Ordinul nr. 4988/2008

Anexa Programe școlare revizuite pentru următoarele discipline

de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educație

muzicală, Educație plastică, clasele a V-a - a VIII-a

EDUCAȚIE MUZICALĂ

Clasele a V-a - a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Proces complex și unitar, ce se desfășoară stadial, educația muzicală are drept scop dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale.

Documentul de față reprezintă curriculum-ul de educație muzicală pentru clasele a V-a - a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii.

Opțiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele următoare:

imperativele reformei învățământului, racordate la tradițiile învățământului muzical românesc;

proiectarea curriculum-ului pornind de la finalitățile și obiectivele învățământului;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacități și atitudini esențiale în formarea personalității;

necesitatea proiectării concentrice a conținuturilor, asigurând continuitatea și progresia de la o clasă la alta.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de școlaritate obligatorie, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiții muzicale proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanță.

Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparținând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a - a VII-a și 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conține atât obiective de referință și conținuturi obligatorii, care aparțin curriculum-ului nucleu, cât și altele, la decizia școlii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a a VII-a și 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

În ceea ce privește distribuția orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfășura fie în alternanță cu orele de educație plastică, fie grupate într-un singur semestru.

NOTĂ: Prezenta programă este valabilă și pentru școlile în care predarea se face în limbi ale minorităților naționale. În lecții se poate include material vocal și instrumental (exemple: reproduceri de cântece și audiții) conform specificului național.

OBIECTIVE CADRU

*Font 9*

1. Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

2. Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

4. Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/artistice

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacităților interpretative, vocale și instrumentale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să interpreteze vocal, individual sau în

grup, cântece la unison sau în

aranjamente armonico-polifonice simple,

respectând indicațiile de interpretare

și gestica dirijorală

- exerciții de respirație, emisie, dicție;

- exerciții de intonație;

- exerciții de frazare;

- interpretare vocală la unison;

- cântare alternativă, cu ison, în canon;

- cântare vocală pe 2 voci;

- cântare expresivă, reliefând valențele poetice ale textului;

1.2.

să acompanieze ritmic cântecele

interpretate

- acompaniere ritmică, folosind corpul sau diferite obiecte

sonore și instrumente de percuție;

1.3.

să folosească în mod corect tehnica

instrumentală specifică anumitor

instrumente*1)

- exerciții de tehnică instrumentală (stabilirea tehnicii de

mânuire a claviaturii și de emisie sonoră la diferite

instrumente: orgă electronică, fluier, chitară, block flotte

etc.).

__________

*1) Obiectivele de referință, activitățile de învățare și conținuturile marcate prin asterisc sunt integrate

în segmentul "Curriculum la decizia școlii". Celelalte obiective de referință, activități de învățare și

conținuturi constituie segmentul "Curriculum nucleu" definit în calitate de "Curriculum de bază".

2. Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să audieze cu atenție lucrările muzicale,

recunoscând elementele de limbaj

învățate

- exerciții de reproducere, comparare și recunoaștere a

înălțimii și duratei sunetelor muzicale;

- audiții muzicale;

- prezentarea familiilor de instrumente muzicale;

- identificarea timbrului, a tempoului și a nuanțelor;

2.2.

să compare fragmentele audiate, sesizând

anumite diferențe sau similitudini

- identificarea lucrării muzicale sau a fragmentului audiat;

2.3.

să-și exprime propriile impresii privind

muzica audiată

- dezbatere pe baza biografiei marilor compozitori;

- pregătire și participare la concerte;

- comentarea impresiilor dobândite în urma participării la

concerte.

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

*3.1.

să descifreze cântece scrise în

tonalitățile Do major și la minor,

utilizând elementele de limbaj învățate

- exerciții de intonație;

- exerciții de citire și scriere a notelor muzicale;

3.2.

să identifice în lucrările interpretate

sau audiate elementele de limbaj muzical

- citire ritmică;

- solfegiere;

- exerciții de recunoaștere a înălțimii și duratei sunetelor;

- recunoașterea tempoului și a nuanțelor;

exerciții de sesizare a expresivității intervalelor muzicale;

- analiza gamelor Do Major și la minor;

- audiții muzicale;

- concurs: "Recunoaște instrumentul!";

- identificarea structurii cântecelor.

4. Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale și artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să cânte cu participare afectivă

- interpretare muzicală;

- jocuri muzicale;

4.2.

să improvizeze ritmic pe o temă dată

- improvizații muzicale utilizând intervalele și formulele

ritmice învățate;

- organizare de momente artistice, medalioane muzicale, serbări;

4.3.

să găsească un ison la o melodie dată

- audiții muzicale; participare la spectacole muzicale;

- concursuri cu teme muzicale;

4.4.

să reprezinte prin mișcare, vers,

culoare, desen, conținutul sugerat de

muzică

- improvizații de mișcări adecvate unui cântec;

- realizare de desene reprezentative pentru lucrările muzicale

studiate.

CONȚINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală:

deprinderi specifice de cânt: ținuta corporală, respirația, emisia, dicția, articulația

modalități de cântare: individuală și în grup, în dialog, monodică și *polifonică (cu ison, în canon pe două voci)

repertoriu de cântece*2)

___________

*2) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Practica instrumentală:*3)

___________

*3) Se recomandă utilizarea instrumentelor de percuție, a celor de suflat (block flotte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce învață instrumente în școlile de artă, cluburi etc.

deprinderi de tehnică instrumentală

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical*4)

___________

*4) Conținuturile incluse în acest capitol nu vor constitui subiectul unor lecții teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrărilor muzicale interpretate-audiate.

