Decizia nr. 160/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-șef delegat

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248^1 din Codul penal raportate la art. 246 și art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Carmen Mihaela Negoiță în Dosarul nr. 13/110/2004 (nr. vechi 2.907/2004) al Tribunalului Bacău - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 13/110/2004 (nr. vechi 2.907/2004), Tribunalul Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 248^1 din Codul penal raportate la art. 246 și art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Carmen Mihaela Negoiță în dosarul de mai sus.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3), ale art. 1 alin. (5), precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece redactarea art. 246 din Codul penal are un înțeles univoc, sens în care se exceptează incidența textului pentru situația în care unei persoane i se produce o pagubă. Or, un proces echitabil presupune norme accesibile, ușor de interpretat, așa încât orice cetățean să își poată formula apărarea față de acuzațiile ce i se aduc.

Tribunalul Bacău - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248^1 cu denumirea marginală Abuzul în serviciu în forma calificată, art. 246 cu denumirea marginală Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor și art. 146 cu denumirea marginală Consecințe deosebit de grave, toate din Codul penal, care au următorul conținut:

- Art. 248^1: "Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.";

- Art. 246: "Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.";

- Art. 146: "Prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice."

Examinând excepția de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la critici similare. Astfel, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra dispozițiilor

art. 248^1 și 146 din Codul penal prin Decizia nr. 343 din 18 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, statuând că nu contravin Constituției.

De asemenea, prin

Decizia nr. 299 din 29 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal, constatând că nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248^1 din Codul penal raportate la art. 246 și art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Carmen Mihaela Negoiță în Dosarul nr. 13/110/2004 (nr. vechi 2.907/2004) al Tribunalului Bacău - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009.