Decizia nr. 1339/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1-371^8 și ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Anișoara Gheorghiu, Tinca Vasca și Mihaela Trifan în Dosarul nr. 423/173/2008 al Judecătoriei Adjud.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 423/173/2008, Judecătoria Adjud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1-371^8 și ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Anișoara Gheorghiu, Tinca Vasca și Mihaela Trifan, într-o cauză având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile art. 371^1-371^8 și ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile art. 126 alin. (1) și (5) din Constituție, deoarece prevăd efectuarea de către executorii judecătorești a unor proceduri specifice instanțelor de judecată, prin care se modifică titlurile executorii, fără ca aceste instanțe să poată efectua un control asupra a modificărilor efectuate. Executarea hotărârii judecătorești este proprie activității judecătorești, iar procedura de executare silită prin instituția executorului judecătoresc are caracterul unei proceduri derulate de o instanță specializată.

Judecătoria Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 371^1-371^8 și ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă. Aceste dispoziții sunt cuprinse în cartea V - Despre executarea silită.

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 126 alin. (1) referitoare la realizarea justiției prin instanțele judecătorești și la alin. (2) referitoare la interdicția de a se înființa instanțe extraordinare.

Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile criticate nu reglementează o procedură de competența instanțelor judecătorești, ci o procedură execuțională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de soluționat un litigiu, ci de executat titluri executorii, între care și hotărârile judecătorești, care se învestesc cu formulă executorie, în cazul în care au rămas definitive, iar punerea lor în executare se realizează de executorul judecătoresc. Operația de actualizare a obligației stabilite în bani, efectuată de acesta, întrunește elementele unui act juridic administrativ, împotriva căruia persoana care se consideră vătămată în drepturile sale - debitorul sau creditorul obligației de plată - are deschisă calea contestației la executare, potrivit art. 399-404 din Codul de procedură civilă, iar instanța poate suspenda executarea până la soluționarea contestației. Pe cale de consecință, Curtea constată că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile art. 126 alin. (1) și (5) din Constituție, deoarece actele de executare silită sunt supuse controlului judecătoresc.

În jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității unor dispoziții din Codul de procedură civilă ce fac obiectul excepției. De exemplu,

Decizia nr. 774 din 20 septembrie 2007

și

Decizia nr. 664 din 10 octombrie 2006 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007 și, respectiv, nr. 931 din 16 noiembrie 2006.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea jurisprudenței, considerentele acelor decizii își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1-371^8 și art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Anișoara Gheorghiu, Tinca Vasca și Mihaela Trifan în Dosarul nr. 423/173/2008 al Judecătoriei Adjud.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2008.