Melodia:

sunetele și notele muzicale cuprinse între do 1 și do 2 (și do 2) și sol (octava mică) și sol 2 (octava a II-a)

intervale muzicale

organizări sonore: tonalitățile Do Major și la minor natural;

Ritmul:

duratele sunetelor și ale pauzelor muzicale și valorile corespunzătoare (pătrimea, optimea, doimea, nota întreagă, șaisprezecimea)

punctul de prelungire (doimea, pătrimea și optimea cu punct)

combinații ritmice cu duratele învățate, în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4

Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante

Nuanțele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano

Timbrul vocal (voci de copii, femei, bărbați) și instrumental (familii de instrumente muzicale)

Structura muzicală a cântecului: strofă, refren, rând melodic

3. Elemente de cultură muzicală

Date despre lucrările muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

Compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, J. Haydn, L. v. Beethoven, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac

Audiții muzicale*5)

___________

*5) A se consulta sugestiile pentru audițiile muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece*6)

___________

*6) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Deșteaptă-te, române!

A. Pann

Tricolorul

C. Porumbescu

Marșul lui Iancu

T. Popovici

Barbu Lăutarul

Bardul din Mircești

P. Mezetti

Revedere

D.G. Kiriac

La oglindă

T. Popovici

Limba românească

I. Cartu

Sfinte Dumnezeule

melodie tradițională

Prohodul Domnului

melodie tradițională

Hristos a Înviat

melodie tradițională

Fie numele Domnului binecuvântat

Al. Podoleanu

Colinde

populare

Hora mare (Frunză verde de cicoare)

popular

Mândru-i jocul Hațegana

popular

Fața de păstor

T. Teodorescu

Moara

T. Popovici

A ruginit frunza din vii

D.G. Kiriac

Răsună codrul

I.D. Chirescu

Cucule, pasăre sură

I.D. Chirescu

Cântec de primăvară

W.A. Mozart

Copilul și floarea

J. Brahms

Cântecul gamei

R. Rogers

Sugestii pentru audițiile muzicale*7)

___________

*7) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Antologie de folclor (Cântece și jocuri populare)

T. Alexandru

Trompetele răsună

G. Musicescu

La oglindă

T. Popovici

Morarul

D.G. Kiriac

Pe cărare sub un brad

Imnul eroilor

I.C. Brătianu

Mama

I.D. Chirescu

Rugăciune

I.D. Chirescu

Dorulețul

I.D. Chirescu

Marșul lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu

Gh. Dumitrescu

Dans țărănesc

C. Dimitrescu

Baladă pentru vioară și pian

C. Porumbescu

Trei jocuri românești

P. Constantinescu

Dansuri românești

B. Bartok

Cântec de leagăn

W.A. Mozart

Repetiție de concert

W.A. Mozart

Mica serenadă

W.A. Mozart

Alla Turca din Sonata pentru pian în La major nr. 11

W.A. Mozart

Anotimpurile

A. Vivaldi

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacităților interpretative, vocale și instrumentale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să interpreteze vocal, fluent și

expresiv, la unison și în diferite

*aranjamente armonico-polifonice, cântece

aparținând diferitelor tipuri de muzică

- exerciții de cultură vocală (respirație, emisie, frazare,

dicție);

- interpretare vocală la unison, individuală sau în grup;

- interpretare vocală pe două voci (în canon sau armonică);

1.2.

să îmbogățească cântarea vocală cu

intervenții instrumentale

- concursuri de interpretare;

- intervenții instrumentale cu caracter de improvizație;

1.3.

să interpreteze instrumental melodiile

învățate vocal

exerciții de tehnică instrumentală.

2. Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să asculte cu interes lucrări muzicale de

diferite genuri, sesizând expresivitatea

elementelor de limbaj muzical

- audiții muzicale;

- comentarea lucrărilor audiate;

- dezbateri pe tema lucrărilor muzicale audiate;

2.2.

să sesizeze apariția temelor

caracteristice în discursul muzical și să

le fredoneze

- concursuri de recunoaștere a temelor muzicale caracteristice;

2.3.

să recunoască lucrări muzicale,

identificând tipul de muzică și autorul

lor

- exerciții și concursuri de recunoaștere a lucrărilor

muzicale;

- identificarea tipului de muzică;

2.4.

să-și exprime preferințele muzicale,

argumentându-le

- audiere de emisiuni muzicale radio;

- vizionarea de emisiuni sau filme muzicale TV;

- participare la concerte;

- comentarea lucrărilor muzicale audiate.

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

*3.1.

să descifreze cântece scrise în

tonalități majore și minore cu o

alterație la cheie

- exerciții de citire ritmică și melodică;

- solfegiere;

- construire după model a gamelor majore și minore cu o

alterație la cheie;

3.2.

să identifice și *)să redea formulele

ritmice învățate

- *)exerciții de recunoaștere (dictee muzicale);

3.3.

să diferențieze în audiție caracterul

major sau minor al tonalităților învățate

- audiții muzicale;

3.4.

să identifice în lucrările audiate temele

muzicale și să analizeze structura lor

- exerciții de delimitare a temei muzicale și de determinare a

elementelor ei componente;

- identificarea temelor muzicale în lucrările audiate.

4. Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să cânte nuanțat, corelând interpretarea

cu mesajul ce trebuie transmis

- interpretare muzicală;

- exerciții și jocuri muzicale;

4.2.

să diversifice și să îmbogățească

interpretarea muzicală

- exerciții de continuare a unei linii melodice începute pe un

text dat;

- construire de teme muzicale pornind de la un motiv dat;

- concepere de programe artistice;

4.3.

să sesizeze momentele de intervenție

instrumentală în cadrul unei cântări

vocale

- audiții muzicale;

- jocuri muzicale;

4.4.

să-și valorifice aptitudinile muzicale ca

interpret

- participarea la pregătirea și susținerea unor serbări

muzicale, serate sau momente muzicale.

CONȚINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală

deprinderi specifice de cânt

cântarea monodică și *)polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci)

repertoriu de cântece*8)

_________

*8) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. prin asterisc sunt integrate în segmentul "Curriculum la decizia școlii".

deprinderi de tehnică instrumentală

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical

Melodia:

modificarea înălțimilor sunetelor prin semnele de alterație

organizări sonore: tonalitățile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor

Ritmul:

combinații ritmice în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare)

sincopa

contratimpul

Tempoul: accelerarea și rărirea mișcării (accelerando și rallentando)

Nuanțele: crescendo și descrescendo

Timbrul:

formații vocale: corul de voci egale și mixt

formații instrumentale: orchestra de muzică simfonică

Elemente de structură:

tema muzicală

forma mono-, bi- și tripartită

3. Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică și genuri reprezentative:

muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc și melodia instrumentală de joc *)muzica religioasă*9)

___________

*9) Acest conținut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice.

muzică de divertisment: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk

Compozitori: G.F. Handel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss,G. Bizet, Gh. Cucu, Gh. Dima, G. Musicescu, G. Enescu

Audiții muzicale*10)

___________

*10) A se consulta repertoriul de audiții muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece*11)

___________

*11) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Deșteaptă-te, române!

după A. Pann

Pe-al nostru steag

C. Porumbescu

Hora Unirii

Al. Flechtenmacher

Biruitorii

Trompetele răsună

G. Musicescu

Ca o zi de primăvară

G. Musicescu

Stejarul

G. Musicescu

Plaiuri părintești

L. Profeta

S-a dus cucul de pe-aici

popular

Pitpalacul

N. Oancea

Pe lângă plopii fără soț

G. Șerban

Ciobănaș cu trei sute de oi

popular

Pe cărare sub un brad

D.G. Kiriac

Primăvara

P. Ciorogariu

Coborâi din deal în vale

popular

Veniți să ne închinăm

cântare bisericească

Hristos a înviat

G. Musicescu

Cu noi este Dumnezeu

cântare bisericească

Colinde

populare

Oda bucuriei

L. van Beethoven

Teiul

Fr. Schubert

Cântec de leagăn

Fr. Schubert

Păstrăvul

Fr. Schubert

Ave Maria

Fr. Schubert

Sugestii pentru audițiile muzicale*12)

__________

*12) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Miluiește-mă, Dumnezeule

Gh. Cucu

Haz de necaz

Gh. Cucu

Miniaturi pentru pian

S. Drăgoi

Brâul amestecat

Pr. Vlaiculescu

Menuet

L. Boccherini

Cântece fără cuvinte

F.M. Bartholdy

Fur Elise

L. van Beethoven

Contradansuri

L. van Beethoven

Valsuri

J. Brahms

Dansuri ungare

J. Brahms

Vals brillant

Fr. Chopin

Humoreska

A. Dvorak

Valsuri

J. Strauss

Impromptu-uri

Fr. Schubert

Momente muzicale

Fr. Schubert

Păstrăvul

Fr. Schubert

Lacul lebedelor (fragmente)

P.I. Ceaikovski

Spărgătorul de nuci

P.I. Ceaikovski

Bolero

M. Ravel

Dans spaniol

E. Granados

Badinerie din Suita 2 în și minor pentru orchestră

J.S. Bach

Visare

R. Schumann

Suita Muzica apelor (fragmente)

G. Fr. Handel

Rapsodia albastră

G. Gershwin

Suita I, partea I, Imaginile dimineții

E. Grieg

Suita a II-a Peer Gynt (fragment)

E. Grieg

Tablouri dintr-o expoziție

M. Mussorgski

Messias

G. Fr. Handel

Rapsodia română nr. 1 și nr. 2

G. Enescu

Suita Impresii din copilărie

G. Enescu

Poema română

G. Enescu

Suita La seceriș

T. Brediceanu

Suita În Munții Apuseni

M. Negrea

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAȚIE MUZICALĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educația muzicală - ca disciplină de învățământ - are drept scop dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale.

Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație muzicală pentru clasele a VII-a - a VIII-a, ca parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte:

- generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004;

- menținerea și în perioada următoare a struc

- turii și a alocărilor orare din actualul plan-cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/11.04.2001;

- centrarea obiectivelor pe formarea de capacități și atitudini, a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a.

Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilității să fie respectat într-o mai mare măsură.

Prezentul document cuprinde:

- obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de școlaritate obligatorie;

- obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiții muzicale proiectate pentru fiecare clasă;

- standarde curriculare de performanță.

Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparținând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a și 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conține atât obiective de referință și conținuturi obligatorii, care aparțin curriculum-ului nucleu, cât și altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc și nu fac obiectul evaluărilor naționale.

În ceea ce privește distribuția orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfășura fie în alternanță cu orele de educație plastică, fie grupate într-un singur semestru.

Prezenta programă este valabilă pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar, inclusiv școlile cu predare în limbile minorităților naționale. În acest ultim caz, în lecțiile de Educație muzicală se poate include material vocal și instrumental (exemple: reproduceri de cântece și audiții), conform specificului național.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

2. Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

4. Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/artistice

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacităților interpretative, vocale și instrumentale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să interpreteze vocal cântece de diferite

tipuri și genuri, controlând schimbările

de dinamică, timbru și tempo

- exerciții de cultură vocală, relaxare, respirație,

articulație, intonație, dicție

*1.2.

să utilizeze diferite procedee armonico-

polifonice (cântări în canon pe două sau

trei voci)

- interpretare vocală, individuală sau în grup;

- cântare în canon pe două sau trei voci;

- cântare armonică pe două voci;

1.3.

să interpreteze teme muzicale accesibile

din lucrări celebre

- interpretare de teme muzicale celebre;

1.4.

să interpreteze instrumental cântece

folosind tehnici specifice

- exerciții de tehnică instrumentală;

- interpretare instrumentală.

2. Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să asculte diferite lucrări muzicale,

identificând tipul și genul de muzică

- audiții muzicale;

- pregătire și participare la concerte, spectacole muzicale;

- audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de emisiuni TV

sau casete video cu înregistrări muzicale;

2.2.

să aprecieze bogăția și varietatea

folclorului muzical românesc, recunoscând

în lucrările audiate specificul zonal

- discutarea și analizarea lucrărilor audiate;

2.3.

să sesizeze specificul diferitelor tipuri

de muzică (populară, ușoară, de operă)

- concursuri "Recunoașteți audiția", "Recunoașteți interpretul";

- povestirea acțiunii unor opere, operete, balete;

*2.4.

să coreleze informațiile privind

activitatea marilor compozitori cu

contextul socio-cultural în care au creat

- documentare independentă (cărți, reviste, programe de

concert).

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

*3.1.

să descifreze cântece și teme muzicale în

tonalitățile învățate

- exerciții melodice și ritmice;

- solfegiere;

- exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor

caracteristice din tonalitățile învățate;

*3.2.

să identifice forma fixă sau liberă a

genurilor muzicii populare

- recunoașterea formei cântecelor populare;

3.3.

să cunoască și să diferențieze elementele

componente ale genurilor muzicale

scenice

- audiții muzicale.

4. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale/artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să interpreteze cu sensibilitate și

expresivitate piesele muzicale abordate

- interpretare;

- exerciții de realizare a unor variații pe o temă dată;

4.2.

să sesizeze aportul elementelor de limbaj

în planul expresivității muzicale

- audiții muzicale;

4.3.

să realizeze variații muzicale pe anumite

teme ritmice sau melodice

- exerciții muzicale de tip "întrebare-răspuns";

4.4.

să găsească anumite formule de

acompaniament ritmic sau instrumental

- acompaniamente instrumentale folosind treptele principale ale

tonalității;

4.5.

să asocieze mesajul muzical receptat

imaginii vizuale

- schițarea de decoruri și costume pentru genurile scenice;

- comentarea unor lucrări muzicale audiate sau vizionate,

descrierea unor detalii de ordin regizoral cu rol în sporirea

expresivității;

- imaginarea portretului fizic și moral al unui personaj

dintr-o operă celebră pornind de la expresia muzicală.

CONȚINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală:

deprinderi specifice de cânt

cântarea monodică și *)polifonică (pe două și trei voci)

repertoriu de cântece*1)

___________

*1) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Practica instrumentală:

deprinderi de tehnică instrumentală

deprinderi de acompaniament

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical

Melodia:

organizări sonore tonale (actualizare)

Ritmul:

măsuri simple și compuse: 2/8, 3/8. 5/8

Timbrul:

formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara

interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară

Elemente de structură:

3. Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică și genuri reprezentative:

muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea, cântecul de nuntă; *)genuri ale folclorului neocazional: doina și balada

muzică ușoară: stiluri și interpreți

Compozitori: W. A. Mozart, G. Bizet, G. Rossini, G. Verdi, K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, A. Pann, I. Vidu, M. Jora

audiții muzicale*2)

___________

*2) A se consulta sugestiile pentru audițiile muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece*3)

___________

*3) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Imnul eroilor

I.G. Brătianu

Românul

C. Porumbescu

Trompetele răsună

G. Musicescu

Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul din colecția

G. Musicescu

Vântuleț de primăvară

popular

Trandafir de la Moldova

popular

M-a făcut mama oltean

popular

Fața dobrogeană

popular

Tatăl nostru

A. Pann

Apărătoarei Doamne

cântare bisericească

Unul sfânt

cântare bisericească

Mântuiește Doamne, poporul tău

cântare bisericească

Mergi la cer

A. Flechtenmacher

Colinde

O, lume, ce frumoasă ești!

L. van Beethoven

Cântări de veselie

G. Donizetti

Cântec de leagăn

J. Brahms

Barcarola

C.M. von Weber

Corul vânătorilor din opera "Freischutz"

C.M. von Weber

Sugestii pentru audițiile muzicale*4)

___________

*4) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Răsunetul Ardealului

I. Vidu

Răsunet de la Crișana

I. Vidu

Grânele vara se coc

I. Vidu

Negruța

I. Vidu

Trandafir de pe răzoare

S. Drăgoi

Opera Năpasta (fragmente)

S. Drăgoi

Divertisment rustic

S. Drăgoi

Tatăl nostru

A. Pann

Poloneze

Fr. Chopin

Valsuri

Fr. Chopin

Mazurci

Fr. Chopin

Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră

Fr. Chopin

Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii)

W.A. Mozart

Opera Oberon (uvertură)

K.M. von Weber

Opera Freischutz (fragmente)

K.M. von Weber

Opera Bărbierul din Sevilla (uvertura, arii)

G. Rossini

Opera Wilhelm Tell (uvertura)

G. Rossini

Opera Coțofana hoață (uvertura)

G. Rossini

Opera Traviata (arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera Aida (arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera Nabucco (arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera Trubadurul (arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera Ernani (arii, duete, coruri)

G. Verdi

Baletul Lacul lebedelor (fragmente)

P.I. Ceaikovski

Baletul Spărgătorul de nuci (fragmente)

P.I. Ceaikovski

Baletul Frumoasa din pădurea adormită (fragmente)

P.I. Ceaikovski

Baletul "La piață" (fragmente)

M. Jora

Opera Carmen (fragmente)

G. Bizet

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să interpreteze cu acuratețe un

repertoriu divers de cântece și de teme

muzicale

- exerciții de cultură vocală;

- interpretare de cântece sau teme muzicale; - cântare în canon;

- cântare armonică;

1.2.

să interpreteze instrumental un

repertoriu de cântece și teme muzicale

respectând indicațiile de frazare,

nuanțare, tempo

- exerciții de tehnică instrumentală;

- interpretare instrumentală;

- interpretare vocală de cântece;

1.3.

să realizeze acompaniamente instrumentale

simple la cântecele învățate

- acompaniament instrumental.

2. Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să asculte o varietate de lucrări

muzicale, identificând anumite elemente

de limbaj musical

- audiții muzicale;

- participare la concerte sau alte manifestări muzicale;

2.2.

să recunoască lucrări muzicale

reprezentative din creația universală

- recunoașterea lucrărilor audiate;

- identificarea genului;

- discutarea și analizarea lucrărilor audiate;

2.3.

să emită judecăți estetice personale

asupra operelor muzicale audiate

- utilizare de resurse variate pentru o mai bună înțelegere a

lucrărilor muzicale audiate (programe de concert, reviste de

specialitate, cărți, emisiuni radio, TV).

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

*3.1.

să descifreze cântece în tonalitățile

învățate

- exerciții de citire ritmică și melodică;

- solfegiere de motive sau teme muzicale;

- descifrarea instrumentală a unor lucrări/piese muzicale simple

3.2.

să analizeze elementele de limbaj muzical

din lucrările învățate sau audiate

- audiții muzicale;

3.3.

să diferențieze caracteristicile

genurilor muzicale

- analiza lucrărilor audiate.

4. Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să interpreteze cu expresivitate piesele

muzicale abordate

- interpretare muzicală;

- concursuri de interpretare;

*4.2.

să intervină cu idei personale în

comentariul lucrărilor muzicale audiate

- dezbateri, schimburi de opinii;

4.3.

să realizeze scurte improvizații și

compoziții muzicale

- creare de formule de acompaniament;

- exerciții de transformare a unei teme muzicale;

- crearea unor contramelodii la o temă dată;

- crearea unor combinații simple de acorduri instrumentale la o

melodie dată;

4.4.

să identifice relații între creații

aparținând diferitelor arte

- utilizarea de surse bibliografice;

*4.5.

să elaboreze proiecte artistice

- realizarea unor ilustrații sonore la tablouri, desene animate,

texte, scenarii;

- proiectarea și organizarea de programe artistice.

CONȚINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală:

deprinderi specifice de cânt

cântarea monodică, *)polifonică (canon pe două și trei voci) și armonică (pe două voci)

repertoriu de cântece*5)

___________

*5) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Practica instrumentală:

deprinderi de tehnică instrumentală

deprinderi de acompaniament

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical

Melodia:

organizări sonore tonale: tonalitățile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); *)tonalitățile Re Major, și minor, Și bemol Major, sol minor

Ritmul:

combinații ritmice binare și ternare

rolul expresiv al ritmului

orchestra simfonică

3. Elemente de cultură muzicală

Audiții muzicale*6)

___________

*6) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiții muzicale.

Genuri muzicale:

muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia

muzica ușoară, muzica de divertisment, muzică de jazz

Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Liszt, F. M. Bartholdy,, J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu

Sugestii pentru repertoriul de cântece*7)

___________

*7) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Deșteaptă-te, române!

A. Pann

Gaudeamus igitur

Pui de lei

I. Brătianu

Limba noastră

Al. Cristea

Graiul neamului

T. Cerne

Sfânta zi de liberate

Al. Flechtenmacher

Iancu la Turda

T. Popovici

Marș de 1 Mai

C. Porumbescu

Dorulețule

I. Chirescu

Eu mă duc, codrul rămâne

T. Teodorescu

Colinde

Chiril Popescu

Corul sclavilor din opera Nabucco

G. Verdi

Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat

W.A. Mozart

Cântecul lui Solveig din suita Peer Gynt

E. Grieg

Trandafirul

F. Schubert

Arii din opereta Liliacul

J. Strauss

Sugestii pentru audițiile muzicale*8)

_________

*8) La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Tocata și fuga în re minor

J.S. Bach

Suita nr. 2 în și minor (fragmente)

J.S. Bach

Concertul pentru două viori și orchestră în re minor

J.S. Bach

(partea I)

Concertul italian (pentru pian)

J.S. Bach

Concerte brandenburgice (fragmente)

J.S. Bach

Missa în și minor (fragmente)

J.S. Bach

Ave Maria

J.S. Bach -

Ch. Gounod

Stabat mater

S. Pergolesi

Concertul pentru vioară în la minor

A. Vivaldi

Simfonia nr. 101 (Ceasornicul)

J. Haydn

Simfonia nr. 94 (Surpriza)

J. Haydn

Concertul pentru pian și orchestră nr. 21 în Do

W.A. Mozart

Major (partea a II-a)

W.A. Mozart

Mica serenadă

Concertul pentru vioară și orchestră în La Major (partea I)

W.A. Mozart

Simfonia nr. 40 în sol minor (partea I)

W.A. Mozart

Sonata pentru pian op. 13 "Patetica"

L. van Beethoven

Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii)

L. van Beethoven

Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major (partea I)

L. van Beethoven

Concertul pentru pian și orchestră nr. 5 (fragmente)

L. van Beethoven

Simfonia a V-a (fragmente)

L. van Beethoven

Simfonia a IX-a în re minor (fragmente)

L. van Beethoven

Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă

A. Dvorak

Un american la Paris

G. Gershwin

West Side Story

L. Bernstein

Summertime

L. Armstrong

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

*Font 7*

Obiective cadru

Standarde

1. Dezvoltarea capacităților interpretative

(vocale și instrumentale)

S1. Respectarea regulilor de cânt vocal și/sau instrumental

(linie melodică sau acompaniament)

2. Dezvoltarea capacității de receptare

a muzicii și formarea unei culturi

muzicale

S2. Receptarea și utilizarea elementelor de limbaj în practica

muzicală (formule ritmice, măsuri, structuri melodice

simple, elemente de dinamică etc.)

