Decizia nr. 919/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Ioan Aurel Rus în Dosarul nr. 18.683/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilierul juridic al părții Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că prin verificarea din oficiu a persoanelor care au deținut, dețin sau candidează pentru diverse funcții sau demnități nu se aduce nicio atingere dreptului acestora la propria imagine, întrucât reglementarea criticată nu tinde la angajarea vreunei răspunderi juridice, ci are ca scop "o simplă consemnare publică".

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că nu sunt nesocotite dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 18.683/3/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Aurel Rus într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu face altceva decât să preia, sub o altă denumire, prevederile

Legii nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, lege declarată neconstituțională prin

Decizia Curții Constituționale nr. 51/2008 . De aceea, susține că, mutatis mutandis, și ordonanța care a luat locul legii trebuie declarată neconstituțională, "în fapt aflându-ne în fața unui artificiu legislativ prin care se dă efect juridic unor norme neconstituționale". În acest sens, precizează că, în opinia sa, prin noua reglementare "nu se degrevează Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de atribuțiile jurisdicționale și de putere judecătorească paralele"; "sub aspect probatoriu, persoana cercetată este circumscrisă unor înscrisuri care emană de la CNSAS și de la fosta poliție politică, fără a se oferi posibilitatea administrării unui probatoriu în limitele Codului de procedură civilă"; "rolul instanței de judecată chemată a confirma sau infirma o propunere a Colegiului CNSAS bazată pe înscrisuri care emană de la această instituție este unul formal, încălcând grav principiul accesului liber la justiție".

În ceea ce privește prevederile art. 3 și art. 5 din ordonanță, se susține că sunt nesocotite prevederile art. 124 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, prin aceea că, "trecând peste noțiunea de informații de interes public, așa cum este aceasta reglementată de dispozițiile

Legii nr. 544/2001 , realizează o enumerare limitată și fără justificarea unui criteriu obiectiv a persoanelor ce pot fi din oficiu cercetate de CNSAS. În mod evident, examinarea calității de fost colaborator al Securității a persoanelor care au deținut, dețin sau candidează la funcțiile publice este de natură să creeze acestora un enorm prejudiciu de imagine și deci o piedică nejustificată în exercitarea dreptului de a fi ales garantat de Constituție".

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

sunt constituționale, întrucât nu înlătură în niciun mod posibilitatea părților interesate de a-și angaja un avocat și de a se prevala de toate garanțiile care condiționează desfășurarea unui proces echitabil.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 293/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 3: "Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții:

a) Președintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European;

d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat;

e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului București;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului București, consilierii locali;

h) directorul și adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale;

h^1) candidații pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității;

i) personalul diplomatic și consular;

j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;

k) membrii în Consiliul Național al Audiovizualului;

l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare;

m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor și Reformei Administrative*), precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

--------

pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a fost reorganizat în Ministerul Administrației și Internelor, iar Ministerul Apărării a fost reorganizat în Ministerul Apărării Naționale.

n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale;

o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Național de Integritate, președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, persoanele cu funcții de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora;

q) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;

s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării*) și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente;

--------

pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a fost reorganizat în Ministerul Administrației și Internelor, iar Ministerul Apărării a fost reorganizat în Ministerul Apărării Naționale.

u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin;

v) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.";

- Art. 5: "(1) Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnitățile ori funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), cu excepția celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declarație pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanță de urgență, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. Verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Declarația prevăzută la alin. (1) se depune la șeful instituției care numește sau la instituția care validează alegerea ori la alte persoane sau instituții, după cum urmează:

a) deputații și senatorii, precum și secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere - la președintele Camerei Deputaților, respectiv al Senatului României;

b) membrii Parlamentului European - la Biroul Electoral Central;

c) Comisarul European, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncți din Guvern și din ministere, consilierii de stat și personali ai primului-ministru, prefecții și subprefecții, directorii generali și directorii din Cancelaria Primului-Ministru, din Secretariatul General al Guvernului, precum și directorii generali și directorii din ministere și asimilații acestor funcții - la Cancelaria Primului-ministru;

d) consilierii prezidențiali și de stat din Administrația Prezidențială - la Președintele României;

d^1) persoanele care exercită demnități publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate sub control parlamentar - la persoana desemnată de secretarul general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz;

e) directorul în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local - la prefect;

f) consilierul județean, consilierul în cadrul Consiliului General al Municipiului București, secretarul general al consiliului județean și al Consiliului General al Municipiului București - la președintele consiliului județean, respectiv primarul general al municipiului București;

g) primarul, viceprimarul, consilierul municipal și local - la primar;

h) directorul și adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale - la șeful instituției din care fac parte aceștia.

