Decizia nr. 519/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 194/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) privind regimul străinilor în România
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Ratnasingam Murugadaz în Dosarul nr. 6.608/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, indicând în acest sens
prin care Curtea Constituțională a soluționat o excepție de neconstituționalitate având același obiect și aceeași motivare ca și în prezenta cauză.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.608/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ratnasingam Murugadaz într-o cauză de contencios administrativ privind prelungirea măsurii de luare în custodie publică.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
sunt neconstituționale, în măsura în care nu reglementează o procedură clară de prelungire a perioadei de luare în custodie publică, prin limitarea duratei procedurii, precum și datorită faptului că soluția prelungirii custodiei publice este impusă instanței de judecată prin lege. De asemenea, textele legale ar trebui să prevadă ca măsura privativă de libertate ce constă în luarea în custodie publică să înceteze de drept în situația în care străinul beneficiază de permisiune de ședere, acordată potrivit
art. 88 și 89 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România. Prin urmare, în cazul în care se permite rămânerea străinului pe teritoriul României, măsura luării în custodie publică constituie o încălcare a dreptului la liberă circulație și a dreptului la libertate.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
nu aduc atingere liberului acces la justiție sau dreptului la apărare, în condițiile în care alin. (1) și (9) ale aceluiași articol criticat reglementează posibilitatea depunerii plângerii împotriva măsurii de luare în custodie publică, litigiu în cadrul căruia străinul beneficiază de toate garanțiile unui proces echitabil, inclusiv respectarea cerinței soluționării cauzei într-un termen rezonabil și exercitarea dreptului la apărare.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
sunt constituționale. Acestea nu conțin norme care prin natura lor îngrădesc părților posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor invocate de către părțile adverse, astfel că nu se poate reține critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 21, 24, 53 și 124 din Constituție. În plus, consideră că dispozițiile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, invocate, nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu următorul conținut:
Articolul 97
Luarea în custodie publică a străinilor: "(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuți la alin. (2) care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanța trebuie să se pronunțe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanței este irevocabilă. (...)
(7) În situația în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existența unuia dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei a doua cereri, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la o nouă procedură."
Autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor, art. 21 care garantează accesul liber la justiție, art. 24 consacrat dreptului la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 referitoare la principiile în conformitate cu care se înfăptuiește justiția. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la libertate și la siguranță.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Un exemplu în acest sens îl constituie
Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009, sau
Decizia nr. 158 din 10 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 9 martie 2009, prin care Curtea, pentru considerentele acolo reținute, a respins excepția, răspunzând, cu acele prilejuri, unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.
Așa fiind, pentru identitate de rațiune, atât soluția pronunțată prin deciziile indicate, cât și argumentele pe care aceasta s-a sprijinit își păstrează valabilitatea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 97 alin. (5) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Ratnasingam Murugadaz în Dosarul nr. 6.608/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.