S3. Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la

anumite tipuri de muzică (populară, ușoară, simfonică)

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor

de limbaj muzical

S4. Respectarea regulilor de interpretare vocală și/sau

instrumentală a unor cântece din repertoriul învățat, care

cuprind elementele de limbaj muzical prevăzute de programa

școlară

4. Cultivarea sensibilității, a imaginației

și a creativității muzicale

S5. Exprimarea cu ajutorul mijloacelor specifice altor

discipline a mesajului muzical (coregrafie, arte plastice,

literatură, istorie etc.), în funcție de aptitudinile

individuale

EDUCAȚIE PLASTICĂ

Clasele a V-a - a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Evoluția societății omenești face apel în mod constant la virtuțile formative ale educației prin școală și, între diferitele arii curriculare, artele vizuale în cazul curriculumului de față constituie un domeniu privilegiat de formare a unor atitudini proprii în fața operei de artă în parallel cu formarea la elevi de deprinderi pentru a exprima un limbaj specific.

Prin statutul său, obiectul de studiu educație plastică promovează cultivarea sensibilității, a disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și creează premisele unui transfer către celelalte discipline și în viața socială.

Subliniem faptul că o mare parte din conținuturile ce vor fi predate pe parcursul întregului ciclu cum ar fi unele teorii despre formă și culoare, despre contrastele cromatice, despre dominante ș.a., sistematizate și structurate ca atare, se datorează contribuției unor artiști și teoreticieni conectați la mișcarea artistică a Școlii de la Bauhaus, adică secolul al XIX lea și prima parte a secolului XX.

Actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici:

este centrat pe raționalizarea activităților de învățare, în funcție de obiectivele cadru și de obiective de referință;

conținutul valoric este predominant;

este adaptat la posibilitățile de asimilare ale elevilor;

este cu precădere intuitiv și formativ;

propune activități didactice diversificate în funcție de interesele și de posibilitățile elevilor.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de școlaritate obligatorie, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii pentru tematică, sugestii pentru aplicații proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanță.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele V - VII și 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conține atât obiective de referință și conținuturi obligatorii, care aparțin curriculum-ului nucleu, cât și altele, la decizia școlii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a - a VII-a și 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

OBIECTIVE CADRU

*Font 8*

1. Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să folosească adecvat materialele și

instrumentele de lucru

- exerciții de folosire a diferitelor materiale de lucru,

specifice diverselor domenii ale artelor plastice;

1.2.

să identifice grupele de culori din

cercul cromatic

- exerciții de recunoaștere, atât pe planșe didactice, cât și

pe reproduceri de artă, a culorilor și a grupelor de culori;

- exerciții de obținere a nuanțelor spre una dintre culorile

vecine în steaua culorilor;

- compoziții aplicative, folosind nuanțe ale culorilor calde

sau reci.

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să reprezinte trăsăturile

caracteristice ale unor structuri

preferate din natură

- observarea formelor naturale și a structurii lor exterioare

și interioare;

- exerciții de redare a formei diferitelor structuri, prin

descompunerea sau secționarea lor;

- exerciții de recompunere a formelor obținute, într-o

structură plastică;

2.2.

să utilizeze o formă obținută prin

transformarea structurilor naturale în

structuri plastice

- exerciții de utilizare și de creare a unor motive decorative

- compoziție decorativă realizată cu un motiv unic sau

repetabil (tehnici diferite);

*2.3.

să observe și să obțină contraste

cromatice în diferite compoziții

- exerciții de identificare pe reproduceri de artă a

contrastelor (de calitate, cald-rece);

- exerciții de obținere a contrastelor studiate;

- compoziții figurative și nonfigurative, realizate prin

folosirea contrastelor (cel puțin o compoziție pentru

fiecare contrast).

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

3.1.

să obțină tratarea decorativă a

suprafeței

- exerciții de identificare a tratării decorative pe

imagini-reproduceri de artă;

- exerciții de obținere a petei decorative (uniforme) din

culori sau amestecuri de culori (tonuri, nuanțe, griuri

neutre);

- compoziții decorative folosind tratarea decorativă

(uniformă) a culorii, precum și diferite elemente de

limbaj plastic;

3.2.

să obțină tratarea picturală a

suprafeței

- observarea pe reproduceri de artă a tratării picturale a

suprafeței;

- exerciții de obținere a tratării picturale prin folosirea

amestecurilor (tonuri, nuanțe, griuri neutre);

- realizarea de compoziții aplicative, figurative și

non-figurative prin folosirea tratării picturale a

suprafeței;

3.3.

să obțină expresivități ale punctului

ori ale liniei ca ornamente

decorative, *elemente constructive și

semne plastice

- exerciții de realizare a punctului și a liniei ca elemente

decorative;

- compoziții decorative realizate prin folosirea punctului și

a liniei ca ornament (prin repetare, densificare, rarefiere,

grupare etc.);

- exerciții de obținere a punctului și a liniei ca semne

plastice;

- compoziții aplicative conținând expresivități ale punctului

și ale liniei ca semne plastice.

4. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

*4.1.

să identifice trăsăturile specifice

artelor plastice din antichitate

- dialog provocat pe bază de reproduceri de artă

evidențiindu-se deosebirile dintre stiluri și modul de

folosire a elementelor de limbaj plastic în imaginile

prezentate;

- observarea, pe imagini-reproduceri de artă, a trăsăturilor

caracteristice artelor plastice din antichitate;

4.2.

să diferențieze ramurile și genurile

artelor plastice, opera de artă

autentică de kitsch, originalul de

reproducere

- observarea pe imagini-reproduceri de artă a diferitelor

ramuri și genuri ale artelor plastice;

- dialog pe bază de imagini și obiecte kitsch, de reproduceri

după opere de artă autentică (se recomandă vizitarea

muzeelor).

CONȚINUTURI

1. Introducere în domeniul artelor plastice: ramuri, genuri, spațiul plastic, materiale și tehnici de lucru

2. Culorile spectrului solar: cercul cromatic (culori primare, *binare de gradul 1 și II, calde și reci,*culori complementare) și nonculori

3. Elemente de limbaj plastic: punct, linie, formă, forme naturale-forme plastice, plane și *spațiale, culoare.

4. Tratarea picturală: amestecuri cromatice și acromatice; nuanțe și griuri; tratarea decorativă

5. Compoziția plastică: compoziția închisă și compoziția deschisă;

6. Artele plastice în Antichitate: Egipt, Grecia, Roma, *China, *India.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să obțină o suprafață picturală prin

suprapunere grafică

- exerciții de observare, pe reproduceri de artă, a

modalităților de tratare prin suprapunere grafică;

- compoziție plastică realizată prin suprapunere grafică;

1.2.

să realizeze o dominantă de culoare

într-o compoziție, folosind game

cromatice

- exerciții de obținere a unor game cromatice;

- exerciții de identificare a dominantei cromatice pe

reproduceri de artă;

- compoziții aplicative, plastice și decorative, folosind

dominantă de culoare (caldă și rece).

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să identifice ritmul plastic prin

elementele de limbaj care-l formează

- exerciții de identificare a ritmului pe reproduceri de artă;

2.2.

să folosească ritmul, atât în

compozițiile plastice, cât și în cele

decorative

- exerciții de exprimare a ritmului în compoziție;

- compoziția aplicativă plastică și decorativă folosind ritmul

plastic;

2.3.

să valorifice în alcătuirea unor

compoziții închise sau deschise

elementele de limbaj plastic,

semnificațiile și raporturile dintre

ele

- exerciții de recunoaștere a semnificațiilor elementelor de

limbaj plastic, pe reproduceri de artă;

- observarea caracteristicilor unor compoziții plastice

deschise sau închise pe re-produceri;

- compoziții plastice deschise și închise;

2.4.

să realizeze centrul/centrele de

interes prin elemente de limbaj plastic

și expresivitățile lor

- exerciții de cunoaștere a centrului/centrelor de interes

precum și a mijloacelor de expresie pe reproduceri de artă;

- compoziții plastice cu unul sau mai multe centre de interes,

folosind diferite elemente de limbaj plastic;

*2.5.

să folosească principiile artei în

compoziții decorative

- exerciții de observare și recunoaștere a repetiției,

alternanței și a simetriei pe obiecte (imagini) de artă

populară autentică;

- exerciții de obținere a unor motive decorative;

- compoziții decorative realizate cu ajutorul repetiției,

al alternanței și al simetriei motivului ales

(tehnici diferite).

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

3.1.

să distingă între punct și linie atât

ca elemente decorative de construcție,

cât și ca semnificanți

- exerciții de observare dirijată a rolului constructiv și

decorativ al punctului și al liniei (pe imagini de artă);

- exerciții de identificare a semnificațiilor punctului și ale

liniei într-o compoziție (pe imagini de artă);

- compoziții plastice și decorative, folosind rolul decorativ

și constructiv al punctului și al liniei, cât și rolul lor

de semnificanți;

3.2.

să reprezinte grafic forme din natură

- exerciții de observare și de reprezentare grafică a formelor

naturale;

*3.3.

să creeze structuri plastice prin

extragerea elementelor specifice

formelor studiate;

- exerciții de selectare prin stilizare a trăsăturilor

specifice formelor;

- compoziții decorative cu forme elaborate

(structuri plastice);

3.4.

să utilizeze culorile complementare în

obținerea griurilor colorate

- exerciții de amestec al perechilor de culori complementare,

variind cantitățile, pentru obținerea unor griuri colorate

spre una dintre cele două culori (adăugând alb sau negru);

- compoziții plastice și decorative, folosind griurile

rezultate din cele trei perechi de culori complementare și

griurile valorice.

4. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să compare trăsăturile specifice artei

gotice cu cele ale artei romanice și

ale artei bizantine

- exerciții de observare pe imagini a caracteristicilor

operelor de artă bizantină, romanică și gotică;

- identificarea unor elemente specifice stilurilor studiate

(bizantin - cupolă, pandantiv, mozaic etc.; romanic - arc în

plin centru, donjon etc.; gotic - rozetă, vitraliu etc.)

4.2.

să recunoască trăsăturile definitorii

ale artei Renașterii pe reproduceri

după operele unor artiști

reprezentativi

- exerciții de observare pe imagini a elementelor tipice ale

Renașterii;

- analiza operelor unor reprezentați ai Renașterii, pe baza

cunoștințelor despre aceștia, prin dialog cu colegii și cu

profesorul.

CONȚINUTURI

1. Contraste cromatice (după Johanes Itten - Școala de la Bauhaus, teoria constructivă de culoare)

2. Acorduri cromatice

3. Dominantă de culoare - game cromatice

4. *Compoziția plastică (continuare); despre *ritm în compoziția plastică

5. Noțiuni generale ale istoriei artelor: stilul bizantin, romanic, gotic și renascentist

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAȚIE PLASTICĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

București, 2008

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A VII-A

1. Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să reprezinte după natură aspectul

exterior și structura interioară a

formelor

- exerciții de măsurare, proporționare, paginare și de raportare

la întreg a obiectelor;

- exerciții de valorație în creion sau în cărbune;

- exerciții de observare și de reprezentare a deformărilor

aparente, în funcție de linia de orizont, de poziția

desenatorului și de punctul de fugă;

- schițe de redare a volumelor prin culoare, pentru obținerea

unei unități cromatice a compoziției.

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

*2.1.

să utilizeze modalități de proiectare și

de reproiectare a produselor (design)

- observarea designului produselor și al procesului de

proiectare și de reproiectare a acestora;

2.2.

să identifice caracteristicile

definitorii ale designului

- discuții privind domenii de manifestare ale designului

(grafic, de produs, ambiental);

- elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată

(copertă de carte, disc, C.D. etc.).

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

3.1.

să organizeze elementele de limbaj

plastic într-un spațiu dat

- discuții pe baza unor exemple, imagini-reproduceri de artă,

pentru alegerea unei anumite organizări a elementelor de

limbaj;

- exerciții de stabilire a relațiilor dintre culoare și

celelalte elemente de limbaj plastic;

- compoziții aplicative, conținând culoarea ca element principal

de limbaj plastic;

3.2.

să evidențieze centrele de interes ale

compoziției prin mijloace plastice

- exerciții de recunoaștere, pe imagini-reproduceri de artă, a

centrelor de interes ale compoziției;

- compoziții aplicative având unul sau mai multe centre de

interes (folosind linii de forță, mărime, detalii, culoare);

- discuții pe imagini-reproduceri de artă pentru identificarea

contrastelor;

- exerciții de obținere a contrastelor cromatice;

- compoziții aplicative, folosind efectele contrastelor

(complementar, calitativ, cantitativ);

*3.3.

să realizeze compoziții statice și

dinamice, unitare din punct de vedere

cromatic

- exerciții de recunoaștere pe imagini-reproduceri de artă a

trăsăturilor caracteristice celor două tipuri de compoziții;

- exerciții de obținere a unor acorduri cromatice prin ruperea

tentei complementare cu alb, negru sau cu altă culoare;

- compoziții aplicative cu organizarea statică sau dinamică a

elementelor unitare cromatic;

3.4.

să exprime prin culoare apropierea și

depărtarea, senzația de greu-ușor și de

cald-rece

- observații pe imagini-reproduceri de artă a efectelor spațiale

și termodinamice ale culorilor;

- compoziții aplicative folosind efectul termodinamic al

culorilor;

4. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să recunoască trăsăturile dominante ale

operelor unor reprezentanți de seamă ai

picturii și ai sculpturii

- identificarea pe imagini-reproduceri de artă a modalităților

de expresie specifice;

- analizarea imaginilor pe baza datelor cunoscute, în dialog cu

colegii și cu profesorul;

4.2.

să realizeze comentarii cuprinzând

judecăți de valoare asupra unor

imagini-reproduceri de artă

- stabilirea unui algoritm de întocmire a comentariului de artă;

- comentarii ale unor opere reprezentative pentru perioada

studiată.

CONȚINUTURI

1. Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeței și a volumului: studii după natură (natură statică, *peisaj); valorație creion - cărbune, culoare- efectul spațial al culorilor

2. Forme plane și forme spațiale obținute în urma observării naturii

3. Compoziția plastică cu mai multe centre de interes - compoziția statică și compoziția dinamică.

4. Compoziția decorativă; principii decorative: stilizarea, repetiția, alternanța și jocul de fond. Ritmul în compoziția decorativă

5. Noțiuni generale de Istoria Artelor: curente și reprezentanți, secolele XVII, XVIII și XIX, curente și reprezentanți; aplicații.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

*1.1.

să execute construcții grafice pe baza

racordărilor de drepte și cercuri, precum

și prin împărțirea cercului în părți

egale

- exerciții de reprezentare grafică (arce, rozete) realizate cu

instrumente geometrice;

- proiect de vitraliu cu încadrament realizat în culoare;

- schița fațadei unei construcții în care se regăsesc arcul de

boltă și rozetă cu vitraliu;

1.2.

să reprezinte punctul, dreapta și

suprafața în spațiu și în epură, pe cele

trei plane de proiecție

- exerciții de intuire a spațiului tridimensional, reprezentat de

triedrul de referință;

- executarea proiecțiilor unor suprafețe pe baza coordonatelor

punctelor.

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să organizeze un spațiu decorativ, cu

efect cinetic, pe baza unei rețele

- exerciții de descifrare a unor tipuri de rețele, pe baza

imaginilor;

- exerciții de compunere a rețelelor, cu un algoritm de lucru;

- compoziții decorative realizate în contrast închis-deschis,

organizat pe baza unei rețele.

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

*3.1.

să realizeze un studiu după natură,

valorificând o problemă de culoare

- exerciții de observare a formei obiectelor, a raporturilor

dintre planuri, a paginației;

- studii în culoare, pe baza contrastelor și a armoniilor de

culoare studiate;

3.2.

să integreze reprezentarea corpului

omenesc în mișcare, în compoziții

plastice de toate tipurile

- schițe de mișcare a corpului omenesc respectând proporțiile

acestuia;

- exerciții de compunere a spațiului plastic, prin diferite

scheme compoziționale;

- compoziții aplicative cuprinzând corpul omenesc în mișcare și o

problemă de culoare.

4. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să utilizeze criterii valorice proprii în

analiza operelor de artă

discuții pe imagini, în vederea recunoașterii caracteristicilor

curentelor în artă; exersarea activității de comentare pe baza

unei reproduceri din epoca studiată.

CONȚINUTURI

1. Studiul după natură, creion și culoare: natură statică, *portret, proporțiile corpului omenesc

2. Elemente de desen proiectiv:

- reprezentarea punctului, a dreptei, a formelor și a corpurilor geometrice (cub, prismă, piramidă), în proiecție ortogonală, pe cele trei plane de proiecție și în epură

- reprezentarea punctului, a dreptei, a formelor și a corpurilor geometrice în perspectivă

3. Compoziția decorativă pe baza modificării succesive a spațiului în cadrul unei liniaturi inițiale.

4. Noțiuni generale de design; design grafic, design de produs, design ambiental

5. Noțiuni generale de istoria artelor - sec. XX.

Arta românească în sec. XIX-XX

Original - reproducere, *kitsch-ul

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

*Font 9*

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de exprimare

plastică utilizând materiale, instrumente

și tehnici variate

S.1. Reprezentarea corectă în proiecție

ortogonală a figurilor și a corpurilor

geometrice

2. Dezvoltarea sensibilității, a imaginației

și a creativității artistice

S.2. Elaborarea de compoziții plastice și

decorative, folosind tehnicile însușite

3. Cunoașterea și utilizarea elementelor

de limbaj plastic

S.3. Identificarea valorilor expresive ale

elementelor de limbaj plastic

4. Dezvoltarea capacității de receptare a

mesajului vizual artistic

S.4. Descrierea caracteristicilor operelor

de artă studiate

----