(3) Candidații la funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) și g) depun declarațiile la biroul electoral competent, în aceeași zi cu depunerea candidaturii.

(4) Autoritățile la care se depun declarațiile sunt obligate să trimită Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcție, lista persoanelor care îndeplinesc funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), însoțită de declarațiile pe propria răspundere. Lista trebuie să cuprindă următoarele date:

a) numele și prenumele, inclusiv numele anterioare, acolo unde este cazul, precum și data și locul nașterii;

b) numele și prenumele tatălui, numele și prenumele mamei;

c) locul de muncă și funcția pe care o ocupă;

d) domiciliul din actul de identitate.

(5) Verificările se fac în ordinea stabilită la art. 3, respectându-se procedurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Se verifică cu prioritate persoanele care candidează, sunt alese sau numite în demnități sau funcții la nivel național."

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a reținut ca obiect al excepției de neconstituționalitate doar prevederile art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , deși autorul acesteia a criticat și prevederile art. 32 și art. 33, precum și ordonanța în ansamblul său. Având în vedere că actul de sesizare a Curții Constituționale îl constituie, potrivit

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , încheierea instanței în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea nu se poate considera învestită decât cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 .

În opinia autorului excepției, prevederile art. 3 și art. 5 din ordonanță contravin celor ale art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, care stabilesc că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

reprezintă o concretizare a prevederilor constituționale care consacră dreptul la informație, oferind cetățenilor și diverselor entități și autorități publice o modalitate în plus de valorificare a acestuia, prin posibilitatea de a solicita informații în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă anumite demnități sau funcții, enumerate în cuprinsul art. 3 din ordonanță. În niciun caz nu poate fi reținută interpretarea în mod artificial restrânsă prin care autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate "trec peste noțiunea de informații de interes public, așa cum este reglementată de dispozițiile

Legii nr. 544/2001 ". Dispozițiile art. 31 din Constituție conferă dreptului la informare o amplitudine care nu poate fi limitată la prevederile unei singure legi, și anume cea menționată de autorul excepției.

Totodată, Curtea constată că obligația instituită prin prevederile art. 5 din ordonanță în sarcina persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite demnități ori funcții de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia dă expresie plenară principiului statuat în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.

De altfel, preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

definea la momentul emiterii acesteia scopul reglementării ca fiind "o continuare, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităților exercitate de regimul comunist", care a instaurat, în special prin intermediul Securității, "o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, a drepturilor și a libertăților lor fundamentale". Astfel cum a reținut în jurisprudența sa, concretizată prin

Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, "aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin consemnarea publică a abuzurilor, și contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești", iar scopul ordonanței, enunțat în acești termeni, răspunde unor exigențe politice ale societății românești.

În fine, Curtea constată că nu poate reține criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la dispozițiile art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "justiția este unică, imparțială și egală pentru toți". Aceasta, deoarece, în practica sa, de exemplu,

Decizia nr. 612 din 27 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, Curtea a observat că sintagma "justiția este unică" înseamnă că activitatea de judecată se realizează în România după aceleași coduri și aceleași legi, precum și de unul și același sistem de autorități judecătorești, sintagma "justiția este imparțială" semnifică faptul că justiția este înfăptuită de către autorități special create, neutre și fără un interes concret în procesul pe care îl judecă, iar sintagma "justiția este egală pentru toți" izvorăște din principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, care se aplică tuturor părților din proces. Or, textele de lege ce formează obiectul prezentei excepții nu conțin niciun fel de norme care să aibă legătură cu aplicarea acestor principii fundamentale care stau la baza înfăptuirii justiției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Ioan Aurel Rus în Dosarul nr. 18.683/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.