consecință, Curtea a reținut că, "în cadrul acestor proceduri, părțile interesate nu numai că au acces la justiție, dar beneficiază pe tot parcursul desfășurării procesului de toate garanțiile menite să le asigure dreptul la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil.

De asemenea, prevederea că "debitorul va asigura posibilitatea consultării planului la sediul său" nu restricționează sub nicio formă accesul unor creditori lipsiți de resurse "materiale și financiare" la planul de reorganizare, ci este o modalitate legislativă prin care cei interesați pot lua cunoștință de plan, fără ca prin aceasta să se creeze un tratament discriminatoriu între creditori."

Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ion Bivolaru, Stancu Zamfir, Valentin George Anastasiu, Adrian Dumbravă, Victor-Daniel Șraier, Ion Zârnă și Ezeanu Dorin Stănică în Dosarul nr. 411.1/62/